Libru stinne` de ca historia sti` Biblia

Transkript

Libru stinne` de ca historia sti` Biblia
CA HISTORIA STI BIBLIA
Libru stinne
DE CA HISTORIA
STI BIBLIA
my-ZPI
LIBRU RI STI
Libru stinne
DE CA HISTORIA
STI BIBLIA
˘ 1978
WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY
OF PENNSYLVANIA
Derechos reservados
Libru stinne de ca historia sti Biblia
Cani bini ni ´
LA TORRE DEL VIGIA, A.R.
´
´
Heraldo 104, Col. Claverıa 02080 Mexico, D.F.
´
Impresion de 2004
Ca textu ni zeeda lu ca
´
historia ri la? casiga ni zeeda
´
ndaani Biblia cani. Ca cani
ne diidxa ganda guiene ca
ni nahuiini ca. Ca textu ni
´
ca ra riluxe cada historia la?
zeeda cani ndaani Biblia.
´
Libru ri rireeni lu guidubi naca Guidxilayu para gusiidini binni de Biblia,
´
˜
˜
´
ne para gaca dxiina ca riquiine bueltu ni rudii binni bia na ladxido.
˜
Cadi naquiine guidoo ni.
´
´
´
Pa cadi ca gadxe la? ca textu ri bireecani lu Stiidxa Dios Didxaza
´
o lu Traduccion del Nuevo Mundo de las Santas Escrituras
(con referencias).
My Book of Bible Stories
Zapotec (my-ZPI)
´
Impreso en Mexico
LIBRU STINNE DE CA HISTORIA
NI ZEEDA LU BIBLIA
´
CA historia ni zeeda ndaani libru ri la? dxandı guca
cani. Zeeda cani de ti libru jma risaca ni nuu lu
´
´
guidxilayu, nga nga rabinu Biblia. Cani guca ri la?
´
´
´
´
gucani historia dede dxi bizulu Dios biza guira ni nuu lu
´
´
guidxilayu dede nagasi. Ne cayabini lii ni ma bizabiruaa
Dios guni lu ca dxi ni zeeda ca.
Libru ri, culuini lii caadxi de cani zeeda ndaani
´
Biblia. Cayabini lii de ca binni zeeda lu Biblia ne xi
´
´
´
´
bınicabe. Laca culuı ni pabia naro ni cabeza binni, ti
´
´
guendanabani ni que ziuu dxi guiluxe ndaani paraısu lu
´
Guidxilayu ri.
Nuu 116 historia ndaani libru ri, ne rilaa cani xhono
´
ndaa. Lu prime yaza sti cada ndaa la? zeeda guinini
ni zeeda lu ndaa ca. Ca historia ri la? nexhe chaahui
´
´
´
´
cani casipe modo gucacani. Ndi zacane lii gannu padxı
´
´
gucacani ne padxı guca xcaadxi de laacani.
´
Ca historia ri la? ca cani ne diidxa ganda guiene
´
binni. Stale de ca ni nahuiini ca zanda gundacabe ni
´
laasicabe. Ca bixhozecabe zuuya laacabe nayeche ora chu
´
tu gundane laacabe ca historia ri. Zahuinni ca de que
´
libru ri ne stale ni risaca para ca nahuiini ne para cani
huaniisi.
´
Ra riluxe ti historia la? ca caadxi textu ni zeeda
´
´
ndaani Biblia. Galan gundalu cani purti ndaani ni biree
ca historia ca.
NI ZEEDA LU RI
1 NDAA
´
´
´
RA BIZULU DIOS BIZA HASTA NISAGUIE NAROBA
4
´
´
´
Ra bizulu Dios biza guira
ni nuu
´
´
Ti jardın sicaru
´
´
Prime hombre ne prime gunaa
´
´
Ximodo binıticabe lıdxicabe
5
Ti guendanabani nagana
1
2
3
2 NDAA
6
Tobi nachahui ne tobi malu
´
Ti hombre nadxibalu
´
8 Gigante lu Guidxilayu
´
9 Noe runi ti arca
´
´
10 Ti Nisaguie guiza naroba
7
´
DE RA BEEDA NISAGUIE NAROBA DEDE
RA
´
BILACABE EGIPTO
12
´
Prime arcu iris
´
Binni cucuı ti yoo soo
13
Abraham, xhamigu Dios
14
15
Fe sti Abraham
bihuinni pa
´
dxandı ni
´
´
Xheela Lot biiyadxı atra
26
16
Ti gunaa nachahui para Isaac
27
11
17
23
24
25
28
Ti cuachi ni gadxepe laaca
´
18 Jacob ze Haran
´
19 Jacob ne guira binnilidxi
30
20
31
21
22
Dina biaba lu guendanagana
´
´
Ca bichi Jose nanaladxica
laabe
´
Jose deguyoo
3 NDAA
29
32
33
´
Ca xpacaanda Faraon
´
Jose ruuya pa ma bichaa ca
bichi
´
´
Ca binnilidxi Jose rindezaca
Egipto
´
´
Job que nucheene Dios
Ti rey malu runi mandar Egipto
´
´
´
Rila ti baduhuiini la Moises
´
˜
˜
Xinee bixoone Moises
Ti yagahuiini naze bele
´
´
Moises ne
´ Aaron riguuyaca
Faraon
Chii plaga
´
˜ ´
´
Ra gudıdicabe nisado Xina
´
´
DEDE DXI BILACABE EGIPTO HASTA PRIME REY
STI ISRAEL
34
´
Ti guendaro nacubi
37
Ti yoo ra gaca adorar
35
´
Jioba rudii ca ley sti
38
Ca doce ni yeundaachi
36
Ti yuzehuiini de oro
39
´
Vara sti Aaron ribee guie
40
´
´
Moises bigaze xpara lu guie
41
Ti beenda de guibayaa
´
42 Ti burru ni rinı
´
´
43 Josue guca xaıque
44
45
46
47
Rahab rucaachi cani
yeundaachi
´
´
Cadıdicabe guiigu Jordan
´
Ca lindaa sti Jerico
Ti gubaana ndaani guidxi
Israel
4 NDAA
56
57
58
´
´
Saul prime rey sti Israel
´
Dios ribı David
59
60
Abigail ne David
61
David guca rey
62
64
Guendanagana ndaani lidxi
David
´
´
Salomon ti rey guiza nuu
xpiaani
´
´
Salomon rucuı ti yudu
65
Rilaa ti reinu
66
´
˜
Jezabel ti reina que iquiine
5 NDAA
77
78
79
80
Ca gabaonita nuu xpiaani
´
Gubidxa que bizuhuaadxı
´
50 Chupa gunaa nadxibalu
´
51 Rut ne Noemı
´
52 Gedeon ne ca 300 hombre sti
´
53 Ni bizabiruaa Jefte
49
54
Ti hombre ni jma nadipa
55
Ti hombrehuiini runi ni na
Dios
´
DEDE PRIME REY STI ISRAEL
HASTA RA
´
GUYECABE ESCLAVU BABILONIA
David ne Goliat
˜
˜
Xinee ruxoone David
63
48
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
´
´
Jehosafat
´ runi cre de ladxido
Jioba
Chupa hombrehuiini ribigueta
ribani
´
Ti dxaapahuiini
racane
´
ti xaıque
´
Jonas ne ti benda ngola
´
Dios na zuni Guidxilay
u
´
ri ti paraısu
´
´
Dios racane Ezequıas
´
Ultimu rey chahui sti Israel
´
Ti hombre ni que ridxibi
Tapa hombrehuiini nuu
Babilonia
´
´
Jerusalen rinitilu
´
DEDE RA GUYECABE CASI ESCLAVU HASTA RA ´
GULUUCABE CA LINDAA STI JERUSALEN
Gasti nucaa
laacabe
´
nusuxıbicabe
Ti na cucaa letra cue yoo
´
Daniel nuu lade lion
Ca binni Israel bireeca de
Babilonia
81
82
83
´
Gupacabe confianza Dios
Mardoqueo ne Ester
´
Ca lindaa sti Jerusalen
6 NDAA
84
85
86
87
88
89
90
91
92
´
´
Ti angel riganna Marıa
´
´
Jesus rale ndaani ti curra
´
´
Zinandacabe ti beleguı
´
Jesus hombrehuiiniru laa nuu
ndaani yudu
´
Juan ruguunisa Jesus
´
´
Jesus rusia ra yudu
´
´
Jesus canin
e ti gunaa ruaa ti
´
bize
´
Jesus rusiidi lu ti dani
´
Jesus rusibani guetu
7 NDAA
102
103
104
105
106
107
115
93
94
95
96
97
98
99
100
101
´
Jesus ruyaana stale binni
´
Jesus nadxii baduhuiini
´
Modo rusiidi Jesus
´
´
Jesus rusianda binni huara
´
Jesus zeeda casi Rey
´
Jesus zuba lu dani Olivo
´
Nuucabe luguia ndaani ti
cuartu
´
´
Jesus nuu ndaani ti jardın
´
Ruuticabe Jesus
´
DE RA BIASA JESUS LADE GUETU DEDE RA
BIDEGUYOO PABLU
´
Nabani Jesus
108
Neza ni ze Damasco
Nuucabe ndaani ti cuartu
dagudxiichi
´
´
Jesus ribigueta guiba
´
Biaanacabe Jerusalen
109
Pedru riganna Corneliu
´
Timoteu racane Pablu
Bireecabe de ndaani lidxi
guiiba
´
´
Cuchacabe guie Esteban
112
Gusi ti hombrehuiini
´
´ ˜
Bilacabe ne bidxınacabe lu ti
isla
113
Pablu nuu Roma
8 NDAA
114
´
DEDE RA GULE JESUS HASTA DXI GUTI
110
111
´
´
NI RINI BIBLIA DXANDI RACA
´
Ra guiluxe guir
a ˜
´
guendaqueiquiine
´
Ti paraısu nacubi
lu
´
Guidxilayu ri
116
´
´
Ximodo guibaninu sin que chu
´
dxi gatinu
Guendarinabadiidxa ora guiuunda
Libru stinne de ca historia sti Biblia
´
Ca guendarinabadiidxa para cada tobi de ca 116´ historia ni zeeda luguia
ri la? zeeda cani lu yaza ni nuu despue de historia 116.
1 NDAA
´
´
Ra bizulu Dios biza hasta
´
Nisaguie naroba
´
´
De paraa beeda guiba ne Guidxilayu. Ximodo
´
´
guya Gubidxa, Elabeeu ne ca beleguı (estrella) ca,
´
´
´
ne zaqueca guira xixe ni nuu lu Guidxilayu ri.
´
´
´
Biblia rinı ni dxandı ora na de que Dios biza
´
guira cani. Ngue runi libru stinu ri la? ruzuluneni
´
historia ni zeeda ndaani Biblia ni canı ximodo
´
guya cani.
´
´
´
Zazıdinu de que cani biza Dios prime nga binni
´
´
´
de espıritu casi laabe. Nacacabe angel. Peru
´
´
Guidxilayu ri guya ni para binni casi laanu. Ngue
´
´
runi bizabe hombre ne gunaa, lacabe Adan ne
´
´
Eva ne guluube laaca ndaani ti jardın sicaru.
´
Peru laaca que nuzuubaca stiidxa Dios ngue runi
´
´
binıtica derechu de nibaniruca.
´
´
´
Dede dxi guya Adan hasta Nisaguie roba que la?
biasi gudidi ti mil xhoopa gayuaa cincuenta y seis
´
˜
´
iza. Ca dxi ca bibani stale binni que iquiine. Guiba
´
´
guyuu binni de espıritu, Binidxaba ne ca angel
´
´
malu sti. Ne lu Guidxilayu ri la? guyuu Caın ne
´
˜
´
xcaadxi binni que iquiine, ladecabe guyuu caadxi
´
´
´
hombre nabe gadxe laaca purti jma nadıpacabe que
xcaadxi binni. Peru laaca guyuu binni nachahui
´
´
lu Guidxilayu ri: Abel, Enoc ne Noe. Lu 1 NDAA
´
ri la? zadundanu de ca binni ri ne cani guca.
´
´
´
RA BIZULU DIOS BIZA GUIRA NI NUU
1
´
´
UIRA ni galan zeeda de Dios. Laabe bizabe Gubidxa
´
´
para guzaani laanu ridxı, Elabeeu ne ca beleguı (estrella)
´
ca para guzaani laanu huaxhinni. Ne bizabe Guidxilayu para
´
guibaninu lu.
´
´
Peru Gubidxa, Elabeeu, ca beleguı ca ne Guidxilayu la? cadi ca
´
´
´
nga di nga ni biza Dios prime. Nannu xi bizabe prime la? Bizabe
´
´
binni casi laabe. Ca binni ri la? que zanda di guiduyanu laacabe
´
´
´
´
´
casica que zanda guiduyanu Dios. Biblia ribee la ca binni ri angel.
´
´
´
´
Dios biza ca angel ri para guibaninecabe laabe guiba.
´ ´
´
´
´
´
˜
Prime angel ni biza Dios nabe risaca stale. Gucabe prime Xiini
´
´
˜
´
Dios, ne bınibe dxiina ne Bixhozebe. Gucanebe Dios guni guira
´
´
xixe ni nuu. Gucanebe guca Gubidxa, Elabeeu, ca beleguı ca ne
´
Guidxilayu stinu ri.
´
´
´
Ximodo naca Guidxilayu ri dxique ya. Prime la? guiruti nibani
´
´
lu Guidxilayu ri, nisi ti nisado nuchii guidubi naca luni. Peru
´
Dios gucaladxi guibani binni lu Guidxilayu ri. Ngue runi bizulube
´
binichaahuibeni para laanu. Xi bınibe ya.
´
´
˜
Buenu, prime la? Guidxilayu ri biquiine ni biaani. Ngue runi
´
Dios bini de que biaani sti Gubidxa ca guzaani lu Guidxilayu.
´
´
´
´
Bınibe ni ti ganda chu ridxı ne huaxhinni. De raque la? bınibe
´
´
de que nisado ca guiaanani xaguete guidxilayu.
´
´
´
Prime la? gasti nuu lu guidxilayu. Biluı ni casi ruuyu lu dibuju
ri, gasti guie nin yaga nin mani.
´
Nin benda gasti ndaani nisado
´
˜
ca. Nabe gupa Dios stale dxiina
guni para ganda guibani ca mani
´
ca ne ca binni ca galan
´
lu Guidxilayu ri.
G
´
Jerem
ıas 10:12; Colosenses 1:15-17;
´
Genesis 1:1-10.
´
´
TI JARDIN SICARU
2
´
´
´
IIYA Guidxilayu ri! ¡Guiza sicaru
´
nuu guira ni! Biiya ca guixihuiini
ca ne ca yaga naroba ca, ca guie ca ne
´
guira ca mani ca. Ruuyu paraa nuu ca
´
elefante ne ca lion ca la?
´
´
Paraa biree jardın sicaru
´
ri pue. Buenu, chiguiduyanu
ximodo ndi binichaahui Dios
´
Guidxilayu ri para laanu.
´
´
Prime la? Dios biza
guixi ga para guchii
´
Guidxilayu ri. Ne laaca
´
´
´
b ınibe gadx e gadx e
yagahuiini ne yaga
´
naroba. Guir a cani
¡B
´
´
rindani ca la? runi cani jma sicaru Guidxilayu ri. Peru cadi nga si
´
di, sınuque stale de laacani rudii cani laanu ni guidono.
´
´
De raque la? Dios biza benda para chu ndaani nisa ne
´
´
manihuiini para guipapa guiba. Bınibe bicu ne mani ne mistu;
˜
mani naroba ne manihuiini. Nee nuu manihuiini gaxha de
´
´
´
ralidxu la? ¡Guiza nachahui Dios pur guira ni bınibe para laanu!
´
´
Ultimu la? Dios binichaahui ti ndaa de Guidxilayu ri, ne
´
´
´
´
gadxepe modo bınibe ni. Gulee labe ni jardın de Eden. Guira
´
´
´
´
cani guca cani jneza. Guiza sicaru guira ni guyuu raque. Ne
˜
zacape nga gucaladxi Dios naca guidubi
´
´
´
´
naca Guidxilayu, casi jardın sicaru ni bınibe
ri.
´
Peru biiyadxı lu dibuju ca
sti tiru. Nannu xi biiya Dios
´
biaadxa ndaani jardın ri la?
´
Chiguiduyanu.
´
Genesis 1:11-25; 2:8, 9.
´
´
PRIME HOMBRE NE PRIME GUNAA
3
´
´
I gadxe rihuinni lu dibuju ri. Ngape, ca binni ni ruuyu rarı.
´
´
´
Prime hombre ne prime gunaa. Tu biza laacabe ya. Dios.
´
Nannu tu labe la? Labe nga Jioba. Ne hombre ne gunaa ca la?
´
´
biree lacabe Adan ne Eva.
´
´
´
´
Jioba bizabe Adan sicarı: gucuaabe yu de guidxilayu ne bizabe
´
´
ti cuerpu sin donda sti ti hombre. Oraque la? bindubibe ra xii
´
´
´
hombre que, zaque Adan bizulu bibani.
˜
´
´
´
Dios gupa ti dxiina ni guni Adan. Gudxibe Adan quixhe
´
´
´
´
´
la guira clase mani. Zandaca gunı ique Adan stale dxi para
´
quixhe chaahuibe la ca mani que.
´
Ora cayunibe ngue la? biiyabe xiixa.
Nannu xii nga biiyabe la?
´
Biiyabe ca mani ca ne xparejaca.
Nuu elefante ne elefanta, ne
´
´
nuu lion ne liona. Peru Adan
´
que gapa guiruti. Ngue runi
´
´
Jioba bini de que gasi Adan,
X
´
´
´
˜
´
zaque guleebe ti binı xcustia. Biquiinebe custia ri para bizabe ti
´
gunaa ni beeda gaca xheela Adan.
´
´
´
´
¡Guiza nayeche guyuu Adan oraque! ¡Ne pabia nayeche guyuu
´
´
Eva pur nuu ndaani jardın sicaru que para guibani! Yanna ma
´
´
˜
zanda gapacabe xiinicabe ne guibaninecabe laaca nayeche.
´
´
˜
˜ ´
Jioba gucaladxi nibani Adan ne Eva sin nuu dxi natica.
´
˜ ´
´
Gucaladxibe nunica guidubi naca Guidxilayu ri sicarupe casi
´
´
´ ´
´
´
jardın de Eden que. ¡Pabia bieche Adan ne Eva ora gunı ıqueca
˜
´
´
˜
˜
´
gunica ni ya! Nuladxu nacaneu naca Guidxilayu ri ti jardın
´
´
´
sicaru la? Peru guendanayeche sti Adan ne Eva que nindaa di ni.
´
˜
Chiguiduyanu xinee.
´
Salmo 83:18; Genesis 1:26-31; 2:7-25.
´
´
XIMODO BINITICABE LIDXICABE
4
´
´
´
IIYA xi cayaca. Cabeecabe Adan ne Eva ndaani jardın de Eden
˜
ca. Nannu xinee la?
´
´
´
Purti bınicabe xiixa guiza malu. Nga runi Jioba gulee laacabe
´
´
ndaani jardın ca. Naanu xi bini Adan ne Eva la?
´
´
Bınicabe xiixa ni gudxi Dios laacabe cadi gunicabe. Dios gudxi
´
laacabe zanda gocabe de ca cuananaxhi sti ca yaga zuhuaa ndaani
´
´
jardın que. Peru de cuananaxhi sti ti yaga si cadi godicabe; pa
´
´
´
´
gocabeni la? zaticabe, purti Dios cayapani para laa. Ne nannanu de
que cadi jneza di nga guicaanu sti stobi, o co la? Yanna, xi
guca ya.
´
´
Ti dxi, ora Eva nuu stubi ndaani jardın que, ti beenda gunine
´
´
laabe. ¡Gunı ique si lii! Beenda que gudxi Eva go cuananaxhi sti
´
´
yaga ni Dios gudxi laa cadi go. Peru ora Jioba bini ca beenda ca la?
´
´
cadi bınidibe laaca para guinica. Ngue runi guyuu sti binni gadxe
´
ni bisinı beenda que. Tu laabe ya.
´
´
´
´
Cadi Adan di ni. Zandaca tobi de ca binni ni biza Jioba ante
´
´
´
´
´
guza Guidxilayu. Ca binni ri la? nacacabe angel ne que zanda
´
´ ´
´ ´
´
guyanu laacabe. Angel ri la? nabe gucabe naro. Laabe gunı ıquebe
´
´
˜
gacabe xaıque casi Dios ne de que naquiine guzuubacabe stiidxabe
´
ne Jioba co. Laabe nga bisunibe beenda que.
´
´
Angel ri gunda bisuguiibe Eva. Ora gudxibe Eva de que zaca
´
´
casi Dios pa laa go de cuananaxhi que, Eva bini cre laabe.
´
´
´
Ngue runi gudobeni ne Adan laaca zaqueca bini. Adan ne Eva
´
´
´
´
que nuzuubacabe stiidxa Dios pur nga binıticabe lıdxicabe, jardın
´
sicaru que.
´
´
Peru ziuu ti dxi la? Dios zuni guidubi naca Guidxilayu ri sicaru
´
´
´ ´
casi jardın de Eden que. Despue zuyanu ximodo lii zanda gacaneu
´
´
´
gacani. Yanna chiguiduyanu xi guca Adan ne Eva.
B
´
Genesis 2:16, 17; 3:1-13, 24; Apocalipsis 12:9.
TI GUENDANABANI NAGANA
5
´
´
´
IREESICABE ndaani jardın de Eden que la? Adan ne Eva
´ ´
´
´
˜
gupaca stale guendanagana. Gupacabe xide bınicabe dxiina
´
´
´
nana para gocabe. Biiyacabe ma que nindani yaga cuananaxhi ra
´
´
nuucabe, sınuque gundani yaga guichi ne yaga guixhi. Ndi gucani
´
´
ora Adan ne Eva ma que nuzuubacabe stiidxa Dios ne bisaanacabe
´
de gaca xhamıgucabe Laabe.
´
´ ´
Peru ni jma feu nga Adan ne Eva bizulu gutica. Bietenaladxi:
´
´
Dios gudxi laacabe de que zaticabe pa laacabe gocabe
´
cuananaxhi sti ti yaga que. Buenu, dxi ca gudocabe
B
´ ´
cuananaxhi que la? bizulu guticabe. ¡Aque
´
´
´
nahuaticabe purti que nucaadiagacabe
Dios!
´
˜
´
´
Guira ca xiini Adan ne Eva guleca
´
despue de gulee Dios laacabe ndaani
´
´
´
jardın de Eden que. Ndi rinı de que ca
´
´
˜
xiinicabe laaca napa xide guioxhoca ne
´
gatica.
´
´
Pa Adan ne Eva nuzuubacabe stiidxa Jioba la? laacabe ne ca
˜
˜
´
˜
˜
xiinicabe nuucabe nayeche. Nanda nibanicabe nayeche sin nuu dxi
˜ ´
´
˜
˜
´
naticabe lu Guidxilayu ri. Ma guiruti noxho nin naca huara ne
˜
nati.
Dios racaladxi guibani binni nayeche sin chu dxi gati, ne laabe
´
´
ma gunibe de que ziuu dxi zacani zaca. Cadi zaca si guidubi
´
´
´
´
´
Guidxilayu ri sicaru, sınuque guira xixe binni ziuu nazaaca. Ne
´
´
´
guiracabe zaca xhamıgucabe, ne laaca zaca xhamıgucabe Dios.
´
Peru Eva ma cadi xhamıgudibe Dios. Ngue runi guca nagana
´
´
˜
´
para laabe gapabe xiinibe, purti gupabe stale yuuba. Ya, dxandı
´
´
´
pur que nuzuubabe stiidxa Jioba la? bedane ni stale yuuba laabe,
´
cadi dxandı la?
´
´
´
˜
Adan ne Eva gupacabe stale xiinicabe. Ora gule prime
´
˜
´
´
xiinicabe la? gulee lacabe laa Caın. Ra biropa que la? gulee lacabe
˜
´
´
laa Abel. Nee nannu xi gucacabe la? Genesis
3:16-23; 4:1, 2; Apocalipsis 21:3, 4.
TOBI NACHAHUI NE TOBI MALU
6
´
´
´
IIYA yanna Caın ne Abel. Guiropacabe ma biniisicabe. Caın
˜
´
ma runi dxiina lu layu. Laabe rudxiibabe biidxi, cuananaxhi
ne verdura.
´
´
Abel rusiniisi dendxu. Laabe riuladxibe gapabe dendxuhuiini.
´
Ca dendxuhuiini ri riniisica ne racaca dendxu naroba, ne
´
que zandaa di Abel zapa ti manada dendxu para gapa.
´
´
´
´
´
Ti dxi Caın ne Abel yenecabe ni gusigadecabe Dios. Caın yene
´
´
´
cani bidii layu sti. Ne Abel yene dendxu ni jma sicaru ni napa.
´ ˜ ´
´
´
´
Jioba guyuladxibe Abel ne ni bisigade. Peru que nuladxibe Caın ne
˜
cani bisigade. Nannu xinee la?
Cadi purti di ni
bisigade Abel que
B
´
´
´
´
gucani jma galan que sti Caın. Co, sınuque purti Abel nachahui.
´
´
´
Nadxiibe Jioba ne bıchibe. Peru Caın malu laa; cadi nadxii di
bichi.
´
´
Ngue runi Dios gudxi Caın de que napa xide guchaa.
´
´
Peru Caın que nulabi di
´
laabe. Guiza cadxiichibe purti
Dios jma biuu pur Abel.
´
´
Caın rabibe Abel: Chuu ra
´
˜
naa. Raqu e, ora nuucabe
´
´ ˜
´
stubicabe la? Caın gudınebe
´
´ ˜
bıchibe, gudınebe laa nadipa
˜
´
dede guti. Nee cadi guiza feu
´
nga ni bini Caın ca la?
Neca guti Abel la? Dios
´
rietenaladxiru de laabe. Abel
´
guca nachahui, ne Jioba
´
que ziuu di dxi gusiaanda
´
´
binni zaca. Nga runi Jioba
zudxigueta xquendanabani
Abel. Dxi ca la? Abel ma
´
que ziuu dxi gati. Zanda
´
´
guibanibe sin chu dxi gatibe
˜
´
´
lu Guidxilayu ri. Nee cadi galan gunibianu binni casi laabe la?
´
´
´
Peru Dios que riuladxi binni casi Caın. Ngue runi, despue de
´
´
biitibe bıchibe la? Dios biseenda laabe zitu de ca binnilıdxibe para
´
´
´
quıxebe stondabe. Ora Caın zindeza sti ladu la? zinebe tobi de ca
´
bizanabe, ne laa beeda gaca xheelabe.
´
´
´
˜
Gupa dxi la? Caın ne xheela bizulu gupaca xiinica. Xcaadxi
˜
´
´
˜
xiini Adan ne Eva bichaganaca ne laaca gupaca xiinica.
´
´
Que nindaa di bidale binni lu Guidxilayu. Gunibianu caadxi de
´
laacabe.
Genesis 4:2-26; 1 Juan 3:11, 12; Juan 11:25.
´
TI HOMBRE NADXIBALU
D
XI bidale binni ndaani
´
Guidxilayu ri la? stale de
´
´
˜
laaca bınica ni que iquiine casi
´
bini Caın. Peru ti hombre guca
´
gadxe que laacabe. Hombre ri
´
biree labe Enoc. Laabe gucabe
´
´
ti hombre nadxibal u. Guira
ca binni bibani ca dxi stibe que
´
´
˜
gucaca binni que iquiine, peru
´
˜ ´
laabe que nusaanabe de nunibe
ni na Dios.
˜
Nannu xi nee ca binni que
´
´
bınica puru si ni que
˜
iquiine la? Bietenaladxi:
´
Tu bini de que Ad an
ne Eva cadi nuzuubacabe
´
stiidxa Dios ne gocabe
de cuananaxhi ni Dios gudxi
´
´
laacabe cadi gocabe. Ti angel
´
malu. Biblia ribee la laabe
Binidxaba. Ne laabe nuube
´
gacanu malu casi laabe.
´ ´
Ti dxi Jiob a gudxibe Enoc
gabi ca binni que xiixa ni
´ ˜
´
´
que nacaladxica nucaadiagaca.
Ndi nga gunibe: Ti dxi la? Dios
´
zunduuxe guira ca binni malu
´
ca. Zandaca bichiichi ndi ca
´
binni que, ne laaca z andaca
7
´
˜
gucal adxica nuutica
Enoc. Ngue runi, Enoc
´ ´
´
gupabe xide gucabe ti
´
hombre nadxibal u ti
´
ganda gabibe ca binni
que ni chiguni Dios.
´
Dios que nudii di
lugar nibani Enoc stale
iza lade ca binni malu
´
que. Laabe bibanibe 365
˜
iza si. Xinee rininu de
que «365 si» ya. Purti
´
dxique la? ca hombre
´
´
que nabe nadıpacabe ne
´
´
´
jma xadxı ribanicabe que ca hombre ni nuu yanna. ¡Dxand ı,
´
˜
Matusalen xiini Enoc bibani 969 iza!
´
´
Despue de guti Enoc la? ca binni que gucaca jma malu. Biblia na
´
´ ´
˜
de que puru si ni que iquii ne gunı ıquecabe, ne ndaani
´
Guidxilayu que guyuu
stale guendaridinde.
Nannu xi pur guyuu
´
stalepe guendanagana
´
ca dxi que la? Gucani
purti Binidxaba biyubi
´
ximodo chine binni lu
´
˜
g u e n d a q u e i q u i i n e .
´
Chiguiduyanu xi laani.
´
Genesis 5:21-24, 27; 6:5;
Hebreos 11:5; Judas 14, 15.
´
GIGANTE LU GUIDXILAY U
8
˜
´
A TUUXA nidxina ra nuulu guiza nasoo dede nugaanda ique
´ ´
´
ruaa yoo stilu, xi ninı ıquelu. ¡De que nacabe ti gigante xa!
´
´
´
Dxique la? guyuu caadxi binni zaca lu Guidxilayu. Biblia na de que
´
´
´
´
bixhozecabe gucaca angel guiba. Peru ximodo guca nga ya.
´
Bietenaladxi, Binidxaba angel malu que guluube stale
´
´
guendanagana, dede biyubibe ximodo ca angel sti Dios laaca
´
´
´
´
gacaca malu. Despue la? caadxi de ca angel que bizulu
´
˜
bicaadiagaca Binidxaba. Bisaanacabe dxiina ni bidii Dios laacabe
´
´
´
guiba. Beedacabe lu Guidxilayu ne gucacabe casi binni. Nannu
˜
xinee la?
´
´
´
Biblia canı de que biiyacabe caadxi gunaa sicaru lu Guidxilayu
´
´
ri ne gucaladxicabe guibaninecabe laaca. Ngue runi beedacabe ne
´
´
´
bichaganacabe laaca. Biblia na guiza malu ni bınicabe ri, purti
´
´
´
´
Dios biza ca angel ca para cuezaca guiba.
´
´
˜
Ora xheela ca angel que gupaca xiinica la? ca baduhuiini ri
´
´
´
´
gucaca gadxe. Prime la? bihuınnicabe casi xcaadxi baduhuiini que.
´
´
´
´
Peru guiza biniisica ne gucaca nadipa, zaque dede gucaca gigante.
´
´
´
Ca gigante ri gucaca malu. Ne pur narobacabe ne nadıpacabe
´
´
´
˜
´
que la? nabe bininacabe binni. Gucaladxicabe naca guira ca binni
que malu casi laacabe.
´
Enoc ma guti, peru guyuu sti hombre nachahui lu Guidxilayu
´
´
´
˜ ´
ri. Hombre ri la? biree la Noe. Laabe que nusaanabe de nunibe ni
na Dios.
´
˜
´
Ti dxi Dios gudxi Noe de que ma bidxina dxi gunitilube guira
´
ca malu ca. Peru laabe zulabe Noe ne ca binnilidxi ne stale de ca
´
´
´
mani ca. Guiduyanu ximodo bınibe ni.
Genesis 6:1-8; Judas 6.
P
´
NOE RUNI TI ARCA
9
´
˜
˜
OE gupa ti xheela ne chonna xiini. Ca xiinibe biree laca Sem,
˜
Cam, ne Jafet. Cada tobi de ca xiinicabe gupa ti xheela. Biasi
´
xhono binnilidxi Noe.
´
´
´
Yanna Dios gudxi Noe guni xiixa ni que huahuinni, gudxibe laa
´
guni ti arca ngola. Guiza naroba arca que casi ti barcu, peru jma
´
´
ruluı ni ti caja ngola ne ziuula. Bınini de chonna pisu, na Dios
rabi laabe ne guluu cuartu ndaani ni. Ca cuartu que guca cani para
´
´
Noe ne ca binnilidxi, ne ca mani que, ne ca guendaro que para
´
guiracabe.
´
´
´
Dios gudxibe Noe guza chaahui arca que para cadi chu nisa
´
´
ndaani ni. Gunibe: Chiguseenda ti nisaguie naroba para gunitilu
´
guira binni ri. Tu cadi nuu ndaani arca ca la? zati.
´
˜
´ ´
Noe ne ca xiini bizuubacabe stiidxa Dios ne bizulu bınicabe arca
´
´
´
que. Peru guira binni que bixıdxisica ne gucaruca malu. Guiruti
´
´
˜
nuni cre ora Noe gudxi laacabe ni na Dios chiguni.
N
´
´
Yene dxi para guca arca que purti nabe naroba ni. Gudidi
´
´
stale iza para biluxe arca que. Yanna Dios gudxibe Noe uguu
´
guira mani que ndaani ni ne uguube chupa de cada mani, ti
machu ne xpareja. Peru de xcaadxi mani la? Dios gudxi
´
´
´
´
laabe uguube gadxe. Laaca gudxibe Noe guedane guira tipu
´
´
mani ripapa. Noe bini casipe gudxi Dios laa.
´
´
Despu
ndaani arca
´ e la? Noe ne ca binnilidxi guyuuca
´
que. Oraque Dios biseegu puerta que, Noe ne ca binnilidxi
´
´
´
biaanaca cabezaca ndaani ni. Gunı ique nuulu raque cabezu.
´
´
Nou zeeda nisaguie naroba ni gunı Dios que la?
´
Genesis 6:9-22; 7:1-9.
´
´
TI NISAGUIE GUIZA NAROBA
10
´
UERA de arca que la? ca binni que bıniruca ni malu. Caru
´
´
´
di guni crecabe de que ziaba Nisaguie naroba que. Zandaca
´
´
jmaru si bixıdxicabe xa. Peru que nindaa di bisaanacabe de
´
guxıdxicabe.
´
´
´
´
Malasi bizulu biaba nisa. Biabani de guiba casi ora rilate ti
´
´
´
˜
cubeta nisa. ¡Dxandipe nga ni gunı Noe! Peru ma guirutiru nanda
˜
´
nuu ndaani arca que purti Jioba ma biseegu dxiichi ni.
´
´
´
Que nindaa di guira layu ni cadi nasoo que bilaahuaca.
´
´
Nisa que biluı ni casi guiigu, dede bicaana ni ca yaga que ne
´
biniibi ni ca guie que ne bini ni stale ruidu. Ca binni que
´
´
´
´
´
bidxıbica ne gudxıbaca lu layu ni jma nasoo. ¡Pabia gucaladxicabe
´
´
˜
´
nucaadiagacabe Noe ne nuucabe ndaani arca que ora zuxaleru
´ ˜
puerta que ya! Peru ma que nanda di.
F
Nisa que gudxiba ni, ne gudxiba ni, ne pur cuarenta dxi ne
´
cuarenta gueela biaba nisa de guiba. Gudxiba ni ca dani que, ne
´
´
que nindaa di dede ca dani jma nasoo que bidxii. Casipe modo
´
´
´
gunı Dios, guira binni ne mani ni nuu fuera la? guti. Peru guira
cani nuu ndaani arca que bilaca.
´
´
´
˜
˜
´
Noe ne ca xiini bınica ti dxiina galan ra bınica arca que. Nisa
´
´
que gundısani, ne laani bizaabi ni luguia. Ti dxi, guleza si
´
´
nisaguie que biree Gubidxa. ¡Aque naro xa! Nisi puru nisa
´
´
rihuinni guira ladu ne nizi rihuinni raque nga arca que zabi lu
nisa.
´ ˜
´
´
Ma que nuu di ca gigante que. Ma que zabiguetadica para
´
´
˜
guninaca binni. Guiracabe ma guticabe, laacabe ne jnaacabe ne
´
´
guira binni malu que. Peru, xi guca xa de bixhozecabe ya.
´
Ca bixhoze ca gigante que cadi dxandı di
´
´
binni casi laanu laacabe. Laacabe nacacabe angel
´
´
ni biete lu Guidxilayu ri para guibanicabe casi
´
binni. Ngue runi, ora biaba Nisaguie naroba
´ ˜
´
´
que la? que natidıcabe ne xcaadxi binni que sınuque
´
´
´
bisaanacabe xcuerpucabe casi binni ne bibiguetacabe guiba casi
´ ˜
´
´
´
´
angel. Peru ma que nuudıcabe lade ca angel sti Dios. Gucacabe
´
´
´
angel sti Binidxaba. Biblia ribee la ca angel ri demonio.
´
Yanna Dios bini de que gundubi ti bi, ne ca nisa sti nisaguie
´
´
naroba que la? bizulu biete cani. Gaayu beeu despue arca que
biaana ni lu ti dani. Gudidi si stale dxi, cani nuu ndaani arca que
´
gunda biiyaca fuera ne ique ca dani que. Ca nisa que ziguieteca
´
ne ziguieteca.
´
´
Oraque Noe biseendabe ti biaqui ti manihuiini casi bigose
´
´
che fuera, peru manihuiini ri ripapa ne oraque ribiguetame
´
´
´
˜
stubi purti que nidxelame paraa naaname. Guyerume, peru cada
´
guibiguetame la? ruzuhuaame lu arca que.
´
˜
Noe gucaladxi nuuya pa ma biete nisa que, ngue runi
´
despue la? biseendabe ti paloma dede ndaani arca que. Peru
´
´
˜
paloma ri laaca bibigueta, purti que nidxela paraa naana. Noe
´
biseenda laame sti biaje ne ora bibiguetame la? ma neme ti
´
´
bandagahuiini lu xpıcume. Ca nisa que ma bieteca. Ra bionna
´
´
biaje biseenda Noe paloma que la? laame bidxelame ra nabidxi
´
para guibanime.
´
´
´
Yanna Dios gunine Noe. Rabibe laa: Biree ndaani arca ca, ne
´
´
yene ca binnilıdxilu ne ca mani ca. Jma de ti iza guyuucabe
´
´
ndaani arca que. ¡Gunı ique si lii pabia nayeche guyuucabe pur
´
´
nabanicabe ne nuucabe fuera sti biaje! Genesis
7:10-24; 8:1-17; 1 Pedro 3:19, 20.
2 NDAA
´
De ra beeda Nisaguie naroba
´
dede ra bilacabe Egipto
´
´
Xhono si binni bila lu Nisaguie naroba que,
´
´
´
peru chaahuiduga bidalecabe. Despue de 352 iza
´
de beeda Nisaguie naroba que la? gule Abraham.
´
Zazıdinu ximodo Dios bini ni bizabiruaa ra bidiibe
˜
´
Abraham ti xiini ni biree la Isaac. Ne de lu guiropa
˜
´
xiini Isaac que la? Dios gulı Jacob.
´
´
Binnilidxi Jacob nabe bidale, gupabe doce hombre
˜
ne chupa chonna gunaa. Ca chii xiini Jacob ri la?
´
´
guca nanaladxicabe bıchicabe ni jma nahuiini,
´
´
Jose, ne bitoocabe laabe para gacabe esclavu
´
´
Egipto. Despue Jose beeda gaca ti hombre risaca
´
Egipto. Ora beeda ti guendarindaana la? Jose biiya
´
´
´
pa dxandı ma bichaa ca bichi. Despue guira
´
binnilidxi Jacob o ca israelita la? yendezaca Egipto.
´
Guca ndi chupa gayuaa noventa iza despue de
gule Abraham.
Lu chupa gayuaa quince iza gudidi que la? ca
´
´
israelita que gulezaca Egipto. Guti si Jose la? ma
´
´
´
´
beeda gacacabe esclavu raque. Despue gule Moises,
˜
ne Dios biquiine laabe para gulabe ca israelita
que de Egipto. Biasi rizaa xhono gayuaa cincuenta
y siete iza de historia lu 2 NDAA ri.
´
PRIME ARCU IRIS
11
´
´
ANNU xi prime bini Noe ne binnilidxi ora bireeca ndaani arca
´
que la? Laabe bisigadebe Dios xiixa, biiya laabe cudiibe ni
´
´
´
Dios lu dibuju ca guete ca. Para gudiibe xquıxepe Dios pur bila
´
´
ca binnilıdxibe de nisaguie naroba que la? biitibe manihuiini
´
bisigadebe laa.
˜
´
´
Nee rabu guyuuladxi Jioba ni gude ri la? Ya, guyuuladxibe ni,
´
´
pur nga bidiibe stiidxabe Noe de que ma que ziuuru dxi gunitilube
´
´
cani nuu lu guidxilayu ne ti nisaguie naroba.
´
´
´
Que nindaa di bibidxi lu guidubi guidxilayu, biree si Noe ne ca
´
binnilidxi ndaani arca que la? bichaa xquendanabanica. Dios guluu
´ ´
´
ndaaya laacabe ne gudxi laacabe: Napatu xide gapatu
´
˜
´
´
stale xiinitu. Ne napatu xide guidaletu dede chu
´
binni guidubi naca Guidxilayu.
N
´
´
Peru despue, ora gunadiaga binni de nisaguie ro que la?
´
´
´
zandaca guidxıbicabe guiaba sti nisaguie casi ngue. Pur nga
Dios bidiibe xiixa ni gusietenaladxi binni Ni gunibe, de que ma
´
´
que ziuuru dxi gundaahuabe Guidxilayu ri de nisa. Nannu xi bidiibe
´
ti guietenaladxicabe ni gunibe ca la? Ti arcu iris.
´
Stale tiru rihuinni arcu iris ca guiba ora riree Gubidxa tiidi si
´
´
´ ˜
nisaguie, arcu iris ca zanda gapani stale color sicaru. Nee huayuuyu
´
tobi la? Ruuyu ni ca lu yaza ri la?
´
´
Ndi nga ni gunı Dios: Cayabe laatu de que ma que ziuuru dxi
´
´
´
gunitelua guira binni ne mani ne ti nisaguie naroba. Cucaa arcu
iris stinne lu ca za ca, ne ora guihuinni ni la? zuuya ni, ne
zietenaladxe ni cayabe laatu ri.
˜
´
Nga runi, ora guuyu ti arcu iris, xi riquiine guietenaladxilu ya.
´
´
Ngape, ni gunı Dios de que ma que ziuuru dxi gunitilube cani nuu
´
´
´
lu guidxilayu ne ti nisaguie naroba.
Genesis 8:18-22; 9:9-17.
´
BINNI CUCUI TI YOO SOO
12
´
˜
´
˜
UDIDI stale iza, ca xiini Noe gupaca stale xiinica. Ne ca
´
˜
´
˜
xiinicabe ri la? biniisica ne gupaca jma xiinica, que nindaa di
´
guyuu stale binni lu Guidxilayu.
´
˜
´
Tobi de ca binni ri nga ti xiini xhiaga Noe ni biree la Nemrod.
´
Laabe gucabe malu purti gunaazebe ne biitibe mani ne binni.
Nemrod laaca bini laa rey ti guni mandar xcaadxi binni. Dios la?
´ ˜
´
que nuuladxidibe Nemrod.
´
´
˜
Guira binni de dxique gunica ti diidxa si. Nemrod gucaladxi napa
laacabe tobi si para guni mandar laacabe. Pur nga, nannu xi
´
´
´
bınibe la? Gudxibe laaca gunica ti guidxi ne ti yoo soo ndaani ni.
´
´
Lu dibuju ri ruuyu laacabe cayunicabe ladrıu.
´ ˜
´
´
´
Jioba Dios que nuuladxidibe yoo soo que. Laabe gucaladxibe niree
´
´
binni de raque ne nibani lu guidubi Guidxilayu. Peru laacabe
´
´
gunıcabe: ¡Chuu! Guninu ti guidxi ne ti yoo soo dede gucaa
´
´
´
´
ique ni guiba. ¡Zaca huaxa zacabia binni tuu nga laanu! Biyubicabe
G
´
´
guendanaro stıcabe ne cadi para
Dios di.
Pur nga runi, Dios bicueeza ca
binni que de gucuica yoo soo que.
˜
´
Nee nannu ximodo bınibe ni la?
´
´
Malasi bisinibe ca binni que gadxe
´
´ ˜
˜
gadxe diidxa. Ma que nanda nene
saaca laaca, pur nga runi guidxi
stica biree lani Babel, o Babilonia,
´
ni rinı «Guendaruchenda».
´
Yanna guira binni que
bireeca de Babel. Ca binni ni
´
rinica ti diidxa si la? gucaca
´
tobi si ne yendezaca
´
´
gadxe gadxe ladu de
´
Guidxilayu.
´
Genesis 10:1, 8-10; 11:1-9.
ABRAHAM, XHAMIGU DIOS
13
´
´
OBI de ca guidxi ra yendeza binni despue de Nisaguie naroba
´
que la? biree lani Ur. Ur beeda gaca ti guidxi nabe risaca ne
´
´
stale yoo galan. Peru ca binni de raque bini adorarca stale dios ni
´
´
´
cadi dxandı, casica bınicabe Babel. Ca binni de Ur ne Babel
´ ˜ ´
´
´
˜
que nunidica ni na Jioba casi bini Noe ne xiini Sem.
´
Gudidi si chonna gayuaa cincuenta iza de biaba nisaguie naroba
´
´
que la? guti Noe hombre chahui que. Chupa iza despue beeda gale
´
´
hombre ni ruuyu lu yaza ri, nabe risacabe para Dios. Labe
´
´
Abraham. Laabe ne binnilıdxibe gulezacabe Ur.
´
´ ´
Ti dxi Jioba gudxibe Abraham: Bisaana Ur ne ca xparientelu,
˜
´
´
ne guye ti guidxi ra chigulue lii. Nee bizuubabe stiidxa Dios ne
´
´
bisaanabe guira ni galan sti guidxi Ur la? Ya, bizuubabe diidxa. Ne
´
cumu Abraham nabe bizuuba stiidxa Dios la? ngue runi beeda
´
gacabiacabe laabe casi xhamigu Dios.
´
Caadxi de ca binnilidxi Abraham bireene laa ora bireebe de Ur,
´
´
´
bixhozebe Tare, sobrınube Lot ne xheelabe Sara. Gudidi si tuudxi
´
´
´
´
´
dxi la? yendacabe ti lugar la Haran, ne raque guti Tare, nuucabe
´
zıtupe de Ur.
´
´
Despue la? Abraham ne binnilidxi bireecabe de Haran ne
´
´
´
´
´
´
´
yendacabe ti guidxi la Canaan. Raque Jioba gunı: Ndi nga layu ni
´
˜
´
´
chigudie ca xiinilu. Abraham biaana Canaan ne bibanibe ndaani ti
´
yoo de lari ni zanda chinebe guira ra chebe.
´
´
´
´
´
Dios bizulu gucane Abraham ne zaque beeda gapabe stalepe
´
dendxu ne stuudxi mani ne gayuaa binni ni gacane laabe. Peru
´
´
˜
laabe ne Sara que gapadıcabe xiinicabe.
´
´
´
Ora gupa Abraham 99 iza la? Jioba gunı: Cudie stiidxa lii de
´
que zacalu bixhoze stale guidxi ro. Peru ximodo gueeda gaca ndi,
´
´
´
˜
pa Abraham ne Sara guiza ma bioxhoca para gapaca ti xiinica ya.
T
´
Genesis 11:27-32; 12:1-7; 17:1-8, 15-17; 18:9-19.
˜
N
FE STI ABRAHAM´ BIHUINNI
PA DXANDI NI
14
´
EE zanda guyalu xi cayuni Abraham la? Naazebe ti
´
´
˜
˜
gudxıu, ne ruluı chiguutibe xiinibe. Xinee pue, primeru la?
´
˜
chiguiduyanu ximodo gupa Abraham ne Sara xiini.
´
´
˜
Bietenaladxi, Dios bizabiruaa de que zapacabe ti xiinicabe. Biluı
´
´
ni nagana purti Abraham ne Sara guiza ma bioxhoca. Peru
´
´
´
Abraham bini cre de que Jioba zanda guni ni ruluı nagana. Pur
nga, xi guca ya.
Gudidi si ti iza de ni bizabiruaa Dios que la? Abraham gupa
´
´
100 iza ne Sara 90, oraque beeda gapacabe ti baduhuiini ni biree
´
´
la Isaac. ¡Dios bini ni gunı que!
´
´
Peru biniisi si Isaac la? Jioba biiya pa dxandı fe sti Abraham.
´
´
Bicaabe ridxi: ¡Abraham! Ne Abraham bicabi: ¡Rarı nuaa! Oraque
´
´
˜
˜
Dios gunı: Gucuaa xiinilu, tobi lucha xiinilu Isaac, ne guye lu dani
´
´
ra chigulue lii ri. Raca biiti laabe ne bidii laabe naa.
´
´
´
¡Pabia bisiuuba ndi ladxido Abraham ya, purti laabe guiza
˜
˜
nadxiibe xiinibe! Ne bietenaladxi, Dios bizabiruaa de que ca xiini
´
´
Abraham zabanica ndaani guidxi Canaan. Peru ximodo gaca
´
ndi pa gati Isaac ya. Abraham que guiene di xi cayaca, peru
bizuubarube stiidxa Dios.
Ora yendabe lu dani que la? Abraham
bindiibibe Isaac ne
´
´
´
´
gudıxhebe laa lu ti altar ni bınibe. Oraque guleebe gudxıu que
˜
´
para guutibe xiinibe. Peru oraqueca angel sti Dios bicaa ridxi:
´
¡Abraham, Abraham! Ne Abraham bicabi: ¡Rarı nuaa!
Cadi guninalu ne cadi gunu gasti hombrehuiini ca, na Dios.
´
˜
Yanna ma nanna napu fe naa, purti que nucueezalu xiinilu de naa,
˜
tobi lucha xiinilu.
´
¡Biiya pabia fe gupa Abraham! Laabe bini crebe de que para
´
´ ˜
Jioba la? gasti nagana ne Jioba nanda nindisa Isaac de lade
´ ˜
˜
guetu. Peru dxandipe Dios que nacaladxi di nuuti Abraham Isaac;
Dios bini de que ti dendxu guirenda lade ca yaga nuu gaxha de
´
´
raque ne gudxibe Abraham guuti manihuiini que ne ma cadi Isaac
´
Genesis 21:1-7; 22:1-18.
di.
´
´
XHEELA LOT BIIYADXI ATRA
15
´
´
OT ne binnilidxi gulezaca ne Abraham ndaani guidxi Canaan.
´
´
Ti dxi Abraham gudxibe Lot: Layu ri cadi naroba di ni para
´
˜
´
ca mani stinu, xinee que guixalenu. Pa chelu ladu ri la? naa ziaa
sti ladu ca.
´
´
´
´
Biiyadxı Lot layu que ne biiyabe nabe sicaru ti ladu guidxi que,
´
´
napa nisa ne stale guixi ga para ca mani sti. Nacani ti Layu nuu
´
´
´
gaxha de guiigu Jordan. Pur nga Lot yendezane ca binnilidxi raque
´
ne ca mani sti, ne bicuica lıdxica ndaani guidxi Sodoma.
´
´
˜
Ca binni de Sodoma la? nabe que iquiineca; ndi bichiichini Lot
´
purti laabe nachahuibe. Dios laaca bidxiichi, ngue runi biseendabe
´
chupa angel chitidxi Lot de que chigunitilube Sodoma ne sti guidxi
´
´
˜
nuu gaxha de laani Gomorra purti nabe que iquiineca.
L
´
´
´
Ca angel que gudxica Lot: ¡Gucapura! ¡Gucuaa xheelalu
´
˜
ne guiropa xiinidxaapalu ne biree de rarı! Lot ne binnilidxi
´
´
´
candaaca, ngue runi ca angel que
´ gudapica nacabe ´ ne gulee
laacabe de ndaani guidxi que. Oraque tobi de ca angel que
´
˜
´
gunı: ¡Laguxoone pur xquendanabanitu! Cadi gudxiguetalutu.
˜
´
Laguxoone ra nuu ca dani ca, ti cadi gatitu.
˜
˜
Lot ne ca xiinidxaapa bizuubaca diidxa ne bixooneca de
´
´ ˜
Sodoma. Que nibeezadxica nin ti ratuhuiini ne que nuuyadxica
´
´
´
atra. Peru xheela Lot que nuzuuba diidxa.´ Bixelehuiini sıcabe de
Sodoma la? bizuhuaabe ne bidxiguetalube. Oraque xheela Lot guca
ti pilar de zidi. Zanda guuyu laabe lu yaza ri.
´
Historia ri la? rusiidi ni laanu xiixa: de que Dios rula binni ni
´
´
ruzuuba stiidxabe, peru cani que ruzuuba stiidxabe la? runıtica
´
Genesis 13:5-13; 18:20-33; 19:1-29; Lucas 17:28-32; 2 Pedro 2:6-8.
guendanabani.
˜
N
TI GUNAA NACHAHUI PARA ISAAC
16
´
EE racabialu gunaa ni ca lu dibuju ri la? Labe Rebeca. Ne
´ ˜
´
hombre ni ziguidxınabe ca la? la Isaac. Ne laabe nga
´
chiguichagana Isaac. Ximodo guca ndi ya.
´
´
Prime la? Abraham bixhoze Isaac, gucaladxibe ti gunaa
´ ´
˜
´
nachahui para xiinibe. Que nadibe guichagana Isaac ne tobi de ca
´
gunaa nuu Canaan, purti ca binni que
´
runi adorarca dios ni cadi dxandı. Ngue
´
runi Abraham bicaa ridxi mozo sti ne gudxibe laa: Racaladxe
´
guibiguetu Haran ra nuu ca binnilidxe ne guyubu ti gunaa para
´
˜
guichagana Isaac xiine.
Oraqueca mozo sti Abraham que gucuaa chii camellu ne guyebe
´
´ ˜
zıtupe. Ra ziguidxınabe ra nabeza ca binnilidxi Abraham la?
´
biaanadxibe ra nuu ti bize. Ma ziguixhinni, ca gunaa de ndaani
´
guidxi que rindeeca nisa ra bize. Ngue runi mozo sti Abraham
´
´
´
gunababe Jioba lu ti oracion: Gunaa ni cuee nisa para naa ne ca
´
camellu ri nga cuilu para guichagana Isaac.
´
Que nindaa di bedandee Rebeca nisa. Ora gunaba mozo que
´
laabe tuudxi nisa la? laabe bidiibe ni. Oraque laabe guleebe nisa
´
´
˜
para guira camellu cayati nisa que. Nadipa dxiina bınibe purti zia
nisa re ca camellu ca.
Biluxe si Rebeca la? mozo sti Abraham gunabadiidxa laabe tu
´
´
´
la bixhozebe, laaca gunabadiidxa pa zanda guiaanabe ralıdxica
´
gueela que. Laabe bicabibe: Bixhoze nga Betuel, ne nuu ra
´
˜
guiaanalu. Mozo sti Abraham nannabe de que Betuel nga xiini
´
Nacor, bichi Abraham. Ngue runi bisuxıbibe ne bidiibe xquixe
´
´
Jioba pur yene laabe ra nuu ca binnilidxi Abraham.
´
´
Gueela que la? mozo sti Abraham gudxibe Betuel ne Laban
´
´
´
bizana Rebeca, xi pur guyebe raque. Guiropacabe gunıcabe de que
´
´
´
Rebeca zanda chine laabe ne guichagana Isaac. Xi gunı Rebeca
´
ora gudxicabe laa ya. Gunibe de que ziebe. Ngue runi sti dxi
´
´
queca bireenecabe ca camellu que ne guzacabe zitu sti biaje para
´
´
yendacabe Canaan.
´
Ma huaxhinni ora guyuucabe. Rebeca biiyabe canaza ti hombre
´
´
´
lu layu que, nacasi ni Isaac. Laabe la? biechebe stale ora biiyabe
˜
Rebeca purti ma napa chonna iza de guti jnaabe Sara, ne
laabe nuurube triste pur laani. Peru yanna la? Isaac beeda
´
gannaxhiibe Rebeca stalepe, ne guyuube nayeche sti biaje.
´
Genesis 24:1-67.
TI CUACHI NI GADXEPE LAACA
17
UIROPA hombrehuiini ni ruuyu ca la? gadxepe laacabe,
´
´
nja. Nannu tu lacabe la? Ni naaze flecha ca nga Esau, ne
hombrehuiini cayapa dendxu ca nga Jacob.
´
Esau ne Jacob nga ca cuachi sti Isaac ne Rebeca. Isaac
´
´
´
bixhozecabe la? nabe gunaxhiibe Esau purti rie guuze ne ruuti mani
´ ´
´
guixhi para raca guendaro go ca binnilıdxibe. Peru Rebeca jma
´
´
gunaxhiibe Jacob, purti nabe nado ne nachahui.
´
´ ´
´
Cumu bixhozebıdacabe Abraham nabaniru la? zanda guinı ıquenu
´
´
pabia riuladxi Jacob gucaadiaga laabe guinibe de Jioba. Bigaanda
´
dxi guti Abraham dxi napa 175 iza ora ca cuachi que ma napaca
15 iza.
´
Ora gupa Esau 40 iza la? bichaganabe chupa gunaa de guidxi
´
Canaan. Ndi la? bininani Isaac ne
´
Rebeca, purti ca gunaa ri que runi
´
´
adorardica Jioba.
Ti dxi la? guca xiixa ni bicaa
´
Esau guidxiichi xhaata ne bichi
˜
Jacob. Bidxina dxi uguu Isaac
G
´
´
ndaaya badu prime sti, cumu Esau jma huaniisi que Jacob la?
´
´
cabezabe guicaabe ndaaya que. Peru Esau ma bitoo derechu de
´
´
guicaa ndaaya que lu Jacob, ne ora gulecabe la? Dios maca gunı de
que Jacob nga chiguicaa ndaaya que. Ne ndi nga ni guca, Isaac
guluu ndaaya Jacob.
´
´
Despue, ora gunna Esau de ni guca que la? bidxiichinebe Jacob,
bidxiichi xhaatabe dede gunibe zuutibe laa. Ora gunna Rebeca ni la?
´
´
´
bichıbini laabe stalepe. Ngue runi, gudxibe xheelabe Isaac: Pa Jacob
´
´
laaca guichagana tobi de ca gunaa de Canaan la? nagana zaca para
laanu guni huantarnu ni.
˜
´
Ngue runi Isaac bicaabe ridxi xiinibe Jacob ne gudxibe laa:
´
´
Cadi guichaganou tobi de ca gunaa de Canaan. Jma galan chelu
´
´
Haran ralidxi bixhozebıdalu Betuel ne guichaganalu tobi de ca
´
˜
´
xhiagabe, ti xiini Laban.
Jacob bizuuba stiidxa bixhoze
´
ne bireebe zebe Haran; guzabe
´
zıtupe para guyuube ra nabeza ca
´
binnilıdxibe.
´
Genesis 25:5-11, 20-34; 26:34, 35; 27:1-46; 28:1-5;
Hebreos 12:16, 17.
˜
N
´
JACOB ZE HARAN
18
´
EE nannu tuu nga ca hombre ni canine Jacob ri la?
´
Despue de chupa chonna gubidxa de biree Jacob xquidxi la?
´
´
´
´
yenda laacabe gaxha de ti bize cayapacabe dendxu stıcabe. Jacob
gunabadiidxa: De paraa laatu.
´
´
De Haran, bicabica.
˜
´
Nee racabiatu Laban la? gunabadiidxa Jacob. Racabiadu, naca.
´
˜
´
Biiya, rarı zeeda xhiinibe Raquel ne guira dendxu sti. Zanda
˜
´
guuyu Raquel ziguidxina raca la?
´
Ora biiya Jacob zeeda Raquel ne ca dendxu sti stiube Laban la?
´ ˜
´
´
bidxınabe ne guleebe guie que ruaa bize que ti´ ganda gue
ca dendxu que nisa. Oraque Jacob
´
bidiibe ti bixidu Raquel ne gudxibe laa
´
tu laabe. Raquel bieche stalepe, ne
´
´
´
oraque yebiibe ne gudxibe bixhozebe
´
Laban ni guca que.
´
Laban bieche stale purti chiguiaana
Jacob ralidxi. Ora gudxi Jacob laabe
´
˜
rapa gana guichagana xiinibe Raquel la?
´
´
Laban bieche. Peru gunababe Jacob guni
˜
´
dxiina lu layu stibe gadxe iza ti guichaganabe
´
Raquel. Jacob bini ni, purti nadxiibe stalepe
˜
Raquel. Peru nannu xi guca ora bidxina dxi
´
guichaganacabe la?
´
Laban bidii laabe Lea badudxaapa huaniisi
´
sti ne cadi Raquel di. Ora gunı Jacob zuni
˜
´
dxiina xcadxe iza la? Laban laaca bidii laabe
´
Raquel para guichaganabe laa. Dxique la? Dios
´
bidii lugar ca hombre que gapaca chupa chonna
˜
´
xheelaca. Peru yanna la? riquiine gapacabe tobi
si casi na Biblia.
´
Genesis 29:1-30.
´
JACOB NE GUIRA BINNILIDXI
19
´
´
´
˜
IIYADXI guira binni nuu rarı, ndi nga ca doce xiini
´
˜
´
Jacob. Laaca gupabe xiinibe gunaa. Nannu tu la caadxi de
´
´
laacabe la? Pue chiguizıdinu tu lacabe.
´
´
´
´
Lea gupa Ruben, Simeon, Levı, ne Juda. Ora biiya Raquel cadi
˜
cayapa xiini la? guyuube triste. Ngue runi bidiibe Jacob ti gunaa
´
´
´
´
˜
ni racane´ laabe, la Bilha, ne Bilha gupa chupa xiini, Dan ne
´
´
´
Neftalı. Oraque Lea laaca bidii Jacob Zilpa gunaa ni racane laa, ne
´
´
Zilpa gupa Gad ne Aser. Ultimu la? Lea gupa xhupa badu, Isacar
´
ne Zabulon.
´
´
˜
Despue Raquel ma gunda gupa ti xiini, gulee labe laa Jose.
´
´
´
´
´
Despue zazıdinu jma de Jose ri purti beeda gacabe ti binni ni nabe
´
˜
risaca. Ndi nga ca once xiini Jacob ni gule dxi gulezabe ra nuu
´
Laban bixhoze Raquel.
˜
´
Jacob laaca gupa xiinidxaapa, peru Biblia ruzeete la tobi si de
laacabe, labe Dina.
´
´
Bigaanda dxi Jacob gunı ique gusaana Laban ne guibigueta
´
´
´
Canaan, ngue runi gucuaabe guira binnilıdxibe ne ca dendxu ne
´
yuze stibe ne bireecabe de raque.
´
´
Despue de bibigueta Jacob ne binnilidxi Canaan la? Raquel gupa
´
˜
˜
sti xiini, ndi guca ora guyecabe sti guidxi. Raquel que nanda
˜
´
˜
´
´
di napaga xiini, ngue runi gutibe, peru baduhuiini que bila, ne
´
´
gulee la Jacob laabe Benjamın.
´
˜
´
´
˜
Xinee que guietenaladxinu la ca doce xiini Jacob. Purti guidubi
guidxi de Israel la? zeeda de laacabe. Ne ca doce tribu sti Israel
´
´
˜
˜
´
zineca la chii xiini Jacob ne chupa xiini Jose. Isaac bibaniru stale
´
´
´
´
iza despue de gule ca hombrehuiini ri, ne zandaca biechebe gupabe
´
´
´
stale xhiagabe. Peru guiduyanu xi guca ti xhiagabe, Dina.
B
´
Genesis 29:32-35; 30:1-26; 35:16-19; 37:35.
˜
N
DINA BIABA LU GUENDANAGANA
20
´
EE ruuyu tu ra nuu nga ze Dina la? Zigannabe caadxi
´
´
badudxaapa de Canaan. Nou ziuladxi bixhozebe ndi la? Ni
´
´
´
zacane lii gannu ni nga guietenaladxilu xi gunı ique Abraham ne
´
Isaac de ca gunaa de Canaan ri.
´
˜
Gucaladxi Abraham nichagana Isaac xiinibe ne ti gunaa de
´
´
Canaan la? Co. Gucaladxi Isaac ne Rebeca nichagana Jacob
˜
´
˜
xiinicabe ne ti gunaa de Canaan la? Co. Nannu xinee la?
´
Purti ca binni de Canaan ri la? runi adorarca dios ni
´
´
cadi dxandı. Cadi nachahuidica para gapa binni laaca casi
´
´
xheela, ne cadi nachahuidica para gaca xhamıgupe binni laaca.
´
´ ˜
˜
´
˜
Nga runi zanda guienenu xinee Jacob que nuuladxidibe naca
˜
´
xhamiga xiinibe ca gunaa de Canaan.
˜
Ya, Dina biuu ra nagana. Nee zanda guuyu lu dibuju ri hombre
´
ni ruyadxı Dina ca la? Labe Siquem. Ti dxi ora yeganna Dina
´
laacabe la? Siquem bicaabe Dina gatane laabe. Cadi jneza di ni
´
guca ca, purti hombre ne gunaa si ni ma bichagana nga zanda
´
´
˜
gataca juntu. Guendaqueiquiine ni bini Siquem Dina ca la?
bedaneni jma guendanagana.
Ora gunna ca bizana Dina de ni guca ca la? bidxiichica
´
´
stale, chupa de laacabe, Simeon ne Levı bidxiichi xhaataca´ dede
´
gucuaaca espada ne malasi guyuucabe ndaani guidxi que. Oraque
´
´
laacabe ne xcaadxi bıchicabe biiticabe Siquem ne guira ca hombre
´
´
´
˜
de raque. Guendaqueiquiine bınicabe ri la? bichiichini Jacob
´
bixhozecabe.
´
´
´
˜
´
Ximodo bizulu guira guendaqueiquiine ri ya. Gucani purti
Dina guca xhamigu binni ni cadi zinanda ley sti Dios. Laanu
´
´
´
´
´
que zuyubidinu gaca xhamıgunu binni zaca, nja.
Genesis 34:1-31.
´
´
CA BICHI JOSE NANALADXICA LAABE
21
´
´
IIYA pabia triste nuu hombrehuiini ca! Jose nga. Casi bitoo
´
´ ´
ca bıchibe laabe lu ca hombre che Egipto ca. Raca zunicabe
´
´
˜
˜
laabe esclavu. Xinee bini ca bıchibe laabe guendaqueiquiine
´
ri pue. Purti napacabe envidia laabe.
´
´
´
´
Jacob bixhozecabe la? nadxiibe stalepe Jose. Bisihuınnibeni ra
´
´
´
gudıbabe ti lari ziuula ne sicaru sti. Ora biiya ca chii bıchibe
´
´
´
´
´
huaniisi pabia nadxiibe Jose la? bizulucabe bidxiichinecabe Jose
´
´
ne guca nanaladxicabe laa. Peru nuuru xi pur guca nanaladxicabe
laabe.
´
Jose gupa chupa bacaanda. Lu guiropa bacaanda que la?
´
´
´
´
ca bıchibe nusaba ıqueca nezalube. Ora gunine Jose laacabe
´
bacaanda sti la? jmaru si guca nanaladxicabe laabe.
´
´
Ti dxi ora ca bıchibe jma huaniisi zigapaca dendxu sti
´
bixhozecabe la? Jacob gudxi laabe chiguuyabe ximodo nuu
´
´ ˜
ca bıchibe. Casi biiyaca ziguidxınabe la? caadxi de laacabe
na: ¡Guutinu laabe! Peru
´
Ruben, ni huaniisi que
´
na: ¡Co, cadi g unitu
´
nga! Ni bınicabe nga,
guluucabe laabe ndaani
´
´
ti bize nabidxi. Oraque
´
gun ı stii dx acabe x i
´
´
gunin ecabe b ıchicabe
´
Jose.
´
Laga can ıcabe la?
zidi
´ di caadxi´ ismaelita.
Oraque Juda gudxi ca
bichi: Gutoono laabe lu
ca ismaelita ri. Ne ngue
¡B
´
´
´
bınicabe, ¡Bitoocabe Jose pur gande moneda de plata! ¡Guiza malu
´
nga ni bınicabe ca!
´
´
Xi gabicabe bixhozecabe yanna ya. Biiticabe ti chiva ne
´
´
´
bigadxecabe xhababe que de rini stime, ne yenecabe ni ra nuu
´
´
´
bixhozecabe Jacob ne gudxicabe laa: Bidxeladu ndi, biiya pa cadi
´
xhaba Jose ni.
´
Biiya si Jacob de que xhababe ni la? bicaabe ti ridxi:
´
´
Zandaca ti mani duxhu nga biiti Jose. Ne ngape nga
´
´
´
´
nuuca bichi Jose guinı ique bixhozeca. Jacob guiza
´
´ ˜ ´
triste riuu, ne ruunabe stale dxi. Peru Jose que natidi,
´
´
´
guiduyanu xi gucabe ra zinecabe laabe.
´
Genesis 37:1-35.
´
JOSE DEGUYOO
22
´
´
´
OSE napa 17 iza ora zinecabe laa Egipto. Raque bitoocabe laabe
´
´
˜
lu ti hombre la Potifar, ne hombre ri la? runibe xhiina rey sti
´
´
Egipto, rey ni rabicabe Faraon.
´
˜
Nadipa dxiina runi Jose para xpixuaana, Potifar. Ngue runi,
´
´
´
˜
biniisi si Jose la? Potifar bidii laabe gapabe guira sti. Peru xinee
´
deguyoo Jose pue. Pur xheela Potifar.
´ ´
´
´
Ora biniisi Jose gucabe ti hombre guiza galan, ngue runi xheela
´
´
´
´
˜
´
Potifar gucaladxi natane Jose laa. Peru Jose que nina di purti
´
´
nannabe de que malu ni. Xheela Potifar ridxiichi stalepe, ngue
´
´
runi ora beeda xheelabe la? rusiguiibe laa ne rabibe laa: ¡Jose
´
´
˜
gucaladxi natane naa! Potifar bini cre xheela ne bidxiichinebe
´
Jose ne biseguyoobe laa.
´
Que nindaa di, hombre ni rapa ralidxi guiiba que biiyabe de que
´
´
´
Jose guiza nachahui, ngue runi bidiibe laa gapa guira cani
´
´
deguyoo que. Despue Faraon bidxiichinebe coperu ne panaderu
´
stibe ne biseguyoobe laaca. Ti gueela cada tobi de laacabe gunı
´
´ ´
´
xcaandacabe peru que gannacabe xi rinı cani. Sti dxi que na Jose
´
´
´
rabi laacabe: Lagabi naa xi gunı xcaandatu. Ne oraque gucane Dios
´
´
Jose para gunda bisienebe ca bacaanda que.
´
´
Jose gudxi coperu que: Lu chonna gubidxa zareelu de rarı, ne
´
´
´
zabigueta zacalu coperu sti Faraon. Ngue runi Jose rabi laabe: Ora
´
´
´
´
guireelu la? bizeete naa nezalu Faraon ne gucane naa guiree rarı.
´
´
Peru panaderu que la? Jose rabi laa: Lu chonna gubidxa Faraon
´ ´
zuga yannilu.
´
´
´
Lu chonna gubidxa que guca casipe modo gunı Jose que.
´
Faraon rugabe yanni panaderu que, peru coperu que rundaacabe
´
˜
laa ne ribigueta runi xhiina rey que. ¡Peru rusiaandabe Jose!
´
´
´
´
´
Que ruzeetedibe laa nezalu Faraon, ngue runi Jose gupa xide
´
biaana ralidxi guiiba que.
Genesis 39:1-23; 40:1-23.
J
´
CA XPACAANDA FARAON
23
´
´
UDIDI chupa iza, Jose deguyooro. Coperu que la? que
´
´
´
´
guietenaladxidibe Jose. Malasi ti gueela Faraon gupa chupa
´
´
bacaanda gadxepe de cani huanı xcaandabe, ne nuube gannabe xi
´
´
´
rinı cani. Ruuyu laabe nisiaasibe raca la? Sti dxi queca Faraon
´
bisendacaa ca hombre nuu xpiaani sti, ne rinınebe laaca xi
´
´
´
´
gunı xcaandabe. Peru laaca que ganda di gabica laabe xi rinı ca
xpacaandabe.
´
´
´
Oraqueru bietenaladxi coperu que Jose. Rabibe Faraon: Dxi
´
´
biseguyoocabe naa que la? raque nuu ti hombre ni randa rinı xi
na ca bacaanda ca. Oraqueca bisendacaa
´
´
Faraon Jose de ndaani lidxi guiiba que.
´
´
´
Fara on gunin e Jos e ca xpacaanda:
´
´
Biiya gadxe
vaca guiza riroo ne nabe
´ ´
sicaru. Oraque biiya gadxe vaca bidxi nisi
´
dxitaladica, ne ca vaca bidxi que gudoca ca
vaca ngola que.
G
´
Lu guiropa bacaanda stinne biiya gadxe ramahuiini
dxatipa
´
´
¨
de biidxi gui, ni caniisi lu ti nite guie si. Oraque biiya gadxe
´
´
ramahuiini ca huaxiepe biidxi lu ne nab e nabidxi, ne ca
´
´
ramahuiini ca huaxiepe lu que bizuluca gubica xcadxe ramahuiini
´
sicaru que.
´
´
´
Jose rabi Faraon: Guiropa bacaanda ca la? tobi si rinı cani.
´
´
Gadxe vaca ni nabe riroo ca ne gadxe ramahuiini dxatipa de
´
biidxi ca la? rinı ni gadxe iza, ne gadxe vaca bidxi ne gadxe
´
ramahuiini de biidxi ni nabidxi ca rinı ni xcadxe iza. Zeeda gadxe
´
´
´
iza ra ziuu stalepe guendaro Egipto, ne oraque zeeda xcadxe iza ra
´
ziuu huaxiepe guendaro.
´
´
Ngue runi Jose rabi Faraon: Biyubi tobi
´
hombre ni nuu xpiaani ne bidii gutopabe
´
´
´
guendaro lu gadxe iza sicaru zeeda ri, ne zaca
´ ´
binni que zatidi de guendarindaana lu xcadxe
´
iza ra ziuu huaxiepe guendaro ca.
´
´
´
Faraon guyuuladxi ni gunı Jose ca, ne
´
´
´
´
gulibe Jose para gutopalu guendaro. Jose
beeda gaca ti hombre jma risaca de Egipto
´
´
despue de Faraon.
´
Xhono iza despue de ngue la? ora beeda
´
guendarindaana que Jose biiya zeeda tuudxi
´
hombre. Nannu tu laacabe la? ¡Ca chii bıchibe
´
´
´
´
ni huaniisi! Cumu ma cara guendaro stıcabe Canaan la? Jacob
´
´
´
bixhozecabe biseenda laacabe Egipto. Jose runibia ca bichi peru
´
´
˜
laacabe que runibiadicabe laabe. Nannu xinee la? Purti Jose ma
´
huaniisi ne ma gadxe modo nabaqui lari.
´
´
Jose bietenaladxi ni gunı xcaanda dxi nahuiini, de que ca
´
´
bıchibe zeeda gusaba ıqueca nezalube. Rietenaladxu de que ma
´
biindu ndi la? Ngue runi Jose biiya de que Dios nga biseenda
´
´
laabe Egipto, ne nuu xi pur. Xi rabu runi Jose ya. Chiguiduyanu.
´
Genesis 41:1-57; 42:1-8; 50:20.
´
JOSE RUUYA PA MA BICHAA CA BICHI
24
´
´
OSE nuu ganna pa maluru ca chii bichi huaniisi que. Nga runi
´
rabibe laaca: Laatu zeeda gundaachitu. Zeeda guuyatu ximodo
´
nuu xquıdxidu.
´
´
Co, cadi nga di zeeda gunidu, nacabe. Hombre chahui laadu,
´
´
´
guiradu bıchidu. Docedu peru tobi ma que guinni ne laadu ne ni jma
´
´
nahuiini que biaanane bixhozedu yoo.
´ ´
´
´
Jose runisi de que que guni cre di laacabe, runi mandarbe guiaana
´
´
´
bıchicabe ni la Simeon que ndaani lidxi guiiba ne rudiibe lugar
´
´
´
stuudxi que chineca guendaro ralıdxica. Peru rabibe laaca: Ora
´
´
´
´
guibiguetatu la? napatu xide guedanetu bıchitu ni jma nahuiini que.
J
´
´
´
´
´
Ora bibiguetacabe ralıdxicabe Canaan la? gudxicabe bixhozecabe
´
´
´
Jacob guira ni guca. Jacob guiza riuu triste, ruunabe ne nabe: Jose
´
´
´
´
ma que guinni, ne yanna Simeon laaca ma que guinni. Que zudiedia
´
˜
´
lugar chinetu Benjamın, xiine ni jma nahuiini ri. Peru dxi ma cara
´ ´
´
´
guendaro stıcabe la? Jacob rudii lugar chinecabe Benjamın Egipto ti
´
´
ganda guedanecabe jma guendaro.
´
´
Ora biiya Jose zeeda ca bichi la? riechebe stale ora ruuyabe
´
´
Benjamın bıchibe ni jma nahuiini. Peru nin tobi de laacabe que
´
´
ganna pa hombre risaca ri nga Jose. Yanna Jose runi xiixa ti guuya
pa ma bichaa ca bichi.
´
´
´
Rabibe ca mozo stibe guchaca guendaro ndaani ca sacu stıcabe.
´
´
Peru sin gannacabe, laaca rabibe ca mozo stibe uguuca copa de plata
´
´
´
´
ni jma riuladxibe ndaani sacu sti Benjamın. Guzasicabe zitu la? Jose
biseenda ca mozo sti chinanda laacabe. Ora bigaanda ca mozo
´
˜
´
que laacabe la? rabica laacabe: Xinee gulanatu copa de plata sti
xpixuaanadu pue.
´
´
´
´
Que nibanadidu copa stibe na ca bıchibe. Peru, pa guidxelatu de
que tobi de laadu ucuaani la? laguuti laa.
´
´
Nga runi ca mozo que ruyubica ndaani guira sacu que ne
´
´
´
bidxelacabe copa que ndaani sacu sti Benjamın, casipe modo ruuyu
lu dibuju ri. Para na ca mozo que: Stuudxi ca zanda checa peru
´
´
´ ´
Benjamın napadu xi chinedu laa. Yanna xi guni guira bıchicabe ya.
´
´
´
´
´
Guiracabe bibiguetanecabe Benjamın ralidxi Jose. Para na Jose
´
´
rabi ca bichi: Guiratu zanda chibiitu ralıdxitu, peru Benjamın napa
´
´
xide guiaana rarı casi esclavu stinne.
´
´
Oraque Juda rabi laabe: Pa naa guibigueta sin hombrehuiini ca la?
´
˜
bixhoze zati, purti guiza nadxii laabe. Nga runi, xinee que guiaana
casi esclavu stilu ne gudiilu lugar chebe.
´
´
Zaca ruuya Jose ma bichaa ca bichi. Ma cadi malu di laacabe.
´
´
´
Guiduyanu xi runi Jose yanna.
Genesis 42:9-38; 43:1-34; 44:1-34.
´
CA BINNILIDXI
JOSE
´
RINDEZACA EGIPTO
25
´
´
´
´
OSE ma que ganda gucueeza laa. Rabibe guira mozo stibe
guireeca ndaani yoo ra nuucabe que. Ora biaananebe ca
´
´ ´
´
´
bıchisibe la? bizulu biinabe. Zanda guinı ıquenu pabia bidxagayaa
´
´ ´
ca bıchibe, purti que gannacabe xi pur cayuunabe. Oraqueru rabi
´
´ ˜
´
Jose laacabe: Naa nga Jose, nee nabaniru bixhoze la?
´
´
´
Ca bıchibe guiza bidxagayaaca dede que ganda guinica, purti
´
´
˜
cadxıbica. Peru Jose rabi laacabe: Laguidxina ra nuaa, naa nga
´ ´
Jose bıchitu, ni bitooto Egipto.
´
´
´
Jose gunıneru laacabe ne diidxa nado: Cadi ugaanitu donda
´
laatu purti bitooto naa rarı. Dxandipe nga Dios biseenda naa
´
´
Egipto para gulaya binni. Faraon ma bini naa xaıque guidubi
´
guidxi ri. Nga runi lagaca pura laguibigueta ra nuu bixhoze,
´
lagabi laabe cani ma biiyatu ri. Ne lagabi laabe gueedabe rarı.
J
´
´
Oraque gudiidxi Jose ca bichi ne bidiibe ti bixidu laaca. Ora
´
´
´
´
´
gunna Faraon beedanda ca bichi Jose la? rabibe Jose: Bidii laacabe
´
´
´
chinecabe carreta para chicaacabe bixhozetu ne ca binnilıdxitu ne
´
´
´
´
gueedacabe rarı. Zudie laacabe layu jma galan ni nuu Egipto.
´
´
´
´
´
Ne ngue bınicabe. Rarı zanda guyalu Jose cadxagalu bixhoze
´
´
ora yenda Egipto ne guira binnilidxi.
´
´
Binnilidxi Jacob la? guiza bidaleca. Biasi 70 cabe ora
´
´
˜
yendezacabe Egipto, Jacob, ca xiini ne ca xhiaga. Peru raque
´
´
laaca zeeda xheelacabe, ne zandaca stuudxi de ca mozo stıcabe.
´
´
´
Guiracabe gulezacabe Egipto ne biree lacabe israelita, purti Dios
´
´
bichaa la Jacob ne gulee labe laa Israel. Beeda gacacabe ti guidxi
´
´
´
nabe risaca para Dios, casi zaduyanu despue.
´
Genesis 45:1-28; 46:1-27.
˜
N
´
´
JOB QUE NUCHEENE DIOS
26
´
´
EE que rialu binni huara ca la? Labe Job, ne gunaa
´
ca nga xheelabe. Nannu xi cayabibe Job la? Guluu
´
di Dios ne guti. Guiduyanu
˜
´
xinee guinibe zaca, ne xi pur
´
gucana Job stale.
Job guca tobi hombre ni
´
´
´
que nucheene Jioba ne ni
bizuuba stiidxabe. Laabe
´
gulezabe guidxi Uz gaxha de
´
´
Canaan. Jioba gunaxhiibe Job
´
stalepe, peru nuu tobi ni
˜
nanaladxi laabe. Nee nannu
tuu ndi la?
Nga nga Binidxaba ni laaca
´
la Diablu. Bietenaladxi, laabe
´
nga angel malu ni nanaladxi
´
´
´
´
Jioba. Laabe gunda bınibe de que Adan ne Eva gucheeneca Jioba,
´ ´
´
´
ne gunı ıquebe laaca zanda gunibe de que sti binni gucheene Dios.
´
´
´
Peru, gunda bınibe ni la? Co. Gunı ique si guira hombre ne gunaa ni
´
´
´
que nucheene Dios de ni ma bizıdinu. Panda de laacabe zanda
´
guietenaladxilu.
´
Guti si Jacob ne Jose Egipto la? Job guca ti hombre ni jma bizuuba
´
´
´
˜
stiidxa Jioba lu guidubi Guidxilayu. Jioba guyuu nanna Binidxaba de
´
´
que laa que zanda di guni de que guira binni gaca malu, ngue runi
´
´
gudxibe laa: Biiya Job. Biiya que liica rucheenebe naa.
´
Que rucheenebe lii pue, na Binidxaba, purti lii cuguulu ndaaya laabe
´
´
ne cudiilu laabe puru si ni galan xa. Peru pa gaxhalu cani laabe la?
zaguudibe lii.
´
´
´
´
Ngue runi Jioba na: Guye, guxha guira ni laabe. Bini guira ni
´
´
´
´
racaladxilu gunilu laabe. Guiduyanu pa zaguudibe naa, peru biiyaga si
cadi chiguutu laabe.
Binidxaba bicaabe tuudxi hombre chindana ca yuze ne camellu sti
´
˜
Job, ne ca dendxu stibe la? gutica. Ne biitibe ca chii xiini Job ne ti bi
´
´
´
´
ro. Despue la? bidiibe Job guendahuara feu ri. Job gucana stalepe,
ngue runi xheelabe gudxi laabe: Guluu di Dios ne guti. Peru Job
´
´
´
´
´
que nina di. Laaca guye chonna ni na xhamıguca laabe ne gudxica
´
´
´
´
laabe de que nabe malu gucabe. Peru nin ne zaque, Job que nuchee di.
´
´
´
Ndi bisieche ni Jioba stalepe ne oraque guluube ndaaya Job, casi
´
´
˜
ruuyu lu dibuju ri. Bisiandabe guendahuara sti. Job gupa xi chii xiini
´
´
´
´
guiza galan, ne gupabe doble de ca yuze, dendxu ne camellu ni gupabe
´
dxique.
˜
´
´
´
Nee que liica zucheenelu Jioba casi Job la? Pa zaca lii la? Dios laaca
´
´
´
zuguu ndaaya lii, ne zanda guibanilu sin gatilu ndaani Guidxilayu ri ora
´
´
´
´
laani gacani sicaru casi jardın de Eden que.
Job 1:1-22; 2:1-13; 42:10-17.
TI REY MALU RUNI MANDAR EGIPTO
27
´
˜
A hombre ruuyu rarı la? cucaacabe binni guni dxiina. ¡Biiya ni
˜
˜
caguine hombre cayuni dxiina ca ne ti chicote! Cani cayuni
˜
´
dxiina ca binnilidxi Jacob laacabe, rabicabe laaca israelita. Ne cani
´
˜
cucaa laacabe gunicabe dxiina nga ca egipciu. Ca israelita ri beeda
´
´
gacaca esclavu stıcabe. Ximodo guca ndi ya.
´
Ca binnilidxi Jacob bibanica Egipto ne guendariuudxi pur stale
´
´
iza. Cumu Jose nga biropa hombre ni jma risaca de Egipto despue
´
´
´
de Faraon la? gunda gupa laacabe. Peru gutisi Jose la? beeda guiasa
´
´ ˜ ´
sti Faraon ni beeda gaca rey sti Egipto, rey ri que nuladxidibe ca
israelita.
´
´
Faraon, rey malu ri bınibe ca israelita que esclavu stibe. Ne
´
´
˜
bınibe de que tuudxi hombre malu ni que iquiine gapa laacabe. Ca
C
˜
hombre ri la? bicaacabe guni ca israelita ri dxiina nadipa ne
´
´
´
gunica jma guidxi para Faraon. Peru ca israelita que ziguidaleruca.
´
´
´
Despue la? ca Egipciu bidxıbica guidale ca israelita que ne gacaca
jma nadipa que laaca.
´
´
´
Nannu xi bini Faraon la? Gunınebe ca gunaa ni racane ca
´
˜
´
´
israelita que ora rapaca xiinica, rabibe laaca: Napatu xi guutitu
´
´
´
guira hombrehuiini gale. Peru ca gunaa ri nabe nachahuica ne
´
que ruutica ca baduhuiini ri.
´
Ngue runi Faraon bini mandarbe guidubi guidxi stibe: Laguuti
´
guira hombrehuiini de Israel, ne ca dxaapahuiini ca lagudii lugar
˜
´
´
´
guibanica. Nee cadi guiza feu nga ni bini mandar Faraon ri la?
´
´
´
Exodo 1:6-22.
Guiduyanu ximodo bila ti hombrehuiini.
´
´
´
RILA TI BADUHUIINI LA MOISES
28
IIYA baduhuiini ni cayuuna ne nagapi na badudxaapa ca. Ndi
´
´
˜
nga Moises. Nannu tuu nga badudxaapa sicaru ca la? Xiini
´
´
Faraon laabe ne nacabe princesa Egipto.
´
˜
Jnaa Moises bicaachibe baduhuiini ri dede dxi gupa chonna
´ ´
˜
beeu, purti que nadibe guuti ca Egipciu que xiinibe. Peru laabe
´
´
´
nannabe de que zanda guidxelacabe Moises, ngue runi, ndi nga ni
´
bınibe para gulabe laa.
´
´
Binichaahuibe ti dxumi parape cadi chu nisa ndaani ni, oraque
´
´
gudıxhebe Moises ndaani ni ne guluube ni lade ca guixi ga sti
´
´
´
guiigu Nilo que. Gudxibe Mıriam bizana Moises, guiaana gaxha
para guuya xi gaca.
´
´
˜
Que nindaa di yegaze xiini Faraon ndaani guiigu Nilo que.
´
´
Malasi biiyabe ti dxumi lade ca guixi ga que, para gudxibe tobi de
´
´
´
ca gunaa racane laabe: Dane dxumi ca rarı. Ora bixhale princesa
´
´
que dxumi que la? ¡biiyabe ti baduhuiini guiza galan! Baduhuiini
´
´
´
que cayuuna ngue runi bia princesa que laabe, ne que ninadibe
˜
nuuticabe baduhuiini que.
´
´
Oraque guyuu Mıriam. Zanda guyu laabe lu dibuju ri, para
˜
´
˜
gunabadiidxabe xiini Faraon: Nee zanda chicaa ti gunaa israelita
gusiniisi baduhuiini ri la?
´
Guye la, na princesa que.
´
˜
˜
˜
Biree ca Mıriam ziguxoone zitidxi jnaa. Guyuu si jnaa
´
Moises la? princesa que gudxi laabe: Gucuaa baduhuiini ri ne
bisiniisi laabe ne zaguixe lii pur gapu laabe.
´
´
´
˜
˜
Zaca la? jnaa Moises gupa laaca xiini. Despue, biniisihuiini si
´
Moises la? yenebe laa ra nuu princesa que ne laa gucuaa laabe casi
´
´
˜
´
xiinipe. Ngue runi Moises biniisi ralidxi Faraon.
Exodo 2:1-10.
B
˜
˜
´
XINEE BIXOONE MOISES
29
˜
´
˜
IIYA Moises; cuxoone de Egipto. Nee zanda guyu cani
˜
ladxi laabe ca la? Nannu xinee nuucabe guuticabe laabe la?
´
´
˜
Guiduyanu pa ganda gannanu xinee.
´
´
´
´
Moises biniisi ralidxi Faraon, xaıque Egipto. Gucabe ti hombre
´
´
nabe nuu xpiaani ne risaca. Moises maca nanna cadi egipciu di
´
´
´
laa, ne de que cani dxandı bixhozebe la? nacaca esclavu israelita.
´
´ ´
Dxi ma napa Moises 40 iza la? gunı ıquebe chiguuyabe ximodo
´
´
nuu xquıdxibe. Biiyabe cayuninacabe
˜
laaca, ne biiyabe ti egipciu caguine
´
´
ti esclavu israelita. Moises biiyadxı
´ ˜
´
guira ladu, cumu qu e nuuyabe
´
guiruti tu cayapa raque la? bininabe
´
laa, ne guti. Moises bicaachi guetu
que lade yuxi.
´
Sti dxi que yeguuya Mois es
˜
xquidxi sti buelta. Ruzulube nanda
˜
˜ ´
nacanebe laaca para cadi nacaca
esclavu. Peru biiyabe cadinde chupa
´
´
israelita, oraque Moises gudxi ni
´ ˜
˜
napa donda que: Xinee caguınelu
´
bıchilu pue.
Hombre que rabi laabe: Tu bini
˜
´
lii xaıque ne juez stidu ya. Nee
laaca zuutilu naa casi biitilu egipciu
que la?
´
´
´
Oraque la? Moises bidxibi. Biiyabe ma nanna binni xi bınibe
´
egipciu que. Dede Faraon gunna ni ne biseendabe tuudxi hombre
´
´
´
˜
chiguuti Moises. Ngue runi Moises gupa xide bixoone de Egipto.
´
´
Ora biree Moises de Egipto la? guyebe zitu, dede ti guidxi la
B
´
´
´
˜
Madian. Raque gucabiabe binnilidxi Jetro ne bichaganabe ti xiini,
´
´
´
´
´
la Zipora. Moises gupa ca dendxu sti Jetro. Gulezabe cuarenta iza
´
´
´
Madian. Yanna, Moises ma napa 80 iza. Ti dxi, laga cayapabe
´
dendxu sti Jetro la? bizaaca ti guendaridxagayaa ni bichaa guidubi
´
´
xquendanabanibe. Gudidi sti yaza ca, ne guiduyanu xii ndi
´
guendaridxagayaa ri.
Exodo 2:11-25; Hechos 7:22-29.
TI YAGAHUIINI
NAZE BELE
´
´
OISES yenda dede lu dani
´
´
la Horeb, cuyubibe guixi
´
´
para ca xtendxube. Rarı biiyabe
ti yagahuiini naze bele, ¡peru
yagahuiini ri cadi cayaaqui di ni!
´
¡Nayaahui ndi nja! gunı ique
´
´
Moises. Jma galan chiguyachaahue
´ ˜
ni. Ora bidxınabe la? de ra nuu
yagahuiini que biree ti ridxi na:
´ ˜
Cadi guidxınalu jma gaxha, gulee
˜
guelaguidi ca neelu purti nuaa
´
˜
´
rarı. Dios ngue biquiine ti angel
´
´
sti para gunı, ngue runi Moises
´
bichii lu.
´
Oraque Dios gudxi laabe: Ma
´
´
biiya xquidxe nab e cayacan a
Egipto, chigulaya laacabe ne
cuseenda lii para cueelu laacabe de
´
´
´
´
raque. Jioba chine laacabe Canaan
´
´
ti guidxi guiza sicaru.
´
´
Peru Moises na: Naa cadi nacadia
guiruti. Ximodo gune ndi ya.
´
Ne pa chaa zabicabe naa: Tu laa
´ ´
biseenda lii. Xi guinie oraque ya.
Ndi nga ni gabu laacabe, na
´
Dios rabi laabe. JIOBA, Dios sti
Abraham, Dios sti Isaac ne Dios sti
Jacob nga biseenda naa ra nuutu.
M
30
´
´
Ne de raque guniru Jioba: Ndi
´
nga laya ni que ziuu dxi guidxaa.
´
´
Peru, pa que guni crecabe naa
ora gabe laacabe lii biseendu naa
´
pue, na Moises rabi laabe.
Xi naazelu, gunabadiidxa Dios
laabe.
´
Moises bicabi: Ti vara.
´
Bilaani layu, na Dios rabi
´
laabe. Ora bini Moises ni la?
´
vara
que g ucani ti beenda.
´
´
´
Oraque Jioba biluibe Moises
´
sti milagru. Rabibe laa: Guluu
´
´
nalu ndaani xhabalu. Moises
bini ni, ne ora guleebeni la?
´
˜
¡guiza naquichibeni casi nebe!
Riluipe huarabe de lepra. Ra
´
bionna milagru que la? Jioba
´
bidiibe poder Moises para guni
´
ni. Ma para guiluxebe gunibe
´
sicarı: Ne ca milagru ri la? ca
israelita zuni creca de que naa
biseenda lii.
´
´
Despu e bibigueta Mois es
´
´
˜
ralidxi, ne gudxibe Jetro: Xinee
´
que gudiilu lugar guibigueta
Egipto, ti guuya ximodo nuu
´
ca binnilidxe. Jetro bidii lugar
´
guibigueta Moises Egipto.
´
Exodo 3:1-22; 4:1-20.
´
´
MOISES NE AARON
´
RIGUUYACA FARAON
31
´
´
´
´
RA bibigueta Moises Egipto la? gudxibe bıchibe Aaron de ca
´
´
´
milagru que. Ne ora Moises ne Aaron biluıcabe ca milagru ri
´
´
ca israelita que la? guiraca bini creca de que Jioba nuune laacabe.
´
´
´
´
´
Oraque Moises ne Aaron yeguuyacabe Faraon ne gudxicabe laa:
´
Jioba, Dios sti ca israelita na: Bidii lugar che binni xquidxe chonna
´
´
´
gubidxa lu desiertu para guni adorarcabe naa. Peru Faraon gunı:
´
´
´
Naa que rune credia Jioba. Que zudiedia lugar che ca israelita ri.
´
˜
Faraon bidxiichi, purti nuucabe guicaacabe dxi dxiina para
´
´
´
˜
chiguni adorarcabe Jioba. Pur ngue bicaabe laaca gunica dxiina jma
´
nadipa. Ca israelita que bigaanicabe donda Moises pur modo
´
´
´
cayuninacabe laaca, ne Moises biuu triste. Peru Jioba gudxi laabe
´
cadi chube xizaa. Naa zucaa Faraon gundaa ca binni xquidxe, na
´
Jioba.
´
´
´
´
Moises ne Aaron yeguuyaca Faraon sti buelta, ra guyecabe ri
´
´
´
´
bınicabe ti milagru. Aaron bilaa xpara layu, ne gucani ti beenda
´
´
ngola. Ca hombre nuu xpiaani sti Faraon laaca bilaaca xparaca
´
´
layu, ne laaca biree jma beenda. Peru ¡biiya! beenda stiAaron cayabi
´
ca beenda sti ca hombre nuu xpiaani ca. Nin ne ngue Faraon
´
´
que nina di nundaa ca israelita que.
´
˜
´
Ngue runi bidxina dxi gusiidi Jioba Faraon xiixa. Nannu ximodo
´
´
´
bınibeni la? Jioba biseenda chii plaga o guendanagana luguia
Egipto.
´
´
´
Despue de stale de ca plaga que la? Faraon rucaaridxi Moises ne
´
rabibe laa: Bicueeza plaga ca, ne naa zundaa ca israelita ri. Peru
´
´
´
´
ribeezadxı si plaga que la? ma que rinadibe. Despue de chii plaga
´
´
que Faraon gudxi laacabe checabe.
Runibialu cada tobi de ca chii plaga ri la? Gudidi sti yaza ca ne
´
´
guiduyanu xi laacani.
Exodo 4:27-31; 5:1-23; 6:1-13, 26-30; 7:1-13.
O
CHII PLAGA
B
32
IIYA ca dibuju ri. Cada tobi
´
de laacani culuı cani ti plaga ni
´
´
biseenda Jiob a Egipto. Lu prim e
´
ca la? ruuyu Aaron caguibi vara sti lu
guiigu Nilo ca. Nisa que guca ni rini,
´
ne ca benda ni nuu ndaani ni gutica,
´
´
´
ne oraque bizulu binda yuudxu guiigu
que.
´
´
Despu e, Jiob a gulee jma bidxi
ndaani guiigu Nilo que. Ca bidxi
que guyuuca ndaani horno, ndaani ca
´
´
badia que, ne lu ca luuna que, guira
ladu. Ora guti ca bidxi que la? ca
´
egipciu que bicuı montonca laacame,
´
ne guidubi guidxi que gunda yuudxu.
´
Ra bionna plaga que la? Aar on
´
´
gudxibi vara sti lay u, ne yud e que
guca biuxi tuudxi manihuiini ni
ripapa ne riguiru.
Stuudxi plaga que bininani ca
egipciu que si, peru ca israelita que
co. Lu tapa plaga que beeda tuudxi
´
bialazi ro ne guyuuca ralidxi guira ca
´
egipciu que. Gaayu plaga que binina
´
ca mani st ıcabe. Stale de ca vaca ne
dendxu ne chiva sti ca egipciu que
´
gutica.
´
´
´
Despu e Mois es ne Aar on bilaaca
´
´
caadxi de lude lu bi, ne laacani guca
cani tuudxi guidxu biree ladi binni
ne mani. Ndi nga ni guca lu xhoopa
plaga que.
´
Gudidi si ngue la? Moises gundisa
´
´
na lugui a, ne Jiob a biseenda rayu
´
ne hielu. Que huayuu dxi guiaba hielu
casi ni guca que.
Lu xhono plaga que beeda ti
´
´
manada gusu. Que huayuuru dxi chu
´
´
st alepe gus u casi ngue dede dxi que.
´
´
Ca gus u que gudoca guir a ni
´
´
que nunitilu ca bola hielu que.
Lu ga plaga que la? beeda ti
guelacahui. Chonna gubidxa guyuu
´
guidxi que nacahuido, peru ralidxi ca
israelita que guyuu biaani.
Guca si ca ngue la? Dios gudxi ca
´
binni xquidxi gune rini sti ti chiva o
ti dendxu ruaa puerta stica. De
´
´
raqu e la? angel sti Dios gudidi
ndaani guidxi Egipto, ne ora ruuya
´
´
angel que rini que la? qu e ruutidibe
guiruti ndaani yoo que. Peru ora
´
˜
que ruuyabe rini que la? ruutibe xiini
´
˜
binni ni gule prim e o xii ni ca mani
que. Ndi nga chii plaga que.
´
Gudidi si plaga ri la? Faraon bidii
lugar che ca israelita que, ne cumu
laacabe ma nuucabe listu la? gueela
queca bireecabe Egipto.
´
´
Exodo, capıtulo 7 hasta 12.
˜ ´
´
´
RA GUDIDICABE NISAD O XINA
33
´
´
˜ ´
IIYA xi cayaca! Moises nga cuzaabi ti vara lu nisado Xina ca.
´
´
´
Ca binni ni bila zuhuaane laabe uria nisa ca la? nga nga ca
´
´
´
israelita. Peru Faraon ne ca xpinni cayatica guiigu. Guiduyanu
ximodo guca ndi.
´
´
Casi ma bizıdinu la? gudidi si chii plaga que Faraon gudxi ca
israelita que guireeca de Egipto. Bia 600.000 hombre israelita
bireeca, ne stale gunaa ne baduhuiini. Laaca biree stuudxi binni
´
´
´
´
ni bini cre Jioba ne ca israelita que. Guiracabe yenecabe dendxu
´
ne chiva ne yuze stıcabe ora bireecabe de Egipto.
¡B
´
Ante guiree ca israelita que la? gunabacabe ca egipciu gudii
´
laacabe lari ne xiixa de oro o de plata. Cumu guiza bidxibi ca
´
egipciu que ultimu plaga beeda que la? bidiicabe ca israelita que
´
´
guira ni gunabaca laacabe.
´ ˜
´
Gupa si tuudxi dxi la? ca israelita que bidxınaca ra nuu nisado
´
´
´
˜ ´
´
Xina que. Raque biziladxicabe. Laga nuucabe raque la? Faraon ne
˜
ca xpinni gunica xinee bidiica lugar ze ca israelita que. ¡Bidiinu
lugar ze ca esclavu stinu! naca.
´
´
Ngue runi Faraon bidxaa modo gunı ique sti biaje. Oraqueca
´
´
´
gunınebe ca xpınnibe ne binichaahuicabe ca carru ni rinecabe lu
´
´
guendaridinde. Oraque zinandabe ca israelita que ne 600 carru ni
gulibe, ne xcaadxi de ca carru ni nuu Egipto.
´
´
Ora biiya ca israelita que zeeda Faraon ne ca xpinni la? guiza
´
´
´
˜
bidxıbica. Que gapacabe paneza guxoonecabe. Ti ladu que nuu
´
´
nisado, ne sti ladu que la? zeeda ca egipciu que. Peru Jioba guluu
´ ˜
ti za galaa de laacabe, ngue runi ca egipciu que, que nanda di
˜
´
nuuyacabe ca israelita que para nucaalucabe laaca.
´
´
´
´ ´
Oraque Jioba gudxibe Moises gusigaa na ne bara sti lu nisado
´
˜ ´
´
´
Xina que. Ora bini Moises ni la? Jioba biseenda ti bi guiza nadipa
´
ni zeeda neza ra rindani gubidxa para gundubi. Nisado que bixele
´
ne bizuhuaa ca nisa que guiropa uria ni.
´
´
´
´
´
Oraque ca israelita que bizulu gudıdica galaa nisado que lu layu
˜
nabidxi xhuxhu. Cumu stalepecabe la? biquiinecabe stale hora para
´
´
gudıdicabe ne ca mani stıcabe sti ladu que. Ca egipciu que gunda
˜
´
biiyaca ca esclavu que cuxooneca de laacabe, ne yenandaca laacabe
´
ndaani nisado que.
Guyuusicabe ndaani nisa que la? Dios guxha rueeda sti
´
´
´
xcarrucabe. Ca egipciu que guiza bidxıbica ne bicaacabe ridxi:
´
´
Jioba cadinde pur ca israelita ri. ¡Chuu de rarı! Peru ma
´ ˜
que nanda di nireecabe.
´
´
´
˜ ´
´
Oraque Jioba gudxi Moises guzaabi vara sti lu nisado Xina
´
que, casi biiyalu lu dibuju que. Oraque bixata ca nisa que ne
´
´
´
bindaahuani ca egipciu que ne carru stica. Guira xixe xpınnibe
guyuuca ndaani nisa que. ¡Ne nin tobi de ca egipciu que,
´
que nilaca!
´
¡Pabia bieche xquidxi Dios pur bilaca ya! Ca hombre que
´
´
biindaca para bidiica xquixe Jioba, naca: Jioba ma bini ganar
´
lu guendaridinde ri. Ndaani nisado ri guluube ca mani ca ne
´
´
ca hombre dxiba laacame. Mıriam, bizana Moises la? gulee
´
´
pandereta sti ne guira gunaa que yenanda laabe ne xpanderetaca,
´
ne biyaacabe ne laaca biindacabe: Jioba ma bini ganar lu
guendaridinde ri. Ma guluube ca mani ca ne ca hombre dxiba
´
´
´
Exodo, capıtulo 12 hasta 15.
laacame ca ndaani nisado.
3 NDAA
´
Dede dxi bilacabe Egipto hasta
´
prime rey sti Israel
´
Moises yenebe ca israelita ca dede dxi bireeca
´
de esclavu Egipto, hasta lu dani Sinaı ra bidii
´
´
Dios laacabe ca ley Sti. Despue Moises biseendabe
´
doce hombre chigundaachi guidxi Canaan. Peru
chii de cani bibigueta que la? bisiguiica. Bicaacabe
´
binni gacaladxi guibigueta Egipto. Cumu que
˜ ´
napacabe fe la? Dios bini castigar laacabe ra
´
guzacabe lu desiertu cuarenta iza.
´
´
´
Despue la? Josue bibı para cube ca israelita que
´
guidxi Canaan. Para ganda guicaacabe guidxi que,
´
´
´
Jioba bini milagru. Bınibe de que guiigu Jordan
´
´
que guibidxi, ne ca lindaa sti Jerico guiabacani ne
´
´
Gubidxa que guiaanadxı ni guidubi ti dxi. Despue
de xhoopa iza la? ca cananeu que biaaxhacabe
´
xquıdxicabe.
´
´
Josue nga guca prime juez sti guidxi Israel ne
chonna gayuaa cincuenta y seis iza guca mandar
´
guidxi ca pur juez. Zazıdinu stale de laacabe, casi
´
´
´
Barac, Gedeon, Jefte, Sanson ne Samuel. Laaca
´
´
zazıdinu de gunaa casi Rahab, Debora, Jael,
´
Rut, Noemı ne Dalila. Biasi rizaa chonna gayuaa
noventa y seis iza de historia lu 3 NDAA ri.
´
TI GUENDARO NACUBI
34
´
´
ANNU xi cutopa ca binni ca layu ca la? Riluı ni hielu
biuxehuiini, naquichi ni ne nalase ni. Peru cadi hielu biuxe
´
´
di ni, sınuque xiixa ni zanda gocabe ni.
Bia chupa beeu ru ma gudidi dede dxi biree ca israelita que
´
´
Egipto. Nuucabe lu desiertu peru lu desiertu ca gastipe guendaro,
´
´
˜
´
ngue runi laacabe nacabe: Jma galan nuuti Jioba laanu Egipto.
´
´
Raque gudono intiica gucaladxinu.
´
´
´
Ngue runi Jioba na: Chigusaba guendaro de guiba. Ne nga nga
´
ni runibe. Sti dxi que, ora ruuya ca israelita que naquichi ni biaba
que la? rinabadiidxacabe: Xi laani.
´
´
´
Moises na: Ndi nga guendaro ni bidii Jioba goto. Ca binni que
´
´
´
˜
gulee lani MANA. Mana ri nanixe ni casi pan ni gucane dxina
yaga.
´
´
Lagutopa bia go cada tobi tu, na Moises rabi ca binni que. Nga
´
´
´
´
runi guira siado rutopacabe ni, purti ora guiree Gubidxa la? mana
´
ni riaana layu que ria cani.
´
´
Moises laaca rabi laacabe: Guiruti uguu chaahui mana ca dede
´
´
sti dxi. Peru nuu tu runi ni. Nannu xi raca la? ¡Sti siado que mana
´
´
ni guluu chaahuicabe que dxa ni de bicuti ne bizulu gunda
dxaba ni!
´
´
Peru Jioba na de que ti dxi ndaani semana gutopacabe chupa de
´
´
´
bia rutopacabe ti siado que. Lu xhoopa gubidxa que nga. Ne Jioba
na de que uguu chaahuicabe caadxi para sti dxi, purti ma
´
´
que zusababe gasti lu gadxe gubidxa que. ¡Ora ruguu chaahuicabe
´
´
´
mana que dede lu gadxe gubidxa que la? que ridxa di ni bicuti,
´
nin rinda dxaba ni! ¡Nga sti milagru nga!
´
´
Ca iza guyuu ca israelita que lu desiertu la? gudocabe mana.
N
´
´
´
Exodo 16:1-36; Numeros 11:7-9; Josue 5:10-12.
´
JIOBA RUDII
CA LEY STI
35
´
IA chupa beeu despue de
bireecabe de Egipto la? ca
´ ˜
israelita que bidxınacabe ra nuu ti
´
´
´
dani la Sinaı ni laaca la Horeb.
´
´
´
Rarı nga ra gunine Dios Moises
dede lu yagahuiini naze bele lu
que. Ca binni guidxi que biaanaca
´
rarı caadxi dxi.
˜
Laga cabeza ca binni que nee
´
dani que la? Moises riguiba lu
´
´
dani que. Raque, Jioba na rabi
´
´
Moises de que Laabe racaladxibe
´
guzuuba ca israelita que stiidxabe ne gueeda gacaca guidxi Stibe ni
´
´
´
´
gulibe. Ora biete Moises la? rabibe ca israelita que ni gunı Jioba. Ne
´
´
ca binni que naca zuzuubaca stiidxa Jioba purti racaladxicabe
´
´
gacacabe xquıdxibe.
´
´
´
Yanna Jioba runi xiixa ni que huahuinni. Runibe de que de lu dani
´
que guiree guxhu ne guiree rayu naroba. Laaca rinınebe ca binni
´
´
que ne rabibe laaca: Naa nga Jioba, Dios stitu ni gulee laatu de
´
´
Egipto. Oraque Jioba bini mandar laacabe: Cadi guni adorartu
xcaadxi dios mas que naati.
Dios rudii ca israelita ca xca mandamientu, o ley sti. Ca binni
´
´
´
´
´
que guiza cadxıbica, ngue runi rabicabe Moises: Gunine laadu lii
´
´
´
purti cadxıbidu pa guinine Dios laadu zatidu.
´
´
´
´
Despue la? na Jioba rabi Moises: Gudxiba lu dani ri. Chigudie
´
lii chupa guie bata ra ma bicaa ca ley ni racaladxe gapa ca binni
´
guidxi ri. Moises riguiba sti biaje lu dani que. Pur cuarenta dxi ne
´
gueela biaanabe raque.
B
´
Dios napa stale, stale ley para xquidxi. Moises rucaa cani. Dios
´
´
laaca bidiibe guiropa guie bata que Moises. Lu cani la? Dios ma
´
´
bicaa chii ley ni ma gunınebe ca binni guidxi que. La cani
Chii Mandamientu.
´
´
Ca Chii Mandamientu ri la? nacacani ley nabe risaca. Peru
xcaadxi ley ni bidii Dios ca israelita que la? laaca risaca cani. Tobi
´
´
de laacani nga ndi: Napu xide ganaxhiilu Jioba guidubi naca
´
ladxidolo, ne guidubi xquendabiaanu ne guidubi xhialmalu ne
´
´
guira stipa stilu. Ne stobi nga: Napu xide ganaxhiilu binni casi
´
˜
nadxiilu lii. Jesucristu Xiini Dios gunı de que ca ndi nga chupa de
´
ca ley ni jma risaca bidii Dios ca binni xquidxi, Israel. Despue la?
´
˜
zazıdirunu de Xiini Dios ne cani bisiidibe.
´
Exodo 19:1-25; 20:1-21; 24:12-18;
31:18; Deuteronomio
´
6:4-6; Levıtico 19:18; Mateo 22:36-40.
TI YUZEHUIINI DE ORO
36
¡B
IIYA GUUYU! Xi cayuni ca binni ca yanna pue. ¡Cayuni
´
˜
´
orarcabe ti yuzehuiini! Xinee cayunicabe ndi ya.
´
Ora rindaa Moises lu dani que la? ca binni que rinica:
´ ´
´
´
´
Que gannanu xi guca Moises. Guninu ti dios ni cuee laanu de lu layu
ri.
´
´
´
Buenu, na Aaron bichi Moises. Lacuee ca oro ni nandatu ca, ne
´
´
´
latane ni naa. Ora ca binni que runi ndi la? Aaron rusia ca oro que
´
ne runibe ti yuzehuiini de oro. Ne ca binni que naca: ¡Ndi nga Dios
´
´
stidu, ni gulee laadu de Egipto! Oraque runica ti saa ro, ne runi
adorarca yuzehuiini de oro que.
´
´
´
Ora Jioba ruuya ni cayunicabe que la? ridxiichibe stale ne rabibe
´
´
´
Moises: Gucapura biete, purti ca binni ca ma cadi cayunica ni xneza.
´
´
Ma bisiaandacabe ca ley stinne ne cuzuxıbicabe nezalu yuzehuiini
de oro ca.
´
˜
Moises riete guxoone de lu dani que. Ne ora
´ ˜
´
ridxınabe raque la? ndi nga ni ruuyabe. ¡Ca binni
que cayuundaca ne cuyaaca ra nuu yuzehuiini
´
´
que! Moises ridxiichi stale dede rusabibe guiropa
´
´
´
guie bata
ra ca ca ley que, ne ca guie que rilaa
´
cani. Oraque ricaabe yuzehuiini que rusiabe laa ne
runidebe laa.
´
´
´
Ca binni guidxi que ma bınica ni malu, ngue runi Moises rabibe
caadxi hombre cueeca espada stica. Ca binni malu ni bini adorar
´
´
yuzehuiini ca napa xide gati, na Moises. ¡Ngue runi ca hombre
˜
´
´
que ruutica 3.000 binni! Nee cadi ruluı nga de que napanu xi
´
´
gapanu laanu para guni adorarnu Jioba ne cadi xcaadxi dios ni
´
´
Exodo 32:1-35.
cadi dxandı la?
TI YOO RA GACA ADORAR
N
37
ANNU xi yoo ri la? Ndi nga ti yoo
´
risaca para gaca adorar Jioba. Biree
´
lani tabernaculo. Ca binni xquidxi Dios
´
biluxecabeni lu ti iza si despue de bireecabe Egipto. Nannu tu
´
´
gunı ique gacani la?
´
´
´
´
´
Jioba nga gunı ique gacani. Laga dxiba Moises lu dani Sinaı
´
´
´
que la? Jioba gudxi laabe ximodo gunibe ni. Gudxibe laa guni ni
´
´
modo ganda guibiani nagueenda. Zaca zanda chinecabe ca ndaa ca
sti lugar ne guquiidicabe ni stubi. Ngue runi ora ma zindeza ca
´
israelita que sti lugar lu desiertu la? ma zinecabe yoo que.
Pa guuyu ndaani cuartuhuiini ra riluxe yoo ri zuuyu ti caja.
˜
˜
´
Caja ri la? lani guina sti pactu. Cada ladu de guina ri gupani
´
´
chupa angel o querubın de oro. Dios bicaabe ca Chii Mandamientu
´
´
que sti biaje lu xhupa guie bata, purti Moises gundaabe chupa que.
´
˜
Ne ca guie ri la? guyuu chaahui cani ndaani guina sti pactu ca.
´
Ne laaca guyuu chaahui ti guisu mana ndaani ni. Rietenaladxu xii
´
nga mana la?
´
´
´
´
Jioba gulibe Aaron bichi Moises para gaca xaıque sti ca ni
´
ruzaaqui guxhu. Laabe nga rusanırube ca binni que para guni
´
˜
´
adorarca Jioba. Ne ca xiinibe laaca nacaca ni ruzaaqui guxhu.
´
´
Yanna biiyadxı ndaani cuartu jma naroba sti yoo ca. Napani
chupa de bia cuartuhuiini ca. Ruuyu cajahuiini ra caree guxhu
´
ca la? Nga nga altar ra ruzaaqui ca sacerdote ca guxhu ni rinda
´
naxhi. Biiya candelabru ni napa gadxe lampara ca. Ne guionna ni
nuu ndaani cuartu ca nga ti mexa, luni nuu doce pan.
´
Lu patiu sti tabernaculo ca la? nuu ti palangana naroba, dxa
˜
nisa. Ca ni ruzaaqui guxhu ca riquiinecabe ni para quiibicabe
xiixa. Raqueca nuu altar roba que. Luni ruzaaquicabe ca mani ni
´
´
ma biiticabe para gusigadecabe Jioba. Yoo ca nuuni galaa de ra
nabeza ca israelita.
´
Exodo 25:8-40; 26:1-37; 27:1-8; 28:1; 30:1-10, 17-21; 34:1, 2; Hebreos 9:1-5.
CA DOCE NI YEUNDAACHI
38
´
´
IIYA ca cuananaxhi nua ca hombre ca. Biiyadxı pabia naroba
´
beza uba ca. Chupa hombre napa xide guani lu ti palu. Ne biiya
´
´
ca duga ca ne ca granada ca. Pade beeda ca cuananaxhi sicaru ri pue.
´
´
De guidxi Canaan. Bietenaladxi, Canaan nga ra guleza Abraham,
´
Isaac ne Jacob. Peru pur guendarindaana guyuu raque la? Jacob
B
´
´
yendezane ca binnilidxi Egipto. Yanna, despue de chupa gayuaa
´
´
´
dieciseis iza la? Moises ribiguetanebe ca israelita que Canaan. Yanna
´
nuucabe Qades, lu desiertu.
´
´
Guidxi Canaan nabeza binni malu, ngue runi Moises ruseenda
´
doce hombre chigundaachi ne rabibe laaca: Laguuya panda binni
´
´
´
´
´
nabeza raque, ne pabia nadıpacabe, ne laguuya pa galan layu ca
˜
para gaca dxiina luni. Ne cadi guiaanda laatu guedanetu caadxi
cuananaxhi.
´
´
´
´
Ora cani yeundaachi que ribiguetacabe Qades la? rabicabe Moises:
´
´
Dxandipe guiza sicaru guidxi ca. Ne para
´
´
´
gusihuınnicabe de que dxandı ni la? ruluıcabe
caadxi cuananaxhi. Peru chii de cani yeundaachi
´
´
´
que naca: Ca binni nabeza raque nabe narobaca
´
´
´
ne nadıpaca, ne pa gacaladxinu gaxhanu laaca
´
xquıdxica la? zuutica laanu.
´
´
Ca israelita ridxıbica stale ora runadiagaca
´
˜ ´
ca diidxa ri. Jma galan natinu Egipto o lu
´
´
desiertu ri, nacabe. Zatinu lu guendaridinde ca,
˜
ne xheelanu ne ca xiininu zagaaca. ¡Cuinu sti
´
´
´
xaıque para chu xlugar Moises, ne guibiguetanu
Egipto!
´
Peru chupa de cani yeundaachi que runi creca Jioba, ne
´
´
´
´
racaladxicabe gucueezadxıcabe ca binni guidxi que. Lacabe Josue ne
´
´
´ ´
´
´
Caleb. Nacabe: Cadi guidxıbitu, Jioba nuune laanu. Que zacadi
´
´
´
nagana guicaanu layu ca. Peru ca binni ca que rucaadiagaca. Dede
´
nuuca guutica Josue ne Caleb.
´
´
´
Ni guca ri ruchiichi ni Jioba, ne rabibe Moises: Guiruti de ca binni
´
napa 20 iza o jma ziuu ndaani guidxi Canaan. Ma biiyacabe ca
´
milagru bine Egipto ne lu desiertu, peru caru guni crecabe naa. Nga
´
´
runi zazacabe lu desiertu cuarenta iza dede ora gati ultimu de
´
´
laacabe. Josue si ne Caleb ziuuca ndaani guidxi Canaan.
´
Numeros 13:1-33; 14:1-38.
´
VARA STI AARON RIBEE GUIE
39
¨
IIYA ca guie ne ca almendra gui ni cagaa lu vara ri. Vara sti
´
¨
Aaron nga. ¡Ca guie ri ne ca cuananaxhi gui ca bigaa cani ti
´
˜
gueela si! Guiduyanu xinee.
´
Ca israelita ca ma guzacabe stale dxi lu desiertu. Caadxi de
´
´
´
˜
laacabe que guni creca pa Moises nga naquiine gaca xaıque, nin pa
´
´
˜
Aaron nga naquiine gaca xaıque sti ca ni ruzaaqui guxhu. Tobi ni
´
´
´
´
´
rinı ique zaca nga Core, ne zaqueca Datan, Abiram ne 250 xaıque
´
´
´
˜
guidxi. Guiracabe reedacabe ne rabicabe Moises: Xinee cuquiibu lii
luguiadu pue.
´
´
´
´
Moises na rabi Core ne cani nanda laa: Guixı siado laguicaa
´
´
braseru stitu ne la uguu guxhu rinda naxhi ndaani cani, ne oraque
´
´
´
lata ra nuu tabernaculo sti Jioba. Guyanu tu cuibe.
´
Sti dxi que Core ne ca 250 ni nanda laabe que la? reedacabe ra
´
´
´
nuu tabernaculo que. Stale tu reeda para gacane laacabe. Jioba
´
cadxiichipe. Laguixele de ca yoo sti ca hombre malu ca, na Moises.
´
´
´
´
Cadi canatu gasti stıcabe. Ca binni que rucaadiagaca, ne rixaleca de
´
´
ca yoo sti Core, Datan ne Abiram.
´
´
´
´
´
Oraque na Moises: Pur ndi nga zannatu tuu nga ribı Jioba.
´
´
Guidxilayu ri zaxele ni ne zabini ca hombre malu ri.
´
´
´
Biluxe gunı si Moises la? bixele guidxilayu, yoo que ne
´
´
´
´
guira ca sti Core, Datan ne Abiram ne cani nuune laacabe la?
´
´
´
riabaca ndaani ni, ne oraque ridaagu ni luguiacabe. Ora ca binni
´
que runadiagaca ridxi sti cani ziyaazi que la? bicaacabe ridxi:
˜
´
´
´
¡Laguxoone! ¡Guidxilayu ca zandaca gabini ne laanu!
´
´
Core ne ca 250 ni nanda laabe nuuruca gaxha de tabernaculo
que.
´
´
´
´
Nga runi Jioba ruseenda gui, ne guiracabe riaquicabe. Oraque na
´
´
˜
Jioba rabi Eleazar xiini Aaron de que guicaabe ca braseru sti ca
´
guetu que ne guninebe cani ti lamina para guirenda altar que.
´
˜
Lamina sti altar ri la? riquiine ni para ganna ca israelita de que
B
´
˜
˜
˜
Aaron si ne ca xiini nga naquiine guni dxiina de ni ruzaaqui guxhu
´
para Jioba.
´
´
˜
Peru Jioba racaladxi gusihuinni de que gulibe Aaron ne ca xiini
´
´
´
casi ni ruzaaqui guxhu. Ngue runi rabibe Moises: Ti xaıque de cada
´
´
´
tribu sti Israel guedan
e vara sti. Lu tribu sti Levı la? Aaron
´
´
´
´
guedane vara sti. Oraque guluu cada vara ndaani tabernaculo nezalu
´
˜
guina sti pactu ca. Vara sti hombre ni naa gulie casi ni ruzaaqui
guxhu la? zabee guie.
´
´
´
Ora riguuya Moises cani sti siado que la? ¡lu vara sti Aaron riree
¨
˜
´
ca guie ri ne ca cuananaxhi gui ca! Ruuyu yanna xinee bini Jioba
´
de que vara sti Aaron cuee guie la?
´
Numeros 16:1-49; 17:1-11; 26:10.
´
´
MOISES BIGAZE XPARA LU GUIE
40
IDIDI stale iza... ¡chii, gande, treinta, treinta y nueve iza! Ne
´
ca israelita ca nuurucabe lu desiertu, peru lu ca iza ri la? Jioba
´
´
rapa laacabe, ruyaana laacabe ne mana, ne ridxı rudiibe ti za para
chinebe laaca ne huaxhinni rudiibe ti pilar de gui para guzaani
´
´
´
´
˜
laaca. Ne que riuxe xhabaca ne que ridxa gui neeca.
´
Ndi nga prime beeu sti iza cuarenta dede dxi bireecabe Egipto.
´
´
´
Ca israelita nuucabe Qades sti tiru, rarı nuucabe ora guye ca
´
´
doce que yeundaachica guidxi Canaan raca cuarenta iza. Mıriam
´
´
´
´
´
´
bizana Moises ratibe Qades, ne casica dxique, rarı laaca nuu
guendanagana.
´
´
´
Ca binni ca que ganda guidxelaca nisa, ngue runi rabicabe
´
´
˜ ´
˜
Moises: Jma galan natidu. Xinee guleelu laadu de Egipto para
´
´
guedanelu laadu ra que rindani gasti pue. Rarı gasti biidxi,
´
´
nin duga, nin uva, nin granada, ninla nisa para guendare gasti rarı.
´
´
´
Ora Moises ne Aaron guyeca ra nuu tabernaculo para guni
´
´
´
orarca la? Jioba rabi Moises: Gulidxi ca binni guidxi ca, ne nezalu
´
´
´
´
guiracabe gunine guie ni nuu raca, de laani zaree stale nisa para ca
´
binni guidxi ca ne guira mani stica.
´
´
Ngue runi Moises ribidxi ca binni que, ne rabibe laaca:
˜
´
´
´
´
¡Lagunadiaga, binni que runi cre ´ Dios ca! Nee napadu xide cueedu
´
´
´
´
´
nisa lu guie ri naa ne Aaron la? Oraque Moises rugazebe xparabe lu
´
´
´
guie que chupa tiru, ne luni riree stalepe nisa. Nuu nisa para guira
´
binni que ne guira mani nuu
´
raque.
´
´
Peru Jiob a ridxiichin e
´
´
Moises ne Aaron. Nannu
´
˜
xi nee la? Purti Mois es
´
´
ne Aaron gunıcabe de que
laacabe nga chindeecabe nisa
R
´
´
´
´
´
lu guie que. Peru ni dxandı nga Jioba bini ni, ne pur que ninı
´
´
´
´
´
Moises ne Aaron dxandı de ni guca ca la? Jioba na zuquıxeni
´
´
´
laacabe. Que zuguu tu ca binni xquidxe guidxi Canaan, na Jioba rabi
laacabe.
´
´
´
Que nindaadi biree ca israelita que de guidxi Qades, ne despue
´
´
´
yendacabe ra nuu ti dani la Hor. Lu dani que rati Aaron,
´
´
´
napabe 123 iza ora ratibe. Ca israelita que guiza triste
´
riuuca ne pur treinta dxi ruunacabe pur Aaron. Eleazar
´
´
˜
xiini Aaron reeda gaca xaıque sti ca ni ruzaaqui guxhu sti
guidxi Israel.
´
Numeros 20:1-13, 22-29; Deuteronomio 29:5.
˜
N
TI BEENDA DE GUIBAYAA
41
´
´
EE RULUI dxandı beenda renda lu palu ca la? Co, de
´
´ ´
guibayaa laame. Jioba gudxibe Moises guindisa laame lu palu
ca ti ganda guuya binni laame ne guibani. Peru xcaadxi beenda ni
´
´
nuu layu ca dxandı laaca. Biquiichicame ca binni ca ne guca
˜
huaraca. Nannu xinee la?
´
´
´
Purti ca israelita ca gunıcabe mal de Dios ne de Moises. Nacabe:
˜
´
Xinee guleelu laadu Egipto para gatisidu lu desiertu ri pue.
´
´
´
´
Gasti guendaro nin nisa rarı, ne ma que racaladxidu guidodo
´
mana ri.
´
´
Peru mana ca la? ti guendaro
´
´
galan ni. Jioba bidii ni laacabe pur
ti milagru, ne pur ti milagru nga
bidiibe laaca nisa. Peru ca binni que,
´
´
que rudiica xquixe Dios pur guira
ni ma bidiibe laaca. Pur nga runi
´
Jioba biseenda ca beenda malu ca para
guiziidi ca israelita ca. Ca beenda ca
ruquiichi laacabe ne stale de laacabe
rati.
´
Oraqueru reeda ca binni que ra nuu Moises ne naca: Ma
´
´
bicheedu purti ma gunidu mal de Jioba ne de lii. Yanna gunine
´
´
Jioba ti cueebe ca beenda di rarı.
´
´
´
´ ´
Ngue runi Moises rinı pur laacabe. Ne Jioba gudxibe Moises
´
guni beenda de guibayaa ri, ne gudxibe laa guchenda laame lu ti
´
´
yaga ne guira tu guquiichi ca beenda malu ca la? napa xide
´
´
´
guuyadxı laame. Moises runi casipe gudxi Dios laa, ne cani
ma biquiichicame que la? ruuyadxica beenda de guibayaa ri ne
´
riandaca.
´
De ndi riziidinu, de que guiranu nacanu casi ca israelita ni
´
biquiichi ca beenda que. Pa lii guyu, guira binni rioxho, raca
´
˜
´
´
´
huara ne rati. Xinee la? purti Adan ne Eva bixalecabe de Jioba, ne
˜
´
´
guiranu xiinicabe laanu. Peru Jioba bixhele ti neza para guibaninu
´
´
sin que guiuu dxi gatinu.
´
˜
´
´
Jioba biseendabe Xiinibe Jesucristu lu Guidxilayu ri. Jesus
´
gunda lu ti yaga purti stale tu gunı ique de que malu laabe, peru
´
Jioba bidii laabe para gulabe laanu. Pa guuyadxinu laabe ne
´
´
´
chinandanu laabe la? zanda gapanu ti guendanabani ni que ziuu dxi
´
´
´
guiluxe. Peru despue zazıdirunu jma de ndi. Numeros 21:4-9; Juan 3:14, 15.
´
TI BURRU NI RINI
42
´
´
UAYUUDIAGU ti burru guinı la? Co zaniu xa, ca mani ca
´
´
´
que rinıdica. Peru ndaani Biblia na de que ti burru gunı.
´
Guiduyanu ximodo guca ndi.
´
´
Ca israelita ca ma nuucabe listu para chucabe guidxi Canaan.
´
Balac, rey sti guidxi Moab, ridxıbibe ca israelita. Ngue runi,
´
´
ruseendayubibe ti hombre nuu xpiaani la Balaam para gueeda ne
gacaladxi mal para ca israelita ca. Nabe zudiibe laa stale bidxichi,
ngue runi Balaam riguiba burru sti ne riguuya Balac.
´
´
Jioba que racaladxi di guinaba Balaam mal para xquidxi. Ngue
´
runi ruseendabe ti angel ne ti guiiba duxhu para guzuhuaa lu neza
´
´
sti Balaam ne gucueezabe laa. Balaam que ruuya angel ca, peru
´
burru stibe ruuya. Burru ri racaladxi guixele de angel ri peru ni
´
´
runitime ratame lu neza
que. Balaam ridxiichi
˜
stale ne riguine laame ne
ti palu.
H
´
´
´
Despue la? Jioba runi de que Balaam gunadiaga canine burru que
˜
laa. Xi bine lii para quinu naa pue, na burru que rabi laabe.
˜
Ma binu guihuinne ti huati xa, na Balaam rabi laame. ¡Pa napa
˜
ti guiiba duxhu nuute lii!
´
Huayune lii zaca ante la? na burru que.
Co, na Balaam.
´
´
´
Oraque Jioba runi de que Balaam guuya angel que ne guiiba
´
˜
˜
duxhu sti zuhuaa galaa neza. Angel que na: Xinee gudinu
´
burru stiu pue, zeeda guseegua xnezalu purti
˜
cadi naquiine guinabu mal para ca israelita ca.
´
Pa burru stiu que nuxhele lii de naa la? naa
´ ˜ ´
˜
nuute lii, peru laame que nunedia gasti.
´
Balaam na: Ma bichee, que ganna pa
´
zuhuaalu lu neza ca. Angel que rudii lugar che
Balaam, ne laabe riguuyarube Balac. Laabe
´
´
racaladxirube guinibe mal de Israel peru Jioba
rucaa laabe cube ndaaya Israel chonna tiru.
´
Numeros 21:21-35; 22:1-40; 23:1-30; 24:1-25.
´
´
JOSUE GUCA XAIQUE
´
OISES racaladxi chu
´
Canaan ne ca israelita.
´
Ngue runi nabe: Jioba, bidii
´
lugar tiide guiigu Jordan ca
´
´
para guuya layu sicaru ca.
´
Peru Jioba na rabi laabe:
¡Ma! ¡Cadi guibigueta
´
guinilu zaca! Nannu xi
´
pur ndi gudxi Jioba
´
laabe zaca la?
M
43
´
´
Pur ni guca ora Moises bigaze xpara lu guie que. Bietenaladxi:
´
´ ˜
´
´ ˜
´
´
laabe ne Aaron que nusisacadıcabe Jioba. Que nabidıcabe ca binni
´
´
´
guidxi que de que Jioba nga gulee nisa lu guie que. Ngue runi Jioba
´
´
´
na que zudii lugar chucabe Canaan.
´
´
´
´ ´
Ngue runi despue de guti Aaron la? Jioba gudxibe Moises: Gucuaa
´
´
´
Josue ne bizuhuaa laabe nezalu Eleazar ni ruzaaqui guxhu ne nezalu
´
´
´
´
´
ca binni guidxi ca. Ne raque, nezalu guiracabe la? gunı de que Josue
´
´
´
´
´
nga ni chigaca xaıque. Moises runi casipe gunı Jioba, casi ruuyu lu
dibuju ca.
´
´
´
Oraque na Jioba rabi Josue: Guca naguidxi, ne cadi guidxibu. Lii
´
chinelu ca israelita ca ne uguulu laacabe Canaan, guidxi ni ma
´
´
bizaberuaa gudie laacabe, ne naa ziuaania lii.
´
´
´
´
´
Despue la? Jioba rabi Moises quiba dede luguia dani la Nebo ni
´
´
´
nuu lu layu sti Moab. Dede raque Moises zanda guuya jma cherica
´
´
´
´
´
de guiigu Jordan que ne guuyabe layu sicaru sti Canaan. Jioba na:
´
´
˜
Ndi nga layu ni bizaberuaa gudie ca xiini Abraham, Isaac ne Jacob.
´
Ma bidie lugar guuyu
´
´
ni, peru que zudie lugar
chulu luni.
´
Lu dani la Nebo que
´
guti Moises dxi napa
´
120 iza. Naguıdxirube
´
ne ruuyarube gal an.
Ca binni guidxi que
´
nabe triste riuuca ne
guiraca ruunaca pur
´
´
Moises. Peru riechecabe
´
´
g apacabe Josu e casi
´
´
xaıque cubi stıcabe.
´
Numeros 27:12-23;
Deuteronomio 3:23-29; 31:1-8,
14-23; 32:45-52; 34:1-12.
RAHAB RUCAACHI CANI YEUNDAACHI
44
´
´
´
A hombre ri la? cadıdica ti ra nagana. Napacabe xide
˜
guxoonecabe, para cadi guuti binni laacabe. Binni rundaachi de
´
Israel laacabe, ne gunaa ni cayacane laacabe nga Rahab. Rahab
´
´
nabeza lu lindaa sti Jerico. Guiduyanu ximodo guca ndi.
´
´
Ca israelita ca nuuzi de tiidicabe guiigu Jordan ne chucabe guidxi
´
´
´
Canaan. Peru ante chucabe la? Josue ruseenda guiropa ni rundaachi
´
´
´
que. Rabibe laaca: Lachiguuya guidxi Jerico ca ne layu sti.
´
´
Ora cani ziundaachi ca riuuca Jerico la? riecabe ralidxi Rahab.
´
Peru riuu tuuxa rabi rey de Jerico: Nuchi beeda chupa israelita para
´
gundaachica layu ri. Ora binadiaga rey que ndi la? ruseendabe
´
caadxi hombre stibe ra nuu Rahab, para rabicabe laa: ¡Gulee ca
hombre ni napu ndaani lidxu ca! Peru Rahab ma bicaachi ca hombre
´
ca ique lidxi. Laabe bicabibe laaca: Caadxi hombre beeda ralidxe,
´
´
peru que ganna pade laacabe. Ante guixhinni jma ne guidaagu
˜
puerta sti guidxi ri la? bireecabe zeecabe. ¡Pa guxoonetu zugaandatu
˜
´
laacabe! Ne ca hombre que ziguxooneca ziyubica laacabe.
´
˜
Zesicabe que la? riguiba guxoone Rahab ique yoo. Naa nanna
´
´
´
de que Jioba zudii laatu layu ri, rabibe cani yeundaachi que.
´
´
˜ ´
Binadiagadu bicuiidxibe nisado Xina que ora bireetu de Egipto ne de
´
que laatu biititu rey sti ca guidxi Sehon ne Og. Cumu naa guca
´
nachahui ne laatu la? lagabi la naa de que zacatu nachahui ne naa.
´
˜
Lagula bixhoze ne jnaa, ca bizana ne ca benda.
´
´
Cani yeundaachi ca rabica laabe de que zunicabe ni, peru Rahab
´
˜ ´
napa xide guni xiixa. Gucuaa doo xina ri ne bindiibi ni ra ventana
´
´
stilu, na cani yeundaachi que rabi laabe, gulidxi guira binnilıdxilu
´
´
ralidxu. Ne ora guiradu guibiguetadu para guicaadu Jerico ne
´
guuyadu doo ri la? que zuutidu guiruti nuu ralidxu. Ora ribigueta
´
´
´
cani yeundaachi ca ra nuu Josue la? rabicabe laabe guira ni guca.
C
´
Josue 2:1-24; Hebreos 11:31.
´
´
CADIDICABE GUIIGU JORDAN
45
´
´
IIYA! ¡Ca israelita ca cadıdicabe guiigu Jordan! Peru, paraa
´
´
nuu nisa ca pue. Purti ca dxi que nabe riaba nisaguie ne
´
´
guiigu ca dxatipa ni. ¡Peru yanna guira nisa ca ma gasti! ¡Ne ca
´
´
´
´
israelita ca cadıdica ra nabidxi casica gudıdicabe ndaani nisado
˜ ´
´
´
Xina que! Paraa ze guira nisa ca pue. Guiduyanu.
˜
´
Ora bidxina dxi tiidi ca israelita ca guiigu Jordan que la? ndi nga
´
´
ni bicaa Jioba gabi Josue ca binni guidxi que: Ca ni ruzaaqui guxhu
´
˜
´
˜
ca naquiine guacabe guina sti pactu ca ne sanırucabe nezalunu. Ora
˜
´
laacabe guzuhuaa neecabe ndaani guiigu Jordan ca la? ca nisa ca
˜
zabeeza de guxoone ni.
Pur nga runi, ca ni ruzaaqui guxhu
´
˜
ca rindısacabe guina sti pactu que ne
´
´
´
rizanırucabe nezalu guira ca binni que. Ora
´ ˜
´
ridxınacabe guiigu Jordan ca la? riuucabe
˜
ndaani nisa. Guiigu ca nagueenda ruxoone
´
˜
ne zia ni. ¡Peru casipe bizuhuaa neecabe
´
ndaani ni la? nisa ca ruzulu ribeeza! ¡Ti
´
milagru ndi! Jioba biteegu neza nisa zeeda
de guia. ¡Ne guiigu que bibidxi!
¡B
Ca ni ruzaaqui guxhu nua
´
˜
guina sti pactu ca la? ridıdicabe
galaa guiigu bidxi que. Zanda
guuyu laacabe lu dibuju ca la?
´
´
¡Laga nuucabe raque la? guira
´
ca israelita ridıdica ra nabidxi
´
sti guiigu Jordan!
´
Gudidi si guir acabe la?
´
´
´
Jiob a g udxibe Josu e gabi
´
doce hombre nadipa: Lache ra
´
guiigu ra nuune ca ni ruzaaqui
˜
guxhu ca guina sti pactu ca.
´
´
Raque lagutopa doce guie ne la
cuaqui cani ra tiiditu gueela.
´
´
˜
Zaca despue la? ora ca xiinitu
´
guinaba diidxa laatu xi rinı
´
´
´
ca guie ri la? napatu xide
´
gabitu laacabe de que nisa
˜
ca bisaana de guxoone ni
˜
ora guina sti pactu sti Dios
´
ca gudidi ndaani Jordan que.
´
¡Ca guie ca zusietenaladxi
´
ni laacabe milagru ri! Josue
´
laaca rindisa doce guie ndaani
guiigu ra guyuu ca ni ruzaaqui
guxhu ca.
´
Oraqueru gudxi Josue ca ni
´
˜
ruzaaqui guxhu ni zine guina
sti pactu que: Laguiree ndaani
´
˜
guiigu Jordan ca. Ora rireecabe que la? guiigu que ruxoone ni sti
´
Josue 3:1-17; 4:1-18.
tiru.
´
CA LINDAA STI JERICO
46
˜
´
INEE cayaba ca lindaa sti Jerico ca pue. Casi ora ti bomba
´
´
˜ ´
biaba luguia cani. Peru dxique gasti bomba; nin canon. ¡Sti
´
´
milagru sti Dios ndi! Guiduyanu ximodo gucani.
´
´
Binadiaga ni Jioba rabi Josue: Lii ne ca hombre ridinde stiu
lagudii bieque guidxi ca, lagudii bieque ni ti biaje lu ti dxi pur
˜
˜
xhoopa gubidxa, ne naquiine chinetu guina sti pactu ca. Gadxe de
X
´
˜
´
ca ni ruzaaqui guxhu naquiine saniru nezalu ni, ne guxhıdxica
cachu stica.
´ Lu gadxe gubidxa ca la? lagudii bieque guidxi ca gadxe tiru.
Oraque laguxhidxi cachu stitu ne guiratu lagucaa ti ridxi nadipa.
¡Ne ca lindaa ca ziaba cani!
´
´
´
Josue ne ca binni guidxi que runica ni na Jioba.
´
´
Laga cudiicabe bieque la? guiracabe nuudxıcabe. Nizi
˜
rixidxi nga ridxi sti ca cachu que ne nee cani
´
´
cudii buelta que. Pabia bidxibi ca xhenemıgucabe de
´
˜ ´
Jerico ya. Ruuyu doo xina nanda ra ventana ca la? Tu
´
´
sti ventana ca. Ya, sti Rahab ni, laabe bınibe casipe
´
gudxi guiropa ni yeundaachi que laabe. Guira ca
´
´
binnilıdxibe nuune laabe ndaani yoo, cundaachica.
´
Lu gadxe gubidxa despue de
bidiicabe bieque guidxi que gadxe
´
tiru la? bixhıdxicabe ca cachu
que ne ca hombre ridinde que
´
ribidxiaaca ne guira ca lindaa que
´
riaba cani. Josue rabi laacabe:
Laguuti ca binni ca ne laguzaaqui
´
guidxi ca ne guira ni nuu ndaani
ni, peru cadi guzaaquitu plata,
oro, guibayaa nin guiiba, purti ca
´
´
ndi checani ndaani tabernaculo sti
´
Jioba.
´
´
Josue rabibe guiropa ca ni
yeundaachi que: Lacuee Rahab
´
ne guira binnilidxi de ndaani
´
yoo ca. Ca binni di rilaca casipe
bizabiruaa cani yeundaachi que.
´
Josue 6:1-25.
TI GUBAANA NDAANI GUIDXI ISRAEL
IIYA ni cucaachi hombre ca
´
lidxi! Ti lari galan,
ti barra oro ne caadxi plata ni
´
˜
guleebe Jerico. Peru, xii ngue naca
´
ne cani guleecabe Jerico que ya.
Rietenaladxu la?
˜
´
Biquii ne ninitil u cani, ne ca
˜ ´
oro ne plata ca necani ndaani
´
´
tabernaculo sti Jioba. Peru ca binni
´
ca que nuzuubacabe stiidxa Dios.
´
´
Gulanacabe sti Dios. Hombre ca la
´
´
Acan, ne cani nuune laabe nga caadxi
´
´
de ca binnilıdxibe. Guiduyanu xi raca.
´
´
Despue de gulana Acan ca ngue la?
´
Josue ruseendabe caadxi hombre para
´
chitindene ca de guidxi Hai. Peru
´
runıticabe. Caadxi de laacabe rati, ne
´
´
˜
xcaadxi que ruxooneca. Josue nabe
´
´
riuube triste, rindete ıquebe, rinınebe
´
´
˜
Jioba ne rabibe laa: Xinee bidiu lugar
gaca ndi pue.
´
Jioba ricabi laabe: ¡Biasa! Israel ma
˜
bichee. Ma gucuaacabe cani naquiine
´
˜
´
ninitilu o cani ne ndaani tabernaculo
´
´
sti Dios. Ma gulanacabe ti lari sicaru
´
´
ne caru guinıcabe ni. Que zuguaa
ndaaya laatu dede ora gunitilutu lari
´
ca ne ni gulana cani. Jioba na de
´
que zuluibe Josue tuu nga hombre
malu ca.
¡B ndaani
47
´
´
´
Ngue runi Josue ribidxi guira ca binni guidxi que, ne de ladecabe
´
´
´
ribeebe Acan hombre malu que. Acan rinı: Ma bichee, ora biiya ti
´
lari galan ne barra oro que ne ca plata que la? guyuaaladxe cani
´
´
stale ne yebieenia cani. Zadxelatu guirani gaachi ndaani lidxe.
´
´
´
Ora ridxela cani ziyubicabe que, ne rinecabeni ra nuu Josue la?
´
´
˜
laabe rabibe Acan: Xinee guluulu laadu lu guendanagana pue.
´
´
´
¡Yanna la? Jioba chinduu lii luni! Oraque ca binni que ruchacabe
˜
´
´
´
´
´
guie Acan ne ca binnilidxi dede ratica. Nee que ruluı nga laanu de
que cadi chu dxi guicaanu ni cadi stinu la?
´
´
´
Despue Israel ribigueta ridindene Hai sti biaje. Biaje ri la? Jioba
´
´
´
racane ca binni xquidxi, ne laacabe runi ganarcabe. Josue 7:1-26; 8:1-29.
CA GABAONITA NUU XPIAANI
48
´
TALE de ca guidxi sti Canaan cayuuca listu para tindeneca
guidxi Israel. Naca zanda guni ganarca, peru ca binni de
´
´
´ ´
´
´
Gabaon, que rinı ıqueca zaca. Laacabe runi crecabe de que Dios nga
´
´
cayacane ca israelita ca, nga runi que naca gucaaluca Dios. Ngue
runi, nannu xi runi ca gabaonita ca la?
´
´
´
´
Gunı stiidxacabe gusihuınnicabe de que nabezacabe zıtupe. Ngue
´
˜
runi caadxi de laacabe la? ribaquica lari yuxe ne rucaa neeca
´
guelaguidi´ yooxho, ne ruguacabe sacu yuxe ne pan chonga burru
´
´
´
´
stıcabe. Oraque riecabe ra nuu Josue ne rabicabe laa: Ziuupadu de
´
´
´
ti guidxi zitu, purti binadiagadu de Dios nandxo stitu Jioba, ne
´
´
´
guira ni bınibe para laatu Egipto. Nga runi ca xaıque stidu na
´
´
rabi laadu lauguu listu guendaro para chinetu ne guedatıdxidu
´
laatu: Esclavu stitu laadu. Laguinı de que
´
que zadindenetu laadu. Laatu cayuuyatu
S
´
ximodo ma biuxe xhabadu purti zitu ziuupadu, ne ca pan ni nedu
ma bichonga cani.
´
´
´
Josue ne ca xcaadxi xaıque que runi crecabe ca gabaonita ca. Ngue
´
´
´
´
runi rinıcabe que zucaaludicabe laaca. Peru chonna gubidxa despue
´
´
gunnacabe de que ca gabaonita que nabezaca gaxha.
´
˜
´
Xinee gudxitu laadu de que zeedatu zitu pue, na Josue rabi
laacabe.
´
´
Ca gabaonita que bicabica: Purti gudxicabe laadu de que Dios
´
stitu ma bizabiruaa gudii laatu guidubi guidxi Canaan ri. Ngue runi
´
˜
´
bidxıbidu nuutitu laadu. Peru ca israelita ca runicabe ni ma
´
´
´
bizabiruaacabe, que ruutidıcabe ca gabaonita ca. Peru runicabe
´
laaca esclavu stıcabe.
´
Rey sti Jerusalen ridxiichi purti ca gabaonita ca ma bidaagucabe
´
´
guidxi Israel. Ngue runi rabicabe xtapa rey: Lata ne lagacane naa
´
´
tindenenu ca de Gabaon, ne nga nga ni runicabe. Yanna ma zeeda
´
˜
´
gaayu rey ca luguiacabe, nee biuu xpiaanicabe nga la? Guiduyanu.
´
Josue 9:1-27; 10:1-5.
´
GUBIDXA QUE BIZUHUAADXI
49
´
IIYA Josue. Laabe canibe: ¡Gubidxa, cadi guiniibu! Ne
´
´
Gubidxa que bizuhuaadxı. Riaanadxini galaa guiba guidubi ti
´
´
˜
dxi. ¡Jioba nga bicueezadxini! Peru guiduyanu xinee racaladxi
´
Josue guzaaniru Gubidxa ca.
´
´
Ora ca gaayu rey malu de guidxi Canaan que ruzulu rucaaluca
B
´
Gabaon la? ca gabaonita
ca ruseendacabe ti
´
hombre chitidxi Josue
´
´
gacane laacabe. ¡Guda
ra nuudu nagueenda!
´
na hombre que. ¡Bila
´
laadu! Guira ca rey ni
nabeza ndaani ca dani
´
´
ca cucaalu ca xpınnilu.
´
Josue ne ca hombre
ridinde sti oraqueca
´
rieca. Rizacabe guidubi
´
gueela ne ora rindacabe
´
´
´
Gabaon la? ca soldadu sti ca gaayu rey que ridxıbica ne ruzulu
´
˜
´
´
´
ruxooneca. Oraque Jioba rusaaba jma hielu dede guiba luguiacabe
ne jma stale soldadu rati pur ca hielu ca que pur ca hombre
´
ridinde sti Josue.
´
Josue ruuya de que ma chiguiaazi Gubidxa ne zacahui, ne stale
˜
de ca soldadu sti ca gaayu rey malu que zuxooneca. Ngue runi
´
´
´
´
Josue rinine Jioba ne oraque rinibe: ¡Gubidxa, cadi guiniibu! Ne
´
Gubidxa que bizaaniru, zaque ca israelita que bini ganarca
guendaridinde que.
´
´
Nuu xcaadxi rey malu Canaan ni nanaladxica xquidxi Dios.
´
´
´
Xhoopa iza rine Josue ne ca xpinni para guni ganarcabe ca 31 rey
´
de guidxi que. Biluxe si ni la? Josue gundaabe guidxi ca lu ca tribu
˜
´
ni caquiine layu.
´
Rididi stale iza, oraqueru rati Josue dxi napa 110 iza. Ca dxi
´
´
nabanibe ne ca xhamıgube que la? ca binni que bizuubaca stiidxa
´
´
Jioba. Peru ora laacabe raticabe la? ca binni que puru si ni
´
˜
´
que iquiine runica ne riuuca lu guendanagana. Yanna huaxa
´
˜
caquiinecabe gacane Dios laacabe. Josue´ 10:6-15; 12:7-24; 14:1-5; Jueces 2:8-13.
´
CHUPA GUNAA NADXIBALU
50
RA ca israelita que riuucabe
lu guendanagana la?
´
rucaacabe ridxi Jioba. Laabe
´
ricabibe laaca ra rudiibe stale
´
´
´
xaıque nadxibalu para gacane
´
laaca. Biblia na lacabe juez.
´
´
Josue nga guca prime juez, ne
´
xcaadxi juez despue de laabe
´
nga: Otniel, Ehud ne Samgar.
´
Peru chupa gunaa nga gucane
´
Israel, ne ca gunaa ri la? lacabe
´
Debora ne Jael.
´
Debora la? naca ti gunaa
´
´
ni riguixhena laabe. Jioba rabi
laabe ni chiguizaaca, ne laabe
´
´
rabibe ca binni que ni Jioba
´
rabi laabe. Debora laaca naca
juez. Laabe ribibe xana ti
˜
yaga zina ni nuu lu ca dani
que, ne ca binni que rieca ra
nuube para gacanebe laaca lu
guendanagana stica.
´
Ca dxi ri Jabın naca rey sti
´
´
Canaan. Napabe 900 carru ni
´
ritindenebe, ne guira ca binni
´
´
ridinde stibe guiza nadıpaca.
Ngue runi stale de ca israelita
´
ma beeda gacaca esclavu sti
´
´
Jabın. Xaıque sti ca binni
´
´ ´
ridinde sti Jabın la? la Sısara.
O
´
´
´
´
´
Ti dxi la? Debora ribıdxibe juez Barac ne rabibe laa: Jioba gunı:
´
´
´
Gucuaa 10.000 hombre ne yene laacabe lu dani la Tabor, ne raque
´ ´
´
zeedania Sısara ra nuulu. Ne naa zacania lii para guni ganarlu laabe
´
ne ca xpınnibe.
´
´
´
Peru Barac rabibe Debora: Ziaa pa lii chinelu naa. Debora rie peru
´
´
´
´
rabibe Barac: Nin que ziuu naro stiu neca guni ganarlu, purti Jioba
´
´
zudii Sısara lu na ti gunaa. Ne ndi nga ni raca.
Barac riete de lu dani Tabor que para guidxagalube ca soldadu sti
´
´
´
Sısara. Malasi bindaahua Jioba laacabe, ne stale de laacabe rati.
´
˜
Sısara riete de lu carru sti ne ruxoone.
´
´
˜
Que nindaadi bidxina Sısara ralidxi Jael. Laabe runi invitarbe laa
´
chu, ne rudiibe laa caadxi leche, ndi rucha bacaanda lube ne
´
´
nagueenda ca rasibe. Oraque Jael ricaa ti staca de ndaani lidxi ne
´
´
´
rutaabini ıquebe. ¡Despue, ora reeda Barac la? Jael ruluibe laa Sısara
´
´
ma guti! Guca ni gunı Debora que.
´
´
Despue la? ruuticabe rey Jabın; ne pur caadxi dxi ca israelita que
´
Jueces 2:14-22; 4:1-24; 5:1-31.
rapacabe guendariuudxi.
´
RUT NE NOEMI
51
´
´
DAANI Biblia zadxelu ti libru la Rut. Nacani ti historia sti
ti familia ni bibani ca dxi gupa guidxi Israel juez. Rut la? ti
badudxaapa de guidxi Moab laabe, ne cadi de Israel di, xquidxi
´
´
Dios. Peru ora Rut riziidi de Dios ni dxandı dxandipe Jioba la?
´
´
ranaxhiibe laa stale. Noemı nga ti binnigola ni gucane Rut
´
´
gunibia Jioba.
´
˜
Noemı la? de Israel laabe. Laabe ne xheelabe ne guiropa xiinibe
´
´
´
yendezacabe guidxi Moab ora bixie guendaro Israel. Ti dxi la?
´
´
´
˜
´
xheela Noemı guti, ne despue ca xiini Noemı que bichaganacabe
´
´
´
chupa moabita, tobi que la Rut ne stobi que la Orpa. chii iza
´
´
˜
´
´
despue guiropa xiini Noemı que gutica. ¡Guiza triste! Xi guni
´
Noemı yanna pue.
´
´
Ti dxi gunı ique Noemı guibigueta ra nuu ca
´
binni xquidxi cani nabeza zitu de laabe. Rut ne Orpa
N
´
racaladxica chuneca laabe ngue runi laaca rineca laabe. Peru
´
´
despue ora zeecabe neza la? Noemı rabi ca badudxaapa que:
´
´ ˜
Laguibigueta xquıdxitu ne laguiaanane jnaatu.
´
Noemı bidii ti bixidu laacabe ne gudxi laacabe ma che. Laacabe
´
´
´
´
bizulu biinacabe purti guiza nadxiicabe Noemı. Nacabe: ¡Co!
´
´
Laadu zinedu lii ra nuu ca binni xquıdxilu. Peru Noemı ricabi
´
´
˜
´
laacabe: Xiinehuiineca, laatu napatu xide guibigu
etatu, purti jma
´
´
´
´
galan zieni laatu laade ca binni xquıdxitu. Oraque Orpa ribigueta
´
xquidxi. Peru Rut que rie di.
´
´
´
Noemı ribigueta ra nuube ne na rabi laabe: Orpa ma ze, yene
laabe. Peru Rut ricabi: ¡Cadi gabu naa gusaana lii! Bidii lugar
´
´
chinia lii. Ra cheu ca naa ziaa, ne ra cuezu ca zabeza. Xquıdxilu
´
zaca xquidxe ne Dios stilu zaca Dios stinne. Ra gatilu naa zate
´
´
´
ne raca zucaachicabe naa. Ora Rut rinı ca diidxa ri la? Noemı
rusaana de gudxigueta laabe.
´
Guiropa gunaa que yendacabe guidxi Israel, ne riaanacabe
´
˜
´
raque. Rut ruzuluca runi dxiina lu layu, purti ca dxi que
´
´
´
rutopacabe cebada. Ti hombre la Booz rudii lugar gutopabe cebada
´
˜
˜
lu laxhiu. Nannu tuu nga guca jnaa Booz la? Jnaabe nga Rahab,
´
de guidxi Jerico que.
´
Ti dxi la? Booz rabibe Rut: Ma huayuudiaga stale de lii, ne
´
´
´
de pabia nachahuilu ne Noemı. Ma nanna de que bisaanalu
´
´
˜
jnaalu ne bixhozelu ne xquıdxilu ne beedu ndaani ti guidxi ni
´
´
que runibialu. ¡Racaladxe gaca Jioba nachahui ne lii!
´
´
˜
Rut ricabi laabe: Nabe nachahuilu ne naa, senor. Sicarupe nua
´
´
pur ca diidxa gudxu naa ca. Booz guiza riuladxibe Rut ne
´
´
´
´
que nindaadi bichaganacabe. ¡Guiza nayeche riuu Noemı xa! Peru
´
´
˜
´
jma nayeche riuube ora Rut ne Booz rapaca prime xiinica, la
´
´
Obed. Despue la? Obed reeda gaca bixhozebida David, despue
´
zazıdinu jma de laabe.
Libru sti Rut ni zeeda ndaani Biblia.
´
GEDEON NE CA 300 HOMBRE STI
52
´
UUYU xi cayaca rarı la? Hombre ridinde sti Israel laacabe.
´
´
Cani ruuyu caguude ca la? cayecabe nisa nga. Gedeon, juez ri
´
zuhuaa gaxha de laacabe cayuuya ximodo recabe nisa.
´
´
Biiya chaahui gadxe gadxe modo re ca hombre ca nisa. Caadxi de
´
laaca rindete ıqueca dede ruaa nisa ca. Peru tobi de laacabe rigapi
´
´
´
nisa ca ne na ne rineni de ra ruaa, ti ganda guyabe guira ladu.
´
´
´
´
˜
´ ´
Nabe naquiine ndi, purti Jioba gudxibe Gedeon cuı cani ruuyadxı
R
´
´
˜
guira ladu laga cayeca nisa. Xcaadxi ca la? naquiine guibiguetaca
´
´
˜
ralıdxica. Guiduyanu xinee.
Ca israelita ca ma nuucabe lu guendanagana sti biaje purti
´
´
´
que ruzuubacabe stiidxa Jioba. Ca madianita ca gucaca jma nadipa
´
´
que laacabe ne cayuninaca laacabe. Ngue runi gunabacabe Jioba
´
´
´
gacane laacabe, ne Jioba binadiaga stıdxicabe.
´
´
´ ´
Jioba gudxibe Gedeon guyubi tuudxi hombre ridinde, ne Gedeon
´
rucasaa 32.000 hombre. Peru nuu 135.000 hombre cucaalu Israel.
´
´
´
´
´
˜
Neca zaca la? Jioba na rabi Gedeon: Napalu stalepe hombre. Xinee
´
rinibe zaca pue.
Purti pa ca israelita ca guni ganarca guendaridinde ca la?
´ ´
´
´
˜
´
zandaca guinı ıqueca de que cadi caquiinedicabe gacane Jioba
´
´
laacabe para guni ganarcabe, sınuque laasicabe zanda. Nga runi
´
´ ´
´
Jioba rabibe Gedeon: Gudxi guira tu cadxibi guibigueta ralidxi. Ora
´
Gedeon runi ndi la? 22.000 hombre ribigueta. Biasi riaananebe
´
10.000 si hombre para gucaalucabe ca 135.000 soldadu que.
´
´
´
Peru, ¡binadiaga! Xi na Jioba rabi laabe: Staleru hombre napalu.
´
´
˜
Ngue runi rabibe Gedeon gucaa ca hombre ca gueca de nisa cuxoone
´
´
´
´
raque, ne despue guseendabe chibı guira tu gundete ique ruaa nisa
´
que para gue. Zacania lii guni ganarlu ne ca 300 hombre ni
´
´
ruuyadxica guira laadu laga cayeca nisa ca, na Jioba rabi laabe.
´
´
˜
Ridxina dxi para tındecabe que. Gedeon gundaabe ca 300 hombre
biaananebe que pur chonna grupuhuiini. Cada tobi de ca hombre
que rudiibe laaca ti cachu, ne ti guisu nuu ti antorcha ndaani. Bia
´ ˜
´
galaa gueela la? ´ guiracabe ridxınacabe gaxha de ra nabeza ca
´
´
´
´
xhenemıgucabe. Oraque guiracabe ruxhıdxicabe cachu stıcabe ne
´
rindaacabe ca guisu que ne ribidxiaacabe: ¡Espada sti Jioba ne sti
´
´
´
´
Gedeon! Ora ca xhenemıgucabe que ribanica la? ridxıbica ne
´ ˜ ´
˜ ´
´
˜
que nannaca xi nunica. Guiracabe ruxoonecabe, ne ca israelita que
´
Jueces, capıtulo 6 hasta 8.
runi ganarca.
´
NI BIZABIRUAA JEFTE
53
´
UAYUU dxi huazabiruaalu xiixa ni despue guca nagana para lii
´
gunu la? Zacape nga guca hombre ca lu dibuju ri, ne pur nga
´
´
nuube triste. Labe Jefte, ti juez nadxibalu de Israel.
´
´
´
Jefte bibani dxi ca israelita que ma que runi adorarca Jioba.
´
´
˜
´
Laacabe cayunicabe ni que iquiine sti tiru. Nga runi Jioba rudii
´
´
lugar gunina ca xpinni Ammon laacabe. Ca israelita ca rucaacabe
´
´
´
ridxi Jioba: Ma bichenedu lii. ¡Bila laadu!
´
´
´
˜
Ca binni que guiza feu riuuca pur cani que iquiine bınica.
´
´
´
Rusihuınnicabe ni ra ribigueta runi adorarcabe Jioba. Ngue runi,
´
´
Jioba racane laacabe sti biaje.
´
´
´
Ca binni guidxi que ribıcabe Jefte para gucaalu ca ammonita que.
´
´
˜
´
Caquiinepe Jefte gacane Jioba laa lu guendaridinde sti. Ngue runi
´
´
rabibe Jioba: Pa lii gudiilu lugar
´
´
gune ganar la? zudie lii prime
binni guiree de ralidxe gueeda
´
guidxagalu naa ora guibigueta
de lu guendaridinde ri.
´
Jioba runadiaga ni bizabiruaa
´
Jefte, ne laabe racanebe laa
´
guni ganar. Ora Jefte ribigueta,
´
´
nannu tu prime binni ridxagalu
˜
laabe la? Tobi lucha xiinibe. ¡Ay
´
˜
xiinehuiine! ruuna Jefte. ¡Xii
nga binu naa pue! Peru naa
´
bizaberuaa Jioba xiixa, ne yanna
´ ´
´
que zandadi cue atra de ni ma
´
gunie ca.
´
˜
Ora ranna xiini Jefte de ni
ma bizabiruaa bixhoze la? laaca
H
´
riuube triste pur gusaanabe bixhozebe ne
´
´
´
ca xhamıgube. Peru zunibe ni na Jioba
´
guidubi naca xquendanabanibe ndaani
´
´
tabernaculo sti guidxi Silo. Ngue runi
´
´
rabibe Jefte: Pa ma bizabiruaalu xiixa ne
´
´
Jioba la? napu xide gunu ni.
´
´
˜
Ngue runi xiini Jefte riebe guidxi Silo,
´
´
ne runibe ni na Jioba guidubi naca
´
´
xquendanabanibe ndaani tabernaculo que.
´
Ca gunaa de Israel rigannaca laabe tapa
´
gubidxa lu ti iza ne guiracabe riuucabe
nayeche caadxi dxi. Ca binni
´
˜
que nadxiica xiini Jefte purti
´
´
runibe ni na Dios stibe, Jioba.
Jueces 10:6-18; 11:1-40.
TI HOMBRE NI JMA NADIPA
54
´
ANNU tu la hombre jma
nadipa ni huabani la?
´
´
Labe Sanson ne nacabe juez.
´
Jioba nga rudii laabe stipa
´
ni n apabe ca. Dede ante
´
´
˜
galebe Jioba na rabi jnaabe:
´
˜
Que zandaadi zapu ti xiinu,
ne laabe zulabe guidxi Israel
de ca filisteu ca.
´
Ca filisteu ca nabezacabe
´
ndaani guidxi Cana an ne
´
˜
pur u b i n n i qu e i qui i ne
´
laacabe. Napacabe stale binni
´
ridinde ne runin acabe ca
´
israelita. Ti dxi ora ze Sanson ra nabeza ca filisteu la? biree ti
´
´
´
´
lion ngola cuguu beedxe laabe. Peru Sanson ruuti lion que ne na si.
´
˜
Laaca ruutibe gayuaa de ca filisteu que iquiine que.
N
´
´
´
´
´
´
Despue Sanson guyuladxibe stalepe ti gunaa la Dalila. Ca xaıque
sti ca filisteu ca gunica gudiica Dalila 1.100 plata pa laa gabi laacabe
´
xii nga runi de que Sanson gaca nadipa. Dalila racaladxi bueltu
´
´
´
ca. Cadi dxandı di xhamıgube Sanson, nin xquidxi Dios. Ngue runi
´
´
˜
laabe gunabadiidxarube Sanson xinee nabe nadipa.
´
´
´
˜
Despue la? Dalila bidxelabe modo gabi Sanson laabe xinee nadipa.
´
´
´
Que huayuu dxi ugacabe guicha ique na Sanson rabi laabe. Dede dxi
´
gule, Dios gulı naa para gune ni na ne guiree laya nazareu. Pa
´
nugacabe guicha ique la? nunite stipa stinne.
´
´
˜
modo gasi Sanson lu neebe.
´ Ora Dalila runadiaga ndi la? ruyubibe
´
´
Oraque ricaabe ti hombre para uga guicha ique Sanson. Ora ribani
´
Sanson la? rudii cuenta ma cadi nadipa. Oraqueru riuu ca filisteu
´
´
que rinaazeca laabe. Raxhaca guiropa bezalube ne runica laabe
esclavu stica.
´
Ti dxi cayuni ca filisteu que ti saa ro para guni adorarcabe dios
´
´
´
stıcabe, Dagon. Lu saa que rindeecabe Sanson de ndaani lidxi guiiba
´
para gux ıdxicabe de laa. Peru
´
guicha ique Sanson ma bigaa sti
´
biaje. Nga runi rabibe xcuidihuiini
´
zine laabe que: Bicaa
´ la naya cue
´
pilar nua yoo ca. Oraque Sanson
´
´
´
rinababe Jioba stipa ne despue
´
rigapibe ca pilar que, ne rucaabe
´
ridxi: Bidii lugar gateni a ca
filisteu ri. Nuu 3.000 filisteu ra
´
cayaca saa que, peru ora bicaana
´
Sanson ca pilar que la? yoo roba
´
que riaba ni ne ruutini guira ca
´
˜
binni que iquiine que.
´
Jueces, capıtulo 13 hasta 16.
TI HOMBREHUIINI RUNI NI NA DIOS
55
´
´
XANDI galan baduhuiini ca nja. Labe Samuel. Hombre ni
´
´
´
nabaqui na galaa ıquebe nga Elı, xaıque sti ca ni ruzaaqui
´
´
guxhu sti Israel. Cani ne hombrehuiini ca ra nuu Elı la? nga nga
´
´
˜
bixhozebe Elqana ne jnaabe Ana.
´
Samuel napa bia tapa o gaayu iza. Laabe chindezanebe Elı ne
´
´
xcaadxi de ca ni ruzaaqui guxhu que ndaani tabernaculo sti Jioba.
´
˜
´
Peru, xinee bedane Elqana ne Ana hombrehuiini Samuel ri para
´
´
guni ni na Dios ndaani tabernaculo ri pue. Guiduyanu.
´
Caadxi iza ante de ni guca ri la? Ana guiza biuube triste purti
´
´
´
˜
´
´
que ganda gapabe ti xiinibe, necaxa laabe napabe gana gapabe tobi.
´
´
Nga runi ti dxi ora guyebe ndaani tabernaculo sti Jioba la? bini
´
orarbe: ¡Ay Jioba, cadi gusiaandadilu naa! Pa lii gudiilu naa ti
´
˜
´
´
xiine la? naa zudie laabe lii para gunibe ni racaladxilu guidubi naca
´
xquedanabanibe.
´
´
´
´
´
Jioba bicabibe oracion sti Ana, ne despue laabe gupabe
´
˜
Samuel. Ana guiza gunaxhiibe xiinihuiinibe, ngue runi nahuiiniru
´
´
baduhuiini que bisiidibe laa de Jioba. Laabe gudxibe xheelabe:
´
´
˜
Casipe guiniisi Samuel ne ma cadi iquiinebe de naa la? maca zinia
´
´
´
laabe ndaani tabernaculo sti Jioba para gunibe ni na.
´
´
Nga nga ni ruyanu cayuni Ana ne Elqana lu dibuju ri. Ne cumu
ca bixhoze Samuel ma bisiidi chaahuica laabe la? yanna nuube
´
´
´
nayeche purti chigunibe ni na Jioba ndaani tabernaculo sti. Cada
´
iza, ca bixhozebe reeda guni adorarca ndaani yoo risaca ri, ne
´
´
˜
´
´
reeda gannaca xiinihuiinica. Ne guira iza la? Ana rine ti lari sicaru
´
ni runibe para Samuel.
´
´
´
Rididi iza, Samuel cayunirube ni na Jioba ndaani tabernaculo
´
´
´
sti, Jioba ne ca binni guidxi que riuladxica modo laabe. Peru Hofnı
´
´
´
˜
ne Finehas ca xiini Elı xaıque sti ca ni ruzaaqui guxhu que la?
´
´
´
˜
cadi nachahuidica. Laacabe runicabe puru si ni que iquiine, ne
D
´
˜
rucaacabe binni cadi guzuuba stiidxa Dios. Elı naquiine nibee
´ ´
laacabe de ni ruzaaqui guxhu, peru que runidibe ni.
´
´
˜
Samuel que rudiibe lugar ca guendaqueiquiine raca ndaani
´
´
´
tabernaculo que guxhale laabe de gunibe ni na Jioba. Peru ma napa
´
´
´
´
dxi que huanine Jioba nin ti hombre, purti huaxie si binni nga
nadxii laabe. Riniisi si Samuel xcaadxi la? ndi nga ni raca:
´
Samuel nisiaasi ndaani tabernaculo que ora rucuaani ti ridxi
´
´
´
´
laabe. Laabe ricabibe: Rarı nuaa. Riasabe ne riebe ra nuu Elı ne
´
´
rabibe laa: Bicaridxu naa, ne rarı nuaa.
´
´
´
Peru Elı na rabi laabe: Naa que nucaarıdxedia lii; bibigueta lu
luuna stiu. Samuel ribigueta lu luuna sti.
Ra biropa ridxi que na: ¡Samuel! Ngue runi Samuel riasa ne rie
´
´
´
ra nuu Elı. Bicaridxu naa, ne rarı nuaa, na Samuel. Peru Elı na
´
´
˜
rabi laabe: Que nucaarıdxedia lii xiinehuiine, yegata. Ne Samuel
rigata.
´
˜
Lu guionna biaje ucua ridxi que na: ¡Samuel! ne Samuel ruxoone
´
´
´
´
rie ra nuu Elı. Rarı nuaa; yanna huaxa bicaridxu naa, rabibe Elı.
´
´
´
Yanna ma nanna Elı de que Jioba nga cucaa ridxi. Ngue runi rabibe
´
´
Samuel: Yegata, ne pa laabe gucaarıdxibe lii la? napu xide guinilu:
´
´
Gunı Jioba, purti naa cucaadiaga lii.
´
´
´
Nga nga ni rinı Samuel ora Jioba ribigueta rucaa ridxi. Jioba
´
´
´
´
˜
rabibe Samuel de que zuquıxebeni Elı ne ca xiini. Despue la?
´
´
´
´
Hofnı ne Finehas ratica ra cadindenecabe ca filisteu que, ne ora
´
´
´
´
´
runadiaga Elı ni guca ri la? riababe, rache yannibe ne ratibe. Zaca
´
´
raca ni gunı Jioba que.
´
´
Samuel riniisibe ne reeda gacabe ultimu juez sti Israel. Ora
´
´
rioxhobe la? ca binni guidxi que rabi laabe: Gulı ti rey guni mandar
´
´
´
laadu. Samuel que nadi, purti Jioba nga dxandipe rey stıcabe. Peru
´
´
Jioba rabi laabe gucaadiagabe ca binni guidxi que.
1 Samuel 1:1-28; 2:11-36; 4:16-18; 8:4-9.
4 NDAA
´
Dede prime rey sti Israel hasta
´
ra guyecabe esclavu Babilonia
´
´
Saul beeda gaca prime rey sti Israel. Peru
´
Jioba gulee laabe, ne gulibe David para gaca rey.
´
´
Zannanu stale de David. Zannanu de que dxi
´
´
nahuiinibe gudindenebe ti gigante la Goliat. Despue
˜
´
´
bixoonebe de lu na Saul. Laaca zuyanu ximodo
˜
bicueeza Abigail de naca xiixa guendahuati.
´
´
´
˜
Despue zazıdinu stale de Salomon xiini David,
´
laabe guyuube xlugar bixhozebe casi rey sti guidxi
´
Israel. Ca guionna prime rey sti Israel la? bini
´
´
gobernarca pur cuarenta iza cada tobica. Despue
´
de guti Salomon, guidxi Israel gulaa ni pur chupa
reinu, ti reinu de ladu guia ne tobi de ladu guete.
Reinu sti chii tribu de ladu guia que bindaa ni
´
chupa gayuaa cincuenta y siete iza ante gunitilu
ca asiriu ca ni. Ti gayuaa treinta y tres iza
´
despue, reinu sti chupa tribu de ladu guete que
´
´
laaca binitilu. Biaje ri la? rinecabe ca israelita
casi esclavu Babilonia. Biasi rizaa gaayu gayuaa
chii iza de historia lu 4 NDAA ri, ne lu ca dxi
ri la? raca stale cosa.
´
´
SAUL PRIME REY STI ISRAEL
56
´
IIYADXI Samuel cundaate aceite ique hombre ca. Ndi nga ni
´
´
´
´
runicabe tuuxa ti guiluı de que ma bibı para gaca rey. Jioba
´
´
gudxibe Samuel gundaate aceite ique Saul. Ndi nga ti aceite risaca ne
´
rinda naxhi.
´
´
´
´
Saul gunı ique de que cadi nachahuipe para gaca rey, ne rabibe
´
Samuel, de tribu sti Benjamın nga naa ni jma nahuiini de Israel.
˜
´
´
´
Xinee nalu de que zaca rey pue. Jioba riuladxibe Saul para gaca rey
´
´
purti cadi nuu di gaca naro ne guisaca. Pur nga ribibe Saul para gaca
rey.
´
´
´
Peru Saul cadi pobre di laa ne cadi nahuiini di. Binnilıdxibe guiza
´
´
´
napa bidxichi, ne guiza galan laabe ne nasoobe. ¡Ridıdibe bia 30
´
´
centımetru lu tutiica hombre de Israel! Saul laaca naca ti hombre
´
´
´
´
˜
guiza nadipa ne guiza ruxoone. Ca binni que biecheca stale purti gulı
´
´
´
Jioba Saul para gaca rey. Guiracabe bicaacabe ridxi: ¡Guisaca rey ca!
´
´
Ca xhenemigu ca israelita nadıparu nuuca. Que nindaa di de guca
´
´
Saul rey la? ca ammonita bicaaluca laacabe. Peru Saul rutopa stale
´
xpinni ne runi ganarbe ca ammonita. Guidxi que riecheca purti
´
´
napaca Saul casi rey stica.
´
Rididi ca iza que la? Saul bini ganarnebe ca israelita stale
´
˜
´
´
´
guendaridinde. Saul laaca napa ti xiini nadxibalu, la Jonatan. Ne
´
´
Jonatan racane guidxi Israel guni ganar stale guendaridinde. Ca
´
´
filisteu nacaruca ca ni jma xhenemigu ca israelita. Ti dxi, stalepe
filisteu zeeda tindeneca ca israelita.
´
´
Samuel gudxibe Saul cueza dede ora gueedabe para guutibe ti
´
´
manihuiini para gudiibe Jioba. Peru Samuel rindaa. Saul cadxibi
´
´
guzulu ca filisteu que tındeca, ngue runi rireebe ne ruutibe ti
´
´
manihuiini laapebe ne rudiibe laa Jioba. Ora bedanda Samuel la?
´
´
´
´
´
gudxibe Saul de que que nuzuuba di diidxa. Jioba zabı sti binni para
gaca rey sti Israel, na Samuel.
B
´
´
´
Que nindaa di, Saul que nuzuuba di diidxa sti biaje. Samuel rabi
´
´
´
laabe: Jma galan nga guzuubalu stiidxa Jioba que gusigadelu laabe ti
´
´
´
dendxu ni jma galan. Cumu que guzuubalu stiidxa Jioba la? laabe ma
´ ´
que zapadibe lii casi rey sti Israel.
´
´
De ni bizaaca ca la? riziidinu xiixa. Culuı ni laanu de que risacape
´
nga guzuubanu stiidxa Dios guira ora.
´
Laaca culuı ni laanu de que ti binni
´
nachahui casi guca Saul ca la? zanda gaca
´
´
´
malu. ¡Laanu que ziuudi dxi gacanu zaca
nja!
´
1 Samuel, capıtulo 9 hasta 11;
13:5-14; 14:47-52; 15:1-35;
2 Samuel 1:23.
˜
N
´
DIOS RIBI DAVID
57
´
EE zanda guyalu xi ma guca la? Hombrehuiini ca bilabe
dendxuhuiini ri de oso ca. Oso ca yeneme dendxuhuiini ri
para gome laa, peru hombrehuiini ca yenanda laame ne bilabe
dendxuhuiini ri de ruaa oso ca. ¡Ne ora biasa oso que la?
´
hombrehuiini ca binina laame ne biiti laame! Sti dxi, hombrehuiini
´
´
´
ca laaca bila ti dendxuhuiini de ruaa ti lion. Cadi rabu nadxibalu
hombrehuiini ni bini ca ndi la? Nannu tu hombrehuiini ri la?
´
´
Hombrehuiini ri nga David, laabe nabezabe ti guidxi la
´
´
˜
Belen. Bixhozebıdabe nga Obed, xiini Rut ne Booz. Rietenaladxu
´
´
´
laacabe la? Ne bixhoze David nga Isaı (Jese), ne laabe nga rapabe
´
´
´
´
dendxu sti bixhozebe. Gudidi si chii iza de gulı Jioba Saul para
gaca rey la? beeda gale David.
´
´
Bedanda dxi Jioba gudxi Samuel: Gucuaa tobi de ca aceite
´
´
´
´
risaca ne rinda naxhi ca ne guye Belen ralidxi Isaı. Ma
´
˜
gulie tobi de ca xiinibe para gaca rey. Ora biiya Samuel Eliab
´
´
´
´
badu prime sti Isaı la? gunı ique: Ndi nga laabe. Peru Jioba
´
´
´
´
na: Cadi guuyadxıdilu pabia nasoobe nin pabia galan laabe.
´
´
Cadi laadibe gulie para gacabe rey.
´
´
˜
´
Oraque Isaı bicaa ridxi xiini, ni la Abinadab que ne rinebe laa ra
´
nuu Samuel. Peru Samuel rabi laabe: Co, Jioba laaca cadi laadibe
´
´
´
´
˜
´
´
gulı. Despue, Isaı redane sti xiini, la Samah. Co, Jioba laaca
´
´
´
´
˜
que nibı di laabe, na Samuel. Isaı bedane gadxe de ca xiini ra nuu
´
´
´ ˜
Samuel, peru nin tobi de laacabe que nibı Jioba. Nee guiraca ca
˜
xiinilu ndi la? gunabadiidxa Samuel.
´
´
Nuu stobi jma nahuiini. Peru laabe zigapabe dendxu, na Isaı.
´
´
´
Ora bedanecabe David la? Samuel biiya de que guiza galan laabe.
´
´
Ndi nga laabe, na Jioba. Bindaate aceite ca ıquebe. Ne Samuel runi
´
ni. Despue la? David zaca rey sti guidxi Israel. 1 Samuel 17:34, 35; 16:1-13.
DAVID NE GOLIAT
58
A filisteu zeeda tindeneca guidxi Israel sti biaje. Guionna
´
bichi David ni jma huaniisi nuuca lade ca xpinni Saul para
´
´ ´
´
tındeca. Ngue runi, ti dxi la? Isaı gudxibe David: Yene biidxi ne
´
pan ra nuu ca bıchilu. Ne biiya ximodo nuucabe.
´
´
˜
´
Ora yendabe raque la? ruxoonebe riyubibe ca bıchibe de ra
´
chitındeca. Goliat gigante sti ca filisteu que biree cuxidxi de ca
´
´
´
´
´
israelita que. Sicarı huayunibe guira siado ne guira gueela pur
´
cuarenta dxi. Rucaabe ridxi: Laguyubi tuuxa para tindene naa, pa
´
laabe guni ganarbe ne guutibe naa la? laadu zacadu esclavu stitu.
´
Peru pa naa gune ganar ne guute laabe la? laatu zacatu esclavu
´
´
stidu. Cucaalua laatu para guyubitu tuuxa tindene naa.
David gunabadiidxa caadxi soldadu: Xii nga guicaa ni guuti
´
filisteu ri ne cuee guidxi Israel de stuı ri ya.
´
Saul zudii laabe
stale bidxichi, ne
laaca zudiibe laa
C
˜
´
xiinibe para guichagana, na tobi
de ca hombre que rabi laabe.
´
´
Peru guira ca israelita que ridxıbica
´
Goliat purti nabe nangola. Laabe
´
nasoobe bia chonna metru, ne napabe ti
soldadu ni rua escudu stibe.
´
Tuudxi soldadu bireeca zitıdxica rey
´
´
Saul de que David nuu tindene Goliat.
´
´
Peru Saul rabi David: Que zanda di. Ti
´
hombrehuiiniru lii, ne laabe macaru
´
huadındebe. Para na David: Naa biite
´
´
ti oso ne ti lion ni zine ca dendxu
sti bixhoze. Yanna filisteu ri
zaca casi tobi de laacame.
´
´
Jioba zacane naa. Nga runi,
´
´
´
Saul rabi laabe: Guye, ne Jioba
´
chune lii.
David riete ndaani ti guiigu
´
´
ne rutopabe gaayu guie lisu ne
ruguubeni
ndaani murral
´
´
stibe. Oraque riguıbabe ne
guixhe bizeenda stibe para
tindenebe gigante que. Goliat
´
´
´
que guira guidxagayaa, ne que
iganna nga ruuyabe guutibe
David.
´
´
Guda rarı, na Goliat, ne
´
´
´
zudie beela ladilu go ca mani
ca. Peru David rabi laabe: Lii
zeedalu ra nuaa ne ti guiiba
duxhu, ne ti lanza ne sti
lanzahuiini, peru naa zenda
´
´
´
luguialu ne la Jioba. Yannadxı
´
Jioba zudii lii lu naya ne naa
zuute lii.
´
˜
Oraque David ruxoone ra
´
nuu Goliat. Guleebe ti guie
ndaani murral stibe ne
guluubeni ndaani guixhe
´
´
bizeenda stibe, ne bilaabeni ne guira stıpabe ra nuu Goliat.
´
¡Guie que guyuuni ndaani ique Goliat, ne laa biaba ne guti! Biiya
´
˜
si ca filisteu que biaba ni rula laaca la? bixooneca. Ca israelita que
´
rinandaca laacabe ne runi ganarca guendaridinde que.
1 Samuel 17:1-54.
˜
˜
XINEE RUXOONE DAVID
59
´
´
ESPUE de ruuti David Goliat la? Abner xaıque sti ca hombre
´
´
ridinde sti Israel, rinebe David ra nuu Saul. Saul runi laabe
´
´
xaıque lade ca hombre ridinde sti ne runibe de que David cueza
ralidxi rey que.
´
´
Despue, ora ca hombre que bibiguetaca de yetindeneca ca filisteu
´
que la? ca gunaa que ruundaca: Saul ma biiti mil, peru David chii
´
´
mil. Saul ridxiichi purti jma riuu naro sti David que laabe.
´
˜
´
´
Peru Jonatan xiini Saul cadi zaca
di laa, laabe nadxiibe David ne
´
David nadxii laabe. Ngue runi gunı
stiidxacabe cadi gusaanacabe de
´
gaca xhamıgucabe.
´
´
David guiza galan
´
ruxhidxi arpa, ne Saul
riuladxi ca saa ni
´
ruxh ıdxibe. Peru ti
dxi la? guendaridxiichi
´
sti Saul bicaani laabe
guninabe David. Laga
cuxhidxi David arpa
´
que la? Saul rindisa
lanza sti ne rulaabe ni David, ne nabe:
¡Chiguquiide David cue yoo ca! Peru David
´
´
riree cue de lanza que. Despue la? Saul
ruchee purti rulaabe lanza que David sti
´
˜
biaje. Yanna ma nannabe de que naquiine
´
´
gapabe laabe guira ora.
´
Rietenaladxu ni bizabiruaa Saul que la?
˜
Laabe gunibe de que zudiibe xiinibe para
D
´
´
guichagana hombre guuti Goliat. Saul na rabi laabe, zanda
´
˜
guicaalu xiine Mical peru primeru napu xide guutilu 100 filisteu.
´
´
¡Gunı ique si lii! Ni ribeza Saul nga de que ca filisteu ca guutica
´
´
˜
´
David. Peru nga que raca di, ne Saul rudii xiini para guichagana
David.
´
´
´
´
Ti dxi la? Saul rabibe Jonatan ne guira mozo stibe de que
´
´
racaladxibe guutibe David. Peru Jonatan rabi laabe: Cadi guninalu
´
´
David, laabe que huayunibe lii gasti. Laabe huayacanebe lii, dede
´
guyuu xquendanabanibe ra naxoo ora gundindenebe Goliat que, ne
´
ora lii biiyalu laabe la? biechelu.
´
´
´
˜
Saul bicaadiagabe xiinibe, ne ruzabiruaabe ma que zuninabe
´
´
David. Nga runi redanecabe David sti tiru para guni ni na Saul casi
´
ante. Peru, ti dxi ora cuxhidxi David saa la? Saul bilaabe lanza stibe
´
luguia David sti biaje. Peru David riree cue de lanza que ne
´
laani ridaabini cue yoo. ¡Ne ndi ma chonna gunibeni! ¡Yanna
´
ma nannabe de que
˜
˜
naquiine guxoonebe!
Gueela queca David rie
´
ralidxi, peru Saul ruseenda
hombre chiguuti laabe. Mical
´
nanna xi racaladxi bixhozebe
´
´
guni. Rabibe David: Guye
´
yannagueela pacaa guixı
´
ma gutilu. Huaxhinni queca
gucanebe David guiree neza
ra ventana. Ne bia gadxe
´
´
iza guza David bicachilu pur
´
´
Saul, ne bicachilube gadxe
´
gadxe laadu.
1 Samuel 18:1-30; 19:1-18.
ABIGAIL NE DAVID
60
´
UNIBIALU badudxaapa sicaru zeeda ra nuu David ca la? Labe
´
Abigail. Laabe guiza nuu xpiaanibe ne rucueezabe David guni
´
´
xiixa ni cadi xneza. Peru ante guyanu xi laani la? chiguiduyanu cani
zeeda guizaaca David.
˜
´
Bixoone si David de Saul la? bicachilube ndaani ti cueva. Ca
´
´
bıchibe ne xcaadxi de ca binnilıdxibe reedaca ra nuube. Ne reeda bia
´
´
tapa gayuaa hombre, ne David reeda gaca xaıque stıcabe. David riebe
R
´
˜
ra nuu rey sti guidxi Moab ne rabibe laa: Guiaana la bixhoze ne jnaa
´
´
ra nuulu dede ora guuya xi guizaacalua. Despue la? David ne ca
hombre sti rucachiluca lade guixhi.
Gupa dxi, David binibiabe Abigail. Xheela Abigail nga Nabal, ti
´
´
hombre napa stale bidxiichi ne stale layu. Napabe 3.000 dendxu ne
´
´
´
1.000 chiva. Nabal guiza malu laa. Peru xheelabe Abigail nabe galan
´
laa, ne nanna guni ni xneza. Ti tiru dede bilabe ca binnilıdxibe.
´
Chiguiduyanu ximodo.
´
´
David ne ca hombre sti gucaca nachahui ne Nabal. Gucanecabe
laabe guiaapa ca dendxu stibe. Ti dxi la? David ruseendabe ca
´
´
hombre stibe para chinabacabe Nabal ti favor. Laacabe yendacabe ra
´
nuu Nabal laga laabe ne ca mozo stibe cugacabe guicha ladi ca
´
´
dendxu que. Ca dxi que napacabe saa ne Nabal napa stale guendaro.
´
Ngue runi na ca hombre sti David: Ma gucadu nachahui ne lii,
´
´
´
´
´
que nibanadu nin ti stendxulu sınuque gucanedu lii guiapacame.
´
Yanna bisigade la laadu caadxi guendaro.
´
´
´
Nin que zudie guendaro hombre casi laatu, na Nabal. Ricabi
´
´
laacabe naduxhu ne rinı mal de David. Ora ca hombre que rabicabe
´
´
David ni guca ri la? David guiza ridxiichi, ngue runi rabibe ca
´
hombre que ¡Laguicaa guiiba duxhu stitu! Oraque rireecabe para
chiguuticabe Nabal ne ca hombre sti.
´
Peru ora binadiaga tobi de ca xpinni Nabal modo canı Nabal
´
que la? gudxicabeni Abigail. Oraqueca gucuaa Abigail stale guendaro
ne rudxiibabe cani deche caadxi burru ne riebe. Ora ridxagalube
´
´
´
David la? rietebe deche burru stibe, rindete ıquebe ne rabibe David:
´
´
´
Cadi gulabilu xheela Nabal purti laabe nahuatibe ne runibe puru si
´
´
´
guendahuati. Rarı nia caadxi guendaro para gusegade lii, gucuaa ni
´
ne bitiidiladxi guira ni ma guca.
Aque nuu xpiaanu xa, na David rabi laabe. Ma bicueezu naa de
´
˜
˜
nuute Nabal pur guendaqueiquiine sti. Yanna bibigueta ralidxu ne
guendariuudxi. Guti si Nabal la? Abigail reeda gaca tobi de ca xheela
1 Samuel 22:1-4; 25:1-43.
David.
DAVID GUCA
REY
61
TI BIAJE ca racaladxi
´
Saul guinaaze David.
Rinebe 3.000 soldadu
stibe de cani jma nanna
´
para chiyubicabe David.
Ora ranna David ndi la?
ruseendabe cani rundaachi
stibe para chiguuyaca
´
paraa ´ biaana Saul gueela
que. Oraque rinabadiidxabe
chupa de ca hombre stibe:
´
Tu chine naa ra biaana
´
Saul ca.
Naa chaa, na Abisai.
˜
´
Abisai nga xiini Zeruya
bizana David. Laga nisiaasi
´
Saul ne ca hombre sti la?
David ne Abisai riuuca
ra nuucabe nagachi ne
´
rinecabe lanza ne rii dxa
´
´
nisa sti Saul ni nexhe xaıquebe. Guiruti ruuya laacabe
´
nin runadiaga laacabe purti guiracabe nisiaasicabe.
˜
Biiya David ne Abisai yanna. Ma bixoonecabe ne nuucabe lu ti
´
dani. David rucaabe ridxi xaıque ca hombre ridinde sti Israel,
´
˜
´
´
ne rabibe laa: Abner, xinee cadi cayapalu xpixuanalu rey ca pue.
¡Biiya! Paraa nuu lanza ne rii dxa nisa stibe.
˜
´
Saul ribani. Runibiabe stidxi David ne rinabadiidxabe: Nee lii
´
nga la David. Zanda guyu Saul ne Abner guete ca.
S
˜
Ya, naa ndi senor stinne, ricabi David. Ne David rinabadiidxa:
´
˜
Xinee nuulu guinaazu naa pue. Xi bine pue. Rarı nuu lansa stilu
rey, biseenda tu guedacaani.
´
´
´
Guiza feu ni ma bine na Saul, puru si guendahuati. Oraque
´
David rie ne Saul ribigueta ralidxi. Peru David na: Tobi de ca dxi
´
´
ri Saul zuuti naa, napa xide chigucaachelua xquidxi ca filisteu ca.
´
´
Ne nga nga ni runibe. David randa riguıtebe ca filisteu ca ne
rucaabe laaca guni creca de que yanna ma nuube pur laaca.
´
Gupa dxi la? ca filisteu ca rigucaalucabe guidxi Israel. Lu
´
´
´
´
guendaridinde ca la? Saul ne Jonatan ratica. David guiza triste
´
´
riuu, ne laabe rucaabe ti cancion ne ruundabe: Guiza triste nua
´
´
pur lii biche Jonatan. ¡Guiza gunaxhiee lii!
´
Biluxe si ca ngue la? David ribigueta Israel, guidxi Hebron.
´
´
´
˜
Raque riuu ti guendaridinde lade ca hombre ribı Is-boset xiini
´
Saul para gaca rey ne xcaadxi hombre ni racaladxi gaca David rey.
Peru ca hombre sti David runi ganarca. David napa 30 iza ora
reeda gaca rey. Pur gadxe iza aronda runi gobernarbe guidxi
´
´
´
˜
Hebron. Caadxi de ca xiini David ni rale raque nga Amnon,
´
´
Absalon ne Adonıas.
´
Despue la? David ne ca
hombre sti ricaaca ti guidxi
´
´
´
´
guiza sicaru la Jerusalen.
˜
´
Joab, sti xiini Zeruya bizana
´
David la? laa rizaniru lu
guendaridinde que. Ngue runi
´
David bini laabe xaıque sti
ca hombre ridinde sti. Yanna
´
David ruzulu runi gobernar
´
guidxi Jerusalen.
1 Samuel 26:1-25; 27:1-7; 31:1-6;
2 Samuel
1:26; 3:1-21; 5:1-10;
´
1 Cronicas 11:1-9.
GUENDANAGANA NDAANI LIDXI DAVID
62
´
´
´
´
ESPUE de bizulu David bini gobernar Jerusalen la? Jioba
´
´
racane ca hombre ridinde stibe guni ganarca stale tiru luguia
´
´
ca xhenemıgube. Jioba bizabiruaabe gudiibe ca israelita que guidxi
´
Canaan. Ngue runi racanebe laaca ne guidubi guidxi que raca
´
stıcabe.
´
´
David runi gobernarbe galan ne nadxiibe Jioba. Ngue runi tobi
´
´
´
˜
de cani runibe despue de guicaabe Jerusalen nga chinebe guina sti
´
´
´
pactu sti Jioba raque. Laabe racaladxibe gucuibe ti yudu para
uguubeni ndaani.
´
´
Caadxi iza despue la? David ruchee. Laabe nannabe de que malu
´
´
nga guicaa binni ni cadi sti. Peru ti huadxı ora dxıbabe ique
´
palaciu stibe la? biiyadxibe guete que ne biiyabe ti gunaa guiza
´
´
´
sicaru. Gunaa que la Bat-seba ne xheelabe nga Urıas ti soldadu sti
David.
´
David guyuladxipebe Bat-seba dede rusendacaabe laa ndaani
´
palaciu stibe. Xheela Bat-seba nuu zitu cadinde. David ratane
´ ´
˜
´
gunaa ri ne despue rannabe de que laa nacaxiini, nga runi guiza
´
´
riuube xizaa ne rabibe Joab xaıque sti ca hombre ridinde que uguu
´
´
Urıas delante ti gati lu guendaridinde que. Ora rati Urıas la? David
´
richagana Bat-seba.
´
´
´
´
Jioba guiza ridxiichine David. Ruseendabe Natan para
´
´
chiguinine David de cani ma bini. Zanda guyu Natan lu ri ne
´
´
´
David. David guiza feu riuu pur cani bini, ne Jioba que ruuti di
´
laabe. Peru rabi laabe: Purti ma bınilu cani malu ri la? ziuu stale
´
guendanagana ndaani lıdxilu. ¡Ne guendanagana ca rapa David xa!
´
´
´
˜
˜
Primeru la? rati xiini Bat-seba. Oraque Amnon prime xiini
´
´
´
˜
David rucaabe bizanabe Tamar gatane laabe. Absalon xiini
´
´
´
David ridxiichibe stale ne ruutibe Amnon. Despue la? Absalon
´
rucuudxibe ca binni que chu pur laabe ti gunica laabe rey. David
D
´
´
runi ganar guendaridinde que, ne Absalon rati. Ya, David guiza
´
riuuba ladxidobe pur ca guendanana ca.
´
´
˜
´
Lade guira ndi la? Bat-seba rapa ti xiini ni biree la Salomon.
´
´
˜
Ora rioxho David ne raca huara la? Adonıas xiinibe racaladxi gaca
´
rey. David rusendacaabe tobi de ca ni ruzaaqui guxhu ni la Sadoc
´
para gundaate aceite ique Salomon ti guihuinni de que laabe nga
´
´
chigacabe rey. Que nindaa di guti David dxi napa 70 iza. Ma bini
´
gobernarbe cuarenta iza. Yanna Salomon nga rey.
2 Samuel 11:1-27; 12:1-18; 1 Reyes 1:1-48.
´
´
SALOMON TI REY GUIZA NUU XPIAANI
63
´
´
AHUIINIRU Salomon reeda gaca rey. Nadxiibe Jioba ne
´
´
´
´
´
runibe guira ni gudxi bixhozebe laabe. Jioba riuladxibe modo
´
´
´
Salomon, ngue runi ti gueela rabibe laa lu ti bacaanda: Salomon,
´
xi racaladxu gudie lii.
´
´
´
Salomon ricabi laabe: Jioba, Dios stinne, naa nahuiinerua ne
´
´
que ganna gune gobernar. Nga runi, dane naa guendananna ti
gune gobernar guidxi stiu jneza.
´
´
´
Jioba guiza riuladxi ni rinaba Salomon. Nga runi nabe: Purti
N
´
´
gunabu guendananna ne que ninabu nibanu xadxı nin bidxichi la?
´
zudie lii guendananna jma que ni huayapa tutiica binni ni huabani
´
´
dede nagasi. Peru cadi ngasi di, naa zudie lii cani que ninabu, ya,
´
´
zudie lii stale bidxichi ne stale guendanaro.
´
´
Gupa dxi chupa gunaa rine ti guendanagana ra nuu Salomon.
´
Naa ne gunaa ri la? nabezadu ndaani ti yoo si, na ti gunaa que.
´
Naa gupa ti baduhuiini ne chupa gubidxa despue la? laabe laaca
´
˜
gupabe ti baduhuiini. Ti gueela xiinibe guti, peru laga nisiaase la?
´
˜
laabe yendaquibe baduhuiini guti que cue ne zinebe xiine. Ora
´
˜
bibane biiya baduhuiini guti que la? gunnaca de que cadi xiine dia
laabe.
˜
Ora binadiaga sti gunaa
que la? na: ¡Co! ¡Ni nabani ca xiine ne
´
´
˜
ni ma guti ca xiinibe! Oraque ricabi prime gunaa que: ¡Co! ¡Ni ma
´
guti ca stiu ne ni nabani ca stinne! Zaque nuu ca gunaa que
´
´
cadındeca. Xi guni Salomon yanna pue.
´
´
Salomon rinaba ti espada, ne ora redanecabe ni la? rinibe:
´
´
Lauga baduhuiini nabani ca ne lagudii cada tobicabe galaa galaa.
´
˜
¡Co! ribidxiaa ni dxandı jnaa baduhuiini que. Cadi guutitu
baduhuiini ca. ¡Lagudii laabe gunaa ca! Peru sti gunaa que na:
´
Cadi gudiitu laabe nin tobi de laadu, lauga laabe chupa ndaa.
´
´
Oraque na Salomon: ¡Cadi guutitu baduhuiini ca! Lagudii laabe
´
´ ˜
´
prime gunaa ca. Laabe nga dxandı jnaa baduhuiini ca. Salomon
´
´
˜
biiyabe de que prime gunaa ri guiza nadxii xiini dede nuube
gudiibe laa sti gunaa que para cadi guuticabe laa. Ora binadiaga ca
binni que ximodo guleebe ca gunaa ri lu guendanagana sti ca la?
´
´
´
biechecabe stale pur gapacabe ti rey guiza nuu xpiaani.
´
Ca dxi bini gobernar Salomon que la? Dios ruguu ndaaya guidxi
´
que, ne laxhiucabe rudii stale trigu, cebada, uva ne duga ne
´
´
´
xcaadxi cuananaxhi. Ca binni que ribaquica lari galan ne ribezaca
´
´
ndaani yoo sicaru. Ne casi ca ndi nuu stale para guiracabe.
1 Reyes 3:3-28; 4:29-34.
´
´
SALOMON RUCUI TI YUDU
64
´
´
NTE gati David la? gudxibe Salomon ximodo guni yudu sti
´
´
Jioba. Lu guidapa iza de cayuni gobernar Salomon la?
˜
bizulube bicuibe yudu que, biasi gadxe iza aronda biquiinebe para
´
˜
´
biluxebe ni. Gayuaa mil hombre runi dxiina lu yudu que, risacani
´
stale stalepe bidxichi pur
´
´
guira oro ne plata zine ni.
Yudu ri napa chupa
cuartu jma risaca casi
´
gupa tabernaculo que. Peru
laacani jma naroba cani.
´
˜
Salomon ruguube guina sti
A
pactu que ndaani cuartu nuu galahui que; ne xcaadxi cosa ni gupa
´
tabernaculo que ruguube cani ndaani sti cuartu.
´
´
Ora biluxe yudu que la? runicabe ti saa naroba sti ni. Salomon
´
rusuxibi nezalu yudu que ne runi orarbe, casi ruuyu lu dibuju ri.
´
´
Nin guiba cadi naroba para lii, xape yudu ri, na Salomon rabi
´
´
´
Jioba. Peru Dios stinne, bicaadiaga la xquıdxilu ora guni orarcabe
ndaani ni.
´
´
´
Biluxe bini si Salomon oracion que la? biete gui´ de guiba, ne
´
ruzaaqui ni ca mani ni cudiicabe raque para gati. Oraque ruzaani
´
ti biaani ndaani yudu que. Ni guca ri la? rusihuinni de que Jioba
´
´
´
cayunadiaga ne cayechene yudu que ne oracion sti Salomon.
Yanna ma yudu ca reeda gaca ra guni adorar ca binni guidxi que
´
ne ma cadi tabernaculo que di.
´
´
Stalepe dxi nga bini gobernar Salomon ne stale guendabiaani,
´
´
´
´
ne ca binni que guiza biecheca. Peru Salomon richagana
´
´
stale gunaa de sti guidxi ni que runi ni na Jioba. Zanda
´
guyu lu dibuju ca tobi de laacabe cayuni adorar bido ca.
´
´
Ne despue rucaacabe Salomon guni
´
´
adorar xcaadxi bido stıcabe. Nannu xi
´
´
´
rizulu raca yanna la? Salomon nabe
malu raca, ne ca binni guidxi que ma
´
que ganda chuca nayeche.
´
´
´
Jiob a ridxiichin e Salom on, ne
´
rabibe laa: Zaxha lii reinu ca ne
´
´ ´
zudie ni stobi. Que zunedia ni ca dxi
´
´
nabanilu sınuque ca dxi guni gobernar
´
˜
´
˜
xiinilu. Peru que zaxhadia xiinilu
´
´
guira binni ri. Chiguiduyanu ximodo
raca ca ndi.
´
1 Cronicas
28:9-21; 29:1-9; 1 Reyes 5:1-18;
´
2 Cronicas 6:12-42; 7:1-5; 1 Reyes 11:9-13.
RILAA TI REINU
65
˜
´
ANNU xinee cacheza hombre ri xhaba la? Jioba gudxi laabe
´
´
´
´
gunibe ni. Hombre ri la Ahıya, ti ni riguixhena sti Dios.
˜
´
Nee nannu tuu nga ti ni riguixhena la? Nga nga tuuxa ni rabi Dios
laa xi chigaca.
N
´
´
´
´
´
Rarı la? Ahıya canine Jeroboan. Jeroboan nga tobi de ca
´
´
˜
´
´
hombre bini xhiina Salomon. Ora Ahıya ridxagalu Jeroboan lu
´
´
´
neza ri la? runibe xiixa ni que huahuinni. Ribeebe xhaba cubibe
´
´
´
ne richezabe ni doce ndaa ne rabibe Jeroboan: Gucuaa chii ndaa
˜
´
ri para lii. Nannu xinee rudiibe chii ndaa ca Jeroboan la?
´
´
´
´
Ahıya rinı de que Jioba chigaxha reinu ca Salomon ne
´
´
˜
chigudiibe chii tribu Jeroboan. Ndi rinı de que Rehoboam xiini
´
´
Salomon chiguianane chupa si tribu para guni gobernar.
´
´
´
Ora runadiaga Salomon ni gudxi Ahıya Jeroboan la? ridxiichibe
´
´
´
˜
stale ne racaladxibe guutibe Jeroboan, peru Jeroboan ruxoone rie
´
´
´
Egipto. Despue la? rati Salomon. Gucabe rey pur cuarenta iza,
˜
´
peru yanna xiinibe Rehoboam nga rey. Ranna si Jeroboan de que
´
´
Salomon ma guti la? ribiguetabe Israel.
´
Rehoboam cadi ti rey chahui di laa. Laabe gucabe jma malu
´
´
´
que bixhozebe Salomon. Jeroboan ne xcaadxi hombre risaca la?
´
´
riguuyacabe Rehoboam ne rabicabe laabe gacabe nachahui ne ca
´
´
´
binni que. Peru laabe que rucaadiagabe laaca ne racabe jma malu
´
´
que ante. Nga runi ca binni que runicabe Jeroboan rey lu chii tribu
´
´
para guni gobernar, peru tribu sti Benjamın ne sti Juda la? laaca
´
rapaca Rehoboam casi rey stica.
´
´
´
´
´
Jeroboan que nadibe che ca binni xquıdxibe Jerusalen para
´
chiguni adorarca Jioba ndaani yudu sti. Ngue runi ruzabe
chupa yuzehuiini de oro ne rucaabe ca binni de chii tribu que
´
guni adorarca laacame. Que nindaa di guidxi que bidxani de
guendaridinde ne guendaruchee.
Lu reinu sti guiropa tribu que laaca guyuu guendanagana. Bia
´
gaayu iza despue de reeda gaca Rehoboam rey la? rey sti guidxi
´
´
´
Egipto reeda gucaalu Jerusalen. Ne rinebe guira ni risaca nuu
´
´
ndaani yudu sti Jioba. Ngue runi cadi tan xadxı di biaana yudu
´
que casi modo guyuu ni prime.
1 Reyes 11:26-43; 12:1-33; 14:21-31.
˜
´
JEZABEL TI REINA QUE IQUIINE
66
´
´
´
ESPUE de guti rey Jeroboan la? guira rey ni guni gobernar lu
´
chii tribu sti Israel racaca malu. Peru Acab nga pior de
´
˜
guiracabe. Nannu xinee la? Pur xheelabe Jezabel, ti reina ni
´
˜
que iquiine.
´
˜
Jezabel cadi israelita di laa. Xiini ti rey de Sidon laabe, ne runi
´
adorarbe Baal ti dios ni cadi dxandı, ne rucaabe Acab ne xcaadxi
´
´
binni Israel guni adorarca Baal. Laabe nanaladxibe Jioba ne
´
˜
ruutibe ca ni riguixhena sti. Xcaadxi naquiine gucachiluca ndaani
´
cueva ti cadi guutibe laaca. Ne pa laabe racaladxibe xiixa la? dede
ruutibe tuuxa ti ganda guicaabe ni.
´
Ti dxi rey Acab guiza nuu triste. Ngue runi Jezabel rabi laabe:
˜
Xinee nuulu triste.
´
Pur ni gudxi Nabot naa, bicabi Acab. Gucaladxe nizie laxhiube,
´
´
peru que ninadibe.
´
Cadi guizaladxu na Jezabel, naa zazie ni para lii.
Ngue runi Jezabel rucaabe ti guichi ra nuu caadxi hombre risaca
´
´
˜
de xquidxi Nabot. Rabibe laaca: Laucaa caadxi hombre que iquiine
guinica de que Nabot ma guluube di Dios ne rey ca, ne lacuee laabe
´
´
´
ndaani guidxi ca ne lagucha guie laabe dede gatibe.
´
´
Casipe ranna Jezabel de que Nabot ma guti la? rabibe Acab:
˜
´
´
˜
˜
Guye yanna ne gucuaa laxhiube. Nee cadi dxandı naquiine nati
´
´
Jezabel pur guira ni bınibe ri la?
´
´
´
Pur nga runi, que nindaa di Jioba biseenda Jehu para guuti
´
´
laabe. Ora runadiaga Jezabel zeeda Jehu la? rutieeca lu ne
´
´
´
racaladxi guihuinni jma galan. Peru ora yenda Jehu ne ruuya laabe
´
ra ventana que la? rabibe ca hombre nuu ra palaciu que: ¡Lacuee
´
yaande laabe de raca! Ca hombre que bizuubaca diidxa casi ruuyu
´
´
lu dibuju ri. Gulee yaandecabe laabe ne gutibe. Zaque biluxe reina
´
˜
1 Reyes 16:29-33; 18:1-4; 21:1-16; 2 Reyes 9:30-37.
que iquiine que.
D
´
´
´
JEHOSAFAT RUNI CRE DE LADXIDO JIOBA
67
´
ANNU tu ca hombre ri ne xi cayunicabe la? Laacabe
´
´
chitındecabe, ne cani zaniru ca la? cayuundaca. Zandaca
´
˜
guinabadiidxu: Xinee que gapa cani cayuunda ca, espada nin lanza
´
˜
para tindeneca pue. Chiguiduyanu xinee.
´
Jehosafat nga rey sti chupa tribu de Israel. Bibanibe ca dxi
bibani Acab ne Jezabel ca rey sti chii tribu ni nabeza ladu guia.
´
Peru Jehosafat naca ti rey nachahui casica guca bixhoze. Ngue
runi pur stale iza ca binni sti chupa tribu ni nabeza ladu guete que
´
´
´
guiza sicaru ribanica.
Peru yanna raca xiixa ni ruchibi ca binni que. Caadxi hombre
´
rabica Jehosafat: Zeeda stale hombre ridinde de ca guidxi Moab,
´
´
Ammon ne ca binni ni nabeza lu dani Seır zeeda gucaaluca lii.
´
´
´
´
Stale israelita ridaaguca Jerusalen para guinıneca Jioba ti gula
´
´
´
laaca. Riecabe ra yudu, ne raque Jehosafat runi orar: Jioba, Dios
N
´
´
stidu, que ganna dia xi gune, guiza stale ca hombre ri ne laadu
´
´
gasti zanda gunidu. Gucane laadu lii.
´
Jioba rucaadiaga, ne rucaabe tobi de cani runi ni nabe chitidxi
´
´
ca binni guidxi que sicarı: Guendaridinde ri cadi stitu ni, sınuque
´
´
˜
sti Dios ni. Cadi naquiine di tındetu. Laguuyadxı si, ne laguuya
´
´
ximodo rula Jioba laatu.
´
Ngue runi sti siado que na Jehosafat
rabi ca binni que:
´ ´
¡Laquixhe ladxidoto lu na Jioba! Oraque ruguucabe ca hombre
´
´
ruunda que nezalu ca soldadu que, ne laga zizacabe ziguundacabe
´ ˜
´
´
para Jioba. Nannu xi raca ora ridxınacabe para tındecabe la?
´
´
´
Jioba rucaa ca xhenemıgucabe tindesaaca. ¡Ne ora rinda ca
´
´
´
israelita que raque la? ruuyacabe ma guti guira xhenemıgucabe!
´
Guiza guyuu xpiaani Jehosafat ra bini
´
cre Dios nja. Laaca nuu xpiaaninu pa
´
guninu zaqueca.
´
1 Reyes 22:41-53; 2 Cronicas 20:1-30.
CHUPA HOMBREHUIINI RIBIGUETA RIBANI
68
˜ ´
˜
˜
´
A LII natilu, ximodo rabu nuu jnaalu pa nibigueta nibanilu ya.
˜
´ ˜ ´
˜
Nee cadi guiza nechebe la? Peru, nee zanda guibani tobi ni ma
´
guti la? Huayaca ndi dxique la?
´
Biiya hombre ca lu dibuju ri, gunaa ne hombrehuiini ca. Hombre
´
´
ca labe Elıas, ti ni riguixhena sti Dios. Gunaa ca la? ti viuda de
˜
guidxi Sarepta laabe, xiinibe nga hombrehuiini ca. Cadi xa ti dxi
´
´
´
´
hombrehuiini ca raca huara, guiza malu riuube dede ratibe. Oraque
´
´
˜
na Elıas rabi jnaabe: Dane naa hombrehuiini ca.
´
´
´
´
Elıas rine laabe ndaani sti cuartu nuu luguia ne raque ribaqui laabe
´
´
´
´
lu ti luuna. Oraque rinınebe Jioba: Jioba bisibani la hombrehuiini ri.
´
´
¡Ne hombrehuiini que ricaa bi! Oraque Elıas rindete laabe ne rabi
˜
˜
´
jnaabe: ¡Biiya, xiinilu nabani! Guiza rusieche ndi laabe xa.
´
´
´
Sti ni riguixhena risaca sti Jioba nga Eliseo. Laabe racanebe Elıas.
´
´
˜
Peru despue la? Jioba laaca biquiine Eliseo para guni milagru. Ti dxi,
´
´
ora Eliseo rie ti guidxi la Sunem la? Ti gunaa nabe raca nachahui
´
˜
ne laabe. Despue gunaa ri rapa ti xiini.
´
´
Biniisi si hombrehuiini ri la? bireebe ti siado zebe lu layu ra runi
´
˜
´
´
bixhozebe dxiina. Malasi bibidxiaabe: ¡Guiza cayuuba ique! Ora
´
´
´ ´
˜
rinecabe laabe ralıdxibe la? raque ratibe. ¡Aque triste riuu jnaabe xa!
˜
Oraqueca riyubi guxoonebe Eliseo.
Ora reeda Eliseo la? riuube ndaani cuartu ra nuu hombrehuiini ma
´
´
´
´
´
guti que. Rinınebe Jioba, ne oraque ratabe luguia guetu que. Nin
´
´
que nindaa ridxaa ladi hombrehuiini que, ne laabe ruxhiaxibe gadxe
´
˜
tiru. ¡Pabia rieche jnaabe ora riuu ndaani cuartu que ne ruuya laabe
´
nabanibe ya!
´
´
Stale binni ma guti ne ndi huayunina ca binnilıdxicabe ne
´
´
´
´
xhamıgucabe. Laanu que zanda di gusibaninu guetu, peru Jioba zanda
´
´
´
´
guni ni. Despue zaduyanu de que laabe zandısabe millon binni para
guibani sti biaje.
1 Reyes 17:8-24; 2 Reyes 4:8-37.
P
´
´
TI DXAAPAHUIINI RACANE TI XAIQUE
69
´
´
ANNU xi canı dxaapahuiini ri la? Canınebe gunaa ca de
´
´
Eliseo ne de ca guendaridxagayaa ni racane Jioba laa guni.
´
´
Gunaa ca que ganna di gasti de Jioba purti cadi israelita di laa.
´
˜
Nga runi, guiduyanu xinee nuu dxaapahuiini ri ralidxi gunaa ca.
´
Gunaa ca la? de guidxi Siria laa. Xheelabe nga Naaman,
´
xaıque sti ca hombre ridinde de Siria. Ca siriu ca gunaazecabe
´
dxaapahuiini israelita ri, ne yanna racanebe xheela Naaman.
´
´
´
´
´
Naaman napa ti guendahuara guiza malu la lepra. Guendahuara
´
´
ri la? rusabani beela ladi binni. Ndi nga ni canı dxaapahuiini ca:
´
´ ˜
´
´
Pa patron stinne nina ne ra nuu ni riguixhena sti Jioba nuu
´
´
Israel la? laa nusianda laabe de lepra ca. Despue la? rabicabe ni
xheela gunaa ca.
N
´
Naaman racaladxi guianda; nga runi riebe guidxi Israel. Ora
´ ˜
´
ridxınabe raque la? riebe ralidxi Eliseo. Eliseo rabi xmozo chitidxi
´
´
´
´
Naaman chu ndaani guiigu Jordan que gadxe tiru. Naaman guiza
´
´
´
ridxiichi, ne rinı: ¡Ca guiigu nuu xquidxe jma galan cani que guira
´
´
guiigu nuu Israel! Gunısibe ngue la? ziecabe.
´
˜
˜
˜
Peru ca xmozobe na rabi laabe: Senor, pa Eliseo nabi lii nunu
´
˜
˜
˜
xiixa nagana nee cadi nunu ni la? Yanna, nee que zanda chulu
´
ndaani nisa ca casi nabe ca la? Naaman rucaadiaga ni na ca xmozo
´
ne riuube ndaani guiigu que gadxe tiru. Ora bireebe la? biandabe
´
ne biguidxi ladibe.
´
´
´
Naaman guiza riuu nayeche, ngue runi ribiguetabe ra nuu Eliseo
´
ne rabibe laa: Yanna ma nanna de que Dios sti Israel nga tobi
´
lucha Dios sti guidubi naca Guidxilayu. Nga runi, gucuaa la ni
´
chigusigade lii ri. Peru Eliseo na: Co, que zacaadia ni. Laabe
´
´
´
nannabe de que cadi galan di guicaabe ni cusigade Naaman laabe
´
´
´
purti Jioba nga bisianda Naaman. Peru Guehazı mozo sti Eliseo
nuu guicaa ni.
´
´
Ngue runi, rie si Naaman la? Guehazı riugaanda laabe ne na:
´
Eliseo biseenda naa gabe lii gudiilu laabe caadxi de ni cusigadelu
´
´
´
laabe que, para caadxi biuuza ni bedanda. Ni gunı Guehazı ca
´
´
´
cadi dxandı di ni. Peru Naaman que ganna di, pur nga runi rudiibe
´
Guehazı caadxi de laacani.
´
´
´
Ora bibigueta Guehazı la? Eliseo mapeca nanna xi bınibe, purti
´
´
Jioba ma gudxi ni laabe. Nga runi nabe: Pur ni bınilu ri la? lepra
´
´
´
gupa Naaman ca, zaca ni lii. Ne que rindaa di zaquepe raca.
´
´
˜
Xi zanda guiziidinu de guira ndi ya. Prime la? de que naquiine
´
´
´
gacanu casi dxaapahuiini que, ne guininu de Jioba. Ziuunu galan
´
´
pa guninu ni. Guiropa la? cadi gudxiibanu laanu casi guca Naaman
´
´
´
prime que, sınuque guzuubanu stiidxa cani runi ni na Jioba. Ne
´
´
guionna la? cadi gusiguiinu casi bisuguii Guehazı. Dxandı nga
2 Reyes 5:1-27.
zanda guiziidinu stale de ni rusiidi Biblia nja.
´
JONAS NE TI BENDA NGOLA
70
´
IIYA hombre nuu ndaani nisa ca. Guiza feu modo nuube nja.
˜
¡Benda ca chigabi laabe! Nee nannu tu hombre ca la?
´
´
Labe Jonas. Chiguiduyanu ximodo guyuu hombre ri lu stale
guendanagana.
´
´
´
´
Jonas la? ti ni riguixhena sti Jioba laabe. Despue de guti Eliseo la?
´
´
´
´ ´
´
˜
Jioba gudxibe Jonas: Guye guidxi Nınive, purti ca guendaqueiquiine
sti ca binni ca ma bidale cani, ne racaladxe gabu ni laacabe.
´
´
´
´
Peru Jonas que na di che raque. Nga runi, riguıbabe lu ti barcu ni
´
´
´
˜
´
´
che gadxe ladu. Jioba que riuladxi guxoone Jonas de ni cayabibe laa
´
´
´
guni. Nga runi, rusababe ti nisaguie roba ne ti bi yooxho. Guiza
˜
nadipa ni dede yaca guiaazi barcu que. Ca hombre runi dxiina lu
´
´
barcu ca bidxıbica, ne bicaaca ridxi dios stica para gacane laaca.
´
´
´
´
Oraque na Jonas rabi laacabe: Naa rune adorar Jioba, Dios ni biza
´
´
˜
´
guiba ne Guidxilayu. Cuxoone de ni gudxibe naa gune. Ca hombre
´
˜
´
que rinabadiidxaca laabe: Xi naquiine gunidu lii ti ganda cuezadxı
ni ya.
´
´
´
Lagulaa naa ndaani nisado ca ne laani zabeezadxı ni na Jonas
´ ´
rabi laacabe. Ca hombre que, que nadica gulaaca laabe, peru ora
´
ruuyacabe raca nisaguie que ne bi que jma nadipa la? rulaacabe
´
´
´
´
Jonas ndaani nisa que. Ne oraqueca ribezadxı nisaguie que ne nisado
´
que guyuudxı.
´
Ora riaazi Jonas ndaani nisa que la? ti benda ngola rabi laabe.
´ ´
Peru laabe que ratidibe, pur chonna gubidxa ne chonna gueela riuube
´
´
´
´
ndaani benda que. Jonas guiza nana riuube pur que nuzuubabe
´
´
˜
´
stiidxa Jioba, ne nebe guidxi Nınive. Ngue runi nannu xi runibe la?
´
´
´
´
´
´
´
Jonas rinınebe Jioba ne rinababe laa gacane laabe. Oraque Jioba
´
´
´
runi de que benda que guidxiba Jonas ra nabidxi. Despue la? Jonas
˜
´
´
´
˜
´
riebe Nınive. Nee que rusiidi ndi laanu pabia naquiine nga guninu
´
´
´
guira ni gabi Jioba laanu la?
Libru sti Jonas ni zeeda ndaani Biblia.
B
´
´
DIOS NA ZUNI GUIDXILAYU RI TI PARAISU
71
´
´
´
´
DI nga ti dibuju sti ti paraısu ni zandaca biluı Dios Isaıas.
´
´
´
´
Isaıas nga ti ni riguixhena sti Jioba ni bibani despue de
´
Jonas.
´
´
Diidxa paraısu ri la? rinini «jardın» o «parque». Rusietenaladxi
´
´
nga lii xiixa ni ma biiyalu lu ri la? Ya, jardın sicaru ni bini Dios
´
˜
para Adan ne Eva que. Peru, nee rabu zaca ndi guidubi naca
´
Guidxilayu la?
´
´
´
´
Jioba gudxibe Isaıas gucaa de paraısu cubi ni zeeda para ca
´
´
xpinni Dios. Sicarı bicaabe: Gueu ne dendxu zabanica tobi si.
N
Yuzehuiini ne lionhuiini zazaca tobi si ne ti baduhuiini si zapa
´
laacame. Nin baduhuiini ni quite gaxha de ti beenda malu que zaca
gasti.
´
´
´
´
´
Necape stale tu zanı: Que ziuu dxi gaca nga, guidxilayu ri nabe
´
´
´
huayuu guendanana ne laacani que zaree di cani. Peru gunı ique
´
si, paraa guluu Dios Adan ne Eva para guibani ya.
´
´
Dios guluu laacabe ndaani ti paraısu. Cumu que nuzuubacabe
´
´
´
´
stiidxa Dios la? binıticabe paraısu que, bioxhocabe ne guticabe.
´
Dios na de que cani nadxii laabe zudiibe laaca cani biniti Adan ne
Eva que.
´
´
´
Ndaani paraısu ca la? ma guiruti tu zunina nin zunitilu. Ziuu
´
guendariuudxi, ne guira binni ziuu nazaaca ne nayeche casi
´
´
´
˜
gucaladxi Dios naca prime que. Despue zazıdinu ximodo chiguni
´
Dios ndi.
Isaıas 11:6-9; Apocalipsis 21:3, 4.
´
´
DIOS RACANE EZEQUIAS
72
´
´
˜
´
˜
ANNU xinee canine hombre ri Jioba la? Xinee naguıxhebe ca
´
´
carta ca gaxha de altar ca pue. Hombre ri la Ezequıas, laabe
nga rey sti chupa tribu ni nabeza ladu guete de guidxi Israel. Ne
´
˜
nuube lu ti guendanagana guiza naxoo. Peru xinee ya.
Purti ca hombre ridinde sti guidxi Asiria ma binduuxeca
´
chii tribu ni nabeza ladu guia que. Jioba bidii lugar gaca ndi
´
purti nabe malu ca binni que, yanna ca
hombre ridinde sti guidxi Asiria ma
´
zeedaca luguia rey sti xhupa tribu que.
Rey sti guidxi Asiria biseenda carta
´
ra nuu rey Ezequıas. Ndi nga ca carta
N
´
´
´
ni gulaqui rey Ezequıas nezalu Dios. Laacani canı cani mal de
´
´
´
´
Jioba ne rabi cani Ezequıas gaca rendir. Nga runi Ezequ
´ ıas rinine´
´
´
´
Jioba: Jioba bila laadu lu na rey sti guidxi Asiria ca. Oraque guira
´
guidxi zanna de que lii si nga tobi lucha Dios. Zucaadiaga Jioba
laabe la?
´
´ ˜ ´
´
Rey Ezequıas guiza nachahui, que nacadibe casi xcaadxi rey
´ ˜ ´
´
malu sti chii tribu sti Israel, ne que nacadibe casi bixhozebe Acaz.
´
´
Laabe bizuubabe diidxa guira ca ley sti Jioba. Ngue runi, riluxe si
´
´
´
Ezequıas de guni orar la? Isaıas ritidxi laabe xi na Jioba: Rey
´
´
sti guidxi Asiria que ziuu di Jerusalen, ne nin ti soldadu sti
´
´
˜
que zadxina gaxha. Que zulaacabe nin ti flecha guidxi ri.
´
Biiyadxı lu dibuju ri. Nannu tu ca guetu ri la? Nga nga ca
´
´
´
asiriu. Jioba biseenda ti angel sti, ne ti gueela si angel ri
biiti 185.000 soldadu sti Asiria.
Pur nga la? rey sti guidxi Asiria
˜
ruxoone.
´
Reinu sti chupa tribu que rila,
´
ne guidxi que riuudxı
caadxi dxi. Peru rati
´
´
si Ezequıas la? Manases
˜
xiinibe reeda gaca rey.
´
´
˜
Manases ne xiinibe Amon
´
´
nabe malu racacabe. Nga
´
´
runi guidxi que nabe ridxa
ni de guendaridinde ne
guendaruchee. Ora ruuti
´
ca xmozo Amon laa la?
´
˜
xiinibe Josıas reeda gaca
rey sti chupa tribu.
2 Reyes 18:1-36; 19:1-37; 21:1-25.
´
ULTIMU REY CHAHUI STI ISRAEL
73
´
HONO ru iza napa Josıas
´
ora reeda gacabe rey
sti chupa tribu ni nabeza
ladu guete de guidxi Israel.
Laabe la? nahuiinirube para
´
gacabe rey, nga runi ca binni
´
huaniisi que racane laabe
para guni mandarbe guidxi
que.
´
Despue de gadxe iza de
´
naca Josıas rey la? laabe
´
´
ruyubibe Jioba. Ne laabe
´
racabe ti rey nachahui casi
´
David, Jehosafat ne Ezequıas.
Neca laabe nahuiinibe peru
´
runibe xiixa ni rusihuinni
´
pabia nadxibalube.
Ma napa dxi, stale de ca
´
israelita que cayunica puru si
´
´
˜
´
ni que iquiine. Laacabe runi adorarcabe ne rusuxıbicabe lu dios ni
´
´
´
cadi dxandı. Nga runi Josıas ne ca hombre sti ribeecabe guira
´
˜
´
dios ni cadi dxandı ca ndaani guidxi que. Ndi la? ti dxiina guiza
´
naroba ni, purti stale binni runi adorar dios ni cadi dxandı. Lu
´
´
dibuju ri zanda guyu Josıas ne ca hombre sti candaaca ca bido ca.
´
´
´
Despue Josıas rabibe chonna hombre guni chaahui yudu sti
´
Jioba. Ridopa bueltu sti guidxi para guiaxa ca hombre ri. Ra
´
´
´
˜
cayunicabe dxiina ndaani yudu que la? Hilquıas, xaıque sti cani
´
ruzaaqui guxhu bidxelabe ti libru ni ma napa dxi de biniti ra
´
´
´
zeeda ca ley sti Jioba ni bicaa Moises dxique.
X
´
´
´
Ora rinecabe libru que ra nuu Josıas la? laabe rinababe
´
´
guiuunda ni, ne ora runadiagabe xina ni la? ruuyabe de que ca
´
´
´
binni que cadi cayunidica ni na ley sti Jioba. Guiza riuube triste
´
´
´
´
´
dede richezabe xhababe casi ruuyu lu dibuju ri. Josıas rinı: Jioba
´
´
´ ˜ ´
cadxiichine laanu, purti ca bixhozenu que nunidica ni na ca ley
zeeda ndaani libru ri.
´
´
´
Josıas ruseendabe Hilquıas xaıque sti ca ni ruzaaqui guxhu
´
´
´
chiguuya xi chiguni Jioba laacabe. Hilquıas rie ra nuu Hulda
´
´
tobi de ca gunaa riguixhena sti Jioba ne rinabadiidxabe laa.
´
´
Hulda rudii laabe ca diidxa ri para chinebe ra nuu Josıas:
´
´
´
Jerusalen ne guira ca binni sti zaca castigarcabe purti ma
´
´
´
bini adorarcabe ca dios ni cadi dxandı ca ne ma bichacabe ca
´
´
˜
´
guidxi ca de guendaqueiquiine. Peru cumu lii, Josıas, gucalu
´
´
nachahui la? castigu chigueeda luguiacabe ca la? que zuuyadilu ni
´
´
´
´
purti zeedania ni despue de gatilu.
2 Cronicas 34:1-28.
´
TI HOMBRE NI QUE RIDXIBI
74
B
IIYA ca binni cuxidxi de hombrehuiini ca. Nannu tu hombrehuiini
´
´
ri la? Laabe nga Jeremıas, ti ni riguixhena risaca sti Dios.
´
´
´
´
´ ´
Despue de bizulu rey Josıas gundaa ca bido que la? Jioba rabibe
´
´
´
´
Jeremıas gaca ni riguixhena Stibe. Jeremıas rinı de que nahuiiniru
´
´
´ ´
para gaca ni riguixhena. Peru Jioba rabibe Jeremıas de que zacanebe
laa.
´
´
´
Jeremıas rabibe ca israelita que gusaanaca de gunica ca
´
˜
guendaqueiquiine stica. Ca dios runi adorar ca binni ni nabeza
´
´
xcaadxi guidxi ca cadi dxandı di laaca na Jeremıas. Peru stale de ca
´
´
´
israelita que jma nga riuladxicabe guni adorarcabe ca bido ca que guni
´
´
´
´
adorarcabe Jioba, ti Dios ni dxandı dxandipe. Ora Jeremıas rabi
´
´
˜
laacabe de que Dios zusabana laacabe pur ca guendaqueiquiine
´
´
´
stıcabe la? ca binni que laca ruxıdxica de Jeremıas.
´
´
Rididi stale iza para reeda gati Josıas, ne chonna beeu despue
´
´
˜
xiinibe Jehoiaquim reeda gaca rey. Jeremıas cadi cayanadxı di de gabi
´
´
´
ca binni que: Jerusalen zanitilu pa laatu que guchaatu. Ca hombre
´
´
´
˜
ruzaaqui guxhu que rigapica Jerem
ıas ne rabicabe laabe: Naquiine
´
´
´
´
´
gatilu purti canilu guira ndi. Oraque rabicabe ca prıncipe sti Israel:
´
´
˜
Jeremıas naquiine gati purti canibe mal de xquıdxinu.
´
´
Xi guni Jeremıas yanna pue. ¡Laabe cadi cadxıbidibe! Ngue runi
´
´
´
rabibe guira ca binni que: Jioba biseenda naa para gabe ca diidxa ri
´
´
´
laatu. Pa que guchaatu modo nabanitu la? laabe zunitilube Jerusalen.
´
´
Peru gabeca laatu: Pa guutitu naa la? gannacatu de que chiguutitu ti
hombre chahui.
´
´
´
´
Ca prıncipe que la? que ruutidıcabe Jeremıas, peru ca binni
´
´
de Israel que ruchaadica. Despue, Nabucodonosor rey sti guidxi
´
´
Babilonia reeda gucaalu Jerusalen, ne rinebe ca israelita que para
´
´
gacaca esclavu stibe. Rinebe stale binni Babilonia. ¡Gunı ique si xi
´
´
˜
˜
naca pa needa sti binni que runibialu nine lii sti guidxi!
´
Jeremıas 1:1-8; 10:1-5; 26:1-16; 2 Reyes 24:1-17.
TAPA HOMBREHUIINI NUU BABILONIA
75
´
EY Nabucodonosor rinebe ca israelita ni jma nanna xquıdxibe
´
Babilonia. Despue la? ribibe de lade ca binni que ca
´
´
´
hombrehuiini jma galan ne nuu xpiaani. Rarı ruuyu tapa. Tobi ca la
´
Daniel, ne xhonna hombrehuiini ca la? ca babiloniu ca gulee la
laacabe, Sadrac, Mesac, ne Abednego.
´
˜
Nabucodonosor racaladxi gusiidi laacabe para gunicabe dxiina ra
´
´
palaciu sti. Despue de chonna iza de guiziidıcabe la? zabibe cani jma
´
´
nanna para gacane laabe lu ca guendanagana ni gapabe.
Nabucodonosor racaladxi gaca ca hombrehuiini ca nadipa,
´
´
ngue runi rabibe ca hombre stibe gudii laacabe ca guendaro ne
´
vinu ni ricaabe ne ca binnilıdxibe.
R
˜
´
Biiya Daniel. Nee nannu xi cayabibe Aspenaz, hombre risaca sti
´ ´
´
´
Nabucodonosor la? Cayabibe laa de que que zodibe de ca guendaro sti
´
rey que. Peru Aspenaz riuu xizaa, ne na rabi laabe: Rey ca ma gunı
´
´
xi goto ne xi guetu, yanna pa que guihuınnitu nazaaca casi xcaadxi
´
hombrehuiini ca la? zandaca guutibe naa.
´
Ngue runi Daniel gunine hombre guluu Aspenaz gapa laabe ne ca
´
´
xhamıgube ne rabibe laa: Bidii laadu chii gubidxa, ne bidii laadu
´
verdura para guidodo ne nisa si para guidedu. Oraque bichaaga laadu
´
´
ne xcaadxi hombrehuiini ni cayo guendaro sti rey ca, ne biiya tu
rihuinni jma nazaaca.
Hombre ni cayapa laacabe que runi ni gudxi Daniel laa. Biasi
ora rizaa chii gubidxa que la? Daniel ne guionna xhamigu que
´
jma nazaaca rihuınnica que xcaadxi
hombrehuiini que, ngue runi ma
´ ´
´
que rodicabe ca guendaro sti rey que
´
´
sınuque rocabe puru si verdura.
´
Bizaa si chonna iza que la? guira
´
ca hombrehuiini que rinecabe laaca
´
´
nezalu rey Nabucodonosor. Despue
´
de rinine rey que laacabe la?
ruuyabe de que Daniel ne ca
´
guionna xhamigu nga jma nannaca,
ngue runi, riaanacabe ra palaciu
´
que para gacanecabe laa. Ne ora
rey que rapa guendanagana la?
riebe rinabadiidxabe Daniel, Sadrac,
Mesac, ne Abednego, ne ruuyabe
´
de que laaca nannaca chii
biaje jma que ca hombre ni
ruzaaqui guxhu que ne ca
ni nuu xpiaani sti rey que.
Daniel 1:1-21.
´
´
JERUSALEN RINITILU
76
´
A gudidi jma de chii iza dede dxi rey Nabucodonosor yene
ca israelita ni jma nanna que Babilonia. ¡Yanna, biiya!
´
´
´
Jerusalen cayaqui, ne ca israelita ni que rati ca la? rinecabe
laaca esclavu Babilonia.
´
Bietenaladxi, ndi nga ni gudxi ca hombre riguixhena que ni
´
zazaacacabe pa laacabe que guchaacabe modo nabanicabe. Peru
´
´
´
ca israelita que, que nucaadiagaca ni gunı ca hombre que.
´
´
˜
´
Laacabe que nusaana de nuni adorarcabe ca dios ni cadi dxandı
´ ˜
´
´
˜
que ne ma que nuni adorarcabe Jioba. Nga runi naquiine
´
´
guicaacabe castigu ri ti guiziidıcabe. Cayannanu ndi la?
´
purti Ezequiel ni riguixhena sti Dios cayabi laanu ca
´
˜
guendaqueiquiine bini ca israelita que.
˜
Nee nannu tuu nga Ezequiel la? Laabe nga tobi de ca
´
hombrehuiini ni yene Nabucodonosor Babilonia jma de chii iza
´
´
ante guinitilu Jerusalen. Daniel ne guionna xhamigu, Sadrac,
´
Mesac, ne Abednego laaca yenecabe laaca ca dxi queca.
´
´
Laga nuuru Ezequiel Babilonia la? Jioba ruluı laabe ca
´
´
˜
´
guendaqueiquiine cayaca ndaani yudu sti Jerusalen. Jioba runi
´
´
ndi pur ti milagru. Nuuru Ezequiel Babilonia ora Jioba ruluı
´
´
laabe guira ni cayaca ndaani yudu que. ¡Guiza feu ni ruuyabe xa!
Biiya cani nayuudxu cayuni ca binni ca ndaani yudu ca na
´
´
Jioba rabi Ezequiel. Biiya cue ca yoo ca modo ca dibuju sti
beenda ne sti xcaadxi mani. ¡Ne biiya ca israelita ca cayuni
adorarca laacame! Ezequiel ruuya ca ndi ne rucaabe ni cayaca.
´
Ruuyu cani nagachi cayuni ca xaıque sti guidxi Israel ca la?
´
na Jioba rabi Ezequiel. Ya, laabe laaca randa ruuyabe ndi.
´
´
Nuu 70 hombre, ne guiracabe cayuni adorarcabe ca dios ni
´
´
cadi dxandı ca. Ca hombre que rinica: Jioba cadi cayuuya di
´
laanu, ma bidxii dechebe guidxi ri.
M
´
´
Oraque Jioba ruluibe Ezequiel caadxi gunaa zuba ra puerta
´
´
´
´
yudu que. Zubacabe raque cayuni adorarcabe ti dios cadi dxandı
´
´
la Tamuz. ¡Ne biiya ca hombre nuu gaxha de yudu sti Jioba ca!
´
Nuu bia veinticinco. Ezequiel ruuya laacabe cuzuxıbicabe neza
´
rindani gubidxa ne cayuni adorarcabe Gubidxa.
´
´
´
´
Guira ca binni ri que gapadıcabe respetu naa, na Jioba.
´
Cadi cayunisicabe ni malu, sınuque zeedacabe ndaani yudu
´
´
´
´
stinne ne raca cayunicabe ni. Ngue runi Jioba rinı: Zuuyacabe
´
´
guendaridxiichi stinne ne naa que ziayadia laacabe ora
´
guinitilucabe.
´
´
´
Chonna iza despue de ruluı Jioba ca ndi Ezequiel la? ca
´
´
israelita que rudxiilucabe rey Nabucodonosor. Ne laa ritindene
´
laacabe. Despue de ti iza aronda la? ca babiloniu que gundaacabe
´
´
lindaa sti Jerusalen, zaque biuucabe ne bizaaquicabe guidxi que.
Stale de ca binni que rati ne xcaadxi rie casi esclavu Babilonia.
˜
´
Xinee bidii Jioba lugar guizaaca ca israelita ca ndi pue. Purti
´
´
´
´
que nucaadiagacabe nin que nuzuubacabe diidxa ca ley sti Jioba.
´
˜
´
´
´
Ndi rusihuinni pabia naquiine guninu ni na Jioba guira ora.
´
Prime la? Nabucodonosor rinabe guiaana caadxi binni que
´
´
´
´
guidxi Israel, peru rabibe ti judıu la Guedalıas gapa ca binni que.
´
´
Peru ca israelita que ruuticabe Guedalıas. Yanna ma cadxıbicabe
´
´
pa gueeda gunitilu ca babiloniu que laacabe pur ni bınicabe ca.
´
´
˜
Nga runi rucaacabe Jeremıas chine laacabe, ne guxoonecabe
Egipto.
Yanna ma guiruti nabeza Israel. Pur setenta iza guiruti ribeza
´
´
´
raque. Gasti lica nuu ndaani guidxi que. Peru Jioba rinı de que
´
´
´
laabe zudxiguetabe ca binni que xquıdxica despue de setenta iza.
Laga cadidi ca iza ca, xi raca xa de ca xpinni Dios ndaani guidxi
´
´
Babilonia ya. Guiduyanu. 2 Reyes 25:1-26; Jeremıas
29:10; Ezequiel 1:1-3; 8:1-18.
5 NDAA
´
Dede ra guyecabe casi esclavu
hasta ra guluucabe ca lindaa
´
sti Jerusalen
Ca dxi guyuu ca israelita que casi esclavu
´
´
Babilonia la? fe st ıcabe bihuinni pa dxand ı
ni. Sadrac, Mesac ne Abednego bilaacabe laaca
´
´
ndaani ti horno nanda, peru Dios bila laacabe.
´
Despue ora ca medo ne ca persa gucuaaca guidxi
´
´
Jerusalen la? bisabacabe Daniel ra daguyoo ca
´
´
lion que, peru Dios laaca bila laabe ra biseegu
ruaacame.
´
De raque la? Ciro rey sti guidxi persa guleebe
ca israelita que Babilonia. Biasi lupe setenta iza
´
´
´
bibiguetacabe xquıdxicabe despue de guyuucabe
´
casi esclavu Babilonia. Tobi de cani bınicabe ora
´
´
´
´
bibiguetacabe Jerusalen nga bizulu bicuıcabe yudu
´
´
´
sti Jioba. Peru que nindaa di, ca xhenemıgucabe
´
˜
´
bicueezaca dxii na st ıcabe. Biasi despu e de
´
´
´
´
veintidos iza de bibiguetacabe Jerusalen biluxecabe
yudu que.
´
´
Despue, zazıdinu ximodo ribigueta Esdras guidxi
´
Jerusalen para gunichaahuibe yudu que. Ndi
´
´
gucani cuarenta y siete iza despue de biluxe yudu
´
que. Trece iza despue de ribigueta Esdras que la?
´
´
´
Nehemıas gucane guiasa ca lindaa sti Jerusalen.
Biasi rizaa ti gayuaa cincuenta y dos iza de historia
lu 5 NDAA ri.
´
GASTI NUCAA LAACABE NUSUXIBICABE
77
IETENALADXU guionna hombrehuiini ri la? Ya, laacabe nga
´
´
´ ˜ ´
ca xhamigu Daniel cani que nina no guendaro ni cadi jneza
´
´
gocabe que. Ca babiloniu ca gulee la laacabe Sadrac, Mesac ne
´
˜
Abednego. Peru biiya laacabe yanna. Xinee cadi cusuxıbicabe lu
´
´
´
bido ngola ri casica cayuni xcaadxi binni ca ya. Chiguiduyanu
˜
xinee.
´
´
´
Rietenaladxilu ca ley bicaa Jioba, cani la Chii Mandamientu
´
´
que la? Prime ley que na: Cadi guni adorarlu xcaadxi dios sınuque
´
que naa si. Ca hombrehuiini ri cuzuubacabe diidxa sti ley ca rarı
´
necaxa nagana ni para laacabe.
Nabucodonosor, rey sti Babilonia bisendacaabe stale binni
´ ´
´
´
risaca para gusuxibi nezalu bido bınibe ri. Laabe gudxibe ca binni
´
ri: Ora gunadiagatu ridxi sti ca cachu ca, sti arpa ne xcaadxi
´
guiiba rixidxi ca la? lausuxibi ne laguni adorar bido de oro ri. Tu
´
cadi guni ni la? oraqueca zalaa ndaani ti horno nanda.
Ora riuudiaga Nabucodonosor de que Sadrac Mesac ne Abednego
´
´
que rusuxıbica la? ridxiichibe stale. Ne rusendacaabe laaca ra
´
´
˜
nuube ne sti biaje ca gudxibe laaca de que naquiine gusuxıbica.
´
´
´
Peru ca hombrehuiini que gudıxhecabe ladxidocabe lu na Jioba.
´
´
´
´
Ngue runi nacabe, Dios stidu ni cayunidu ni na zula laadu, peru
´
´
´
´
´
´
neca que gunibe ni la? laadu que zazuxıbididu nezalu bido de
oro ca.
´
Ora binadiaga Nabucodonosor ni gunıcabe que la? jma
´
´
ridxiichibe. Oraque runi mandarbe: ¡Lagusinda horno ca gadxe
´
´
´
tiru! Oraque rabibe ca hombre ni jma nadipa napabe gundiibica
Sadrac, Mesac ne Abednego ne gulaacabe laaca ndaani horno que.
´
´
Guiza nanda ni dede ruuti ni ca hombre nadipa que. Peru, xi raca
guionna hombrehuiini bilaacabe ndaani horno que ya.
˜
´
´
Rey que ruuya ndaani horno que, ne guiza ridxıbibe. Nee
R
cadi chonna hombrehuiini nga bindiibinu ne bilaanu ndaani
´
horno nanda ca la? na rey que:
´
Ya, nga bıninu na ca hombre sti rey que.
´
Peru naa cayuuya tapa hombre canaza lu gui ri na rey que
´
´
rabi laacabe. Cadi liibidıcabe, ne cadi cayaquicabe. Ne tobi de
´
˜
laacabe ruluı ti dios. Rey que ridxina gaxha de horno que ne
rucaa ridxi: ¡Sadrac! ¡Mesac! ¡Abednego! ¡Laguiree xpinni Dios
´
ni nandxo!
´
Ora rireecabe la? guira binni que ruuya de que laacabe
´
´ ˜
´
´
que nacadıcabe gasti. Oraque rey que gunı: ¡Guisaca Dios
´
sti Sadrac, Mesac, ne Abednego! Ma biseendabe angel
´
´
stibe gula laacabe purti gasti nucaa laacabe nuzuxıbicabe
´
´
˜
´
ne nuni adorarcabe sti dios sınuque Dios stısicabe.
˜
˜
´
Nee cadi naquiine gacanu casi ca hombrehuiini ri de
´
cadi gucheenenu Dios la?
Exodo 20:3; Daniel 3:1-30.
TI NA CUCAA LETRA CUE YOO
78
´
´
I cayaca rarı pue. Ca binni ri napaca ti saa ro. Rey sti
˜
Babilonia ma bini invitarbe stale binni risaca. Caquiinecabe
ca copa de oro ne xcaadxi cosa de plata ni guleecabe ndaani yudu
´
´
´
´
sti Jioba guidxi Jerusalen. Malasi, biree ti na lu bi que ne bizulu
´
´
cucaa cue yoo. Guiracabe ridxıbicabe.
Ca dxi ri la? Belsasar, xhiaga Nabucodonosor nga naca rey.
Laabe rucaabe ridxi gueeda ca hombre nuu xpiaani stibe. Tu
´
´
gunda ni ca cue yoo ca ne gabi naa xi rinı cani la? zusigade laa
stale cosa ne zaca guionna ni jma risaca lu reinu stinne, na rey
´
que. Peru nin tobi de ca hombre nuu xpiaani stibe que randa
´
´
ruundaca ni ca cue yoo que, ninla rinica xi rinı cani.
´
´
˜
Jnaa rey que riuu ra cayoxhıcabe. Cadi guidxıbidilu rey na rabi
´
´
laabe, lu reinu stiu nuu ti hombre ni runibia stale dios naya. Ora
X
´
´
guca bixhozebıdalu rey la? bini laabe xaıque sti ca hombre nuu
´
xpiaani. Hombre ca labe Daniel. Bisendacaa laabe ne laabe zabibe
´
lii xi rinı cani.
´
´
Ngue runi oraqueca reedanecabe Daniel. Despue de rinibe de
´
´
que que zacaadibe cani cusigade rey que la? Daniel rabibe Belsasar
´
´ ´
´
xi pur Jioba gulee bixhozebıdabe de gaca rey. Laabe nabe gucabe
´
´
naro, ngue runi Jioba bini castigar laabe.
´
Peru lii nannu guira ni guca ca, na Daniel rabi Belsasar ne
´
´
que ganda gusaanu de gacu naro ne gudxiibalu lii casi guca
´
´
Nabucodonosor. Ma beedanelu ca copa ne ca tazon sti Jioba ni
´
gucuaalu ndaani yudu que ne cayelu ndaani cani. Ma bisisacalu
´
´
´
ca dios de yaga ne de guie ne que gusisacalu Dios stidu ni Jma
´
´
´
´
Nandxo ni Biza guira xixe ni nuu. Nga runi laabe biseendabe na
ca para gucaa ca diidxa ri.
´
´
Ni ca rarı nga ndi, na Daniel
´
´
rabi laabe: MENE, MENE,
´
TEQUEL, PARSIN.
´
´
MENE ca la? rinı ni de que
Dios ma bigaba dxi sti reinu
´
stilu ne ma chigunduxebe ni.
´
TEQUEL la? rinı ni de que ma
guyuubialu lu balanza ne ma
´
bihuinni cadi nachahuidilu. Ne
´
´
PARSIN la? rinı ni de que reinu
stilu ma gucuaa ca medo ne ca
persa ca ni.
´
Nin caru guiluxe guinı Daniel la? ca medo ne ca persa ma
´
bizulu cucaaluca Babilonia. Ricaacabe guidxi que ne rey que
´
ruuticabe laa. Gueela queca guca cani gucua cue yoo que. Peru, xi
´
´
gaca xa de ca israelita ca yanna pue. Despue zaduyanu, peru
´
yanna la? chiguiduyanu xi rizaaca Daniel.
Daniel 5:1-31.
´
DANIEL NUU LADE LION
79
´
´
IIYA! Ruluı si nuu Daniel lu ti ra nagana. Peru ca lion ca
´
˜
cadi cayunidica laabe gasti. Nannu xinee la? Tu guluu laabe
´
´
´
lade guira lion ri pue. Guiduyanu.
´
´
´
Yanna la? Darıo nga naca rey sti Babilonia. Darıo riuladxibe
Daniel pur modo laa purti nachahui ne nanna stale, ngue runi
´
´
runibe Daniel xaıque lu reinu stibe. Pur ndi la? xcaadxi hombre que
´
´
raca nanaladxicabe Daniel ne ndi nga ni runicabe:
´
´
´
´
Riecabe ra nuu Darıo ne rabicabe laa: Guiradu racaladxidu rey
´
´
gucaalu ti ley ni guinı de que pur treinta dxi guiruti napa xide guni
orar nin ti dios ne nin ti hombre, mas que lii si. Pa tuuxa
´
´
´
´
que guzuuba diidxa la? napa xide gusabacabe laa ra daguyoo ca lion
´
´
˜
ca. Darıo que ganna di xinee racaladxi ca hombre ca ley ri. Peru
´
guyuuladxibe modo na ca hombre que ne bicaabe ley ca. Yanna ma
guiruti zanda guchaa ley ri.
¡B
Ora Daniel runadiaga
´
ndi la? riebe ralıdxibe ne runi
´
´
orarbe casica huayunibe. Ca
´
hombre malu ri nannacabe de
´
que Daniel que zusaana di
´
´
de guni orar Jioba. Riecheca
purti yanna huaxa ma
´
˜
que zuchiinabe laaca.
´
Ora rudii Darıo cuenta
´
xi ndi cayaca la? guiz a
´
riuube triste. Peru ma que
zanda guchaabe ley que ne
´
´
napabe xide guni mandarbe
´
gusabacabe Daniel ra daguyoo
´
´
ca lion ca. Rey que rabibe
´
Daniel: Ribeza gula Dios ni
cayuni adorarlu ca lii.
´
´ ˜
´
˜ ´
Darıo nuu xizaa dede que nanda nasibe gueela que. Sti siado
´
que la? riguuyabe ra nuu ca lion que. Lu dibuju ri zanda guyu laabe.
´
Rey que rucaaridxi: ¡Daniel hombre runi ni na ti Dios ni nabani!
˜
´
´
Nee gunda bila Dios stilu lii de lade ca lion ca la?
´
´
Dios biseenda ti angel sti, ne biseegube ruaa ca lion ca para
´
cadi gunica naa gasti, na Daniel rabi laabe.
´
´
Rey que guiza riechebe. Ne runi mandarbe guiree Daniel lade ca
´
´
´
˜
lion que ne uguucabe ca hombre que iquiine que raque. Zeru
´
ca hombre que lu bi biruxha ca lion que laaca ne runideca
´
dxitaladicabe.
´
´
Oraque rey Darıo rucaabe ca diidxa ri guidubi naca reinu stibe:
´
Lagapa respetu Dios sti Daniel purti laabe runibe milagru. Laabe
´
bilabe Daniel de lade ca lion ca.
Daniel 6:1-28.
CA BINNI ISRAEL BIREECA
DE BABILONIA
M
80
A gudidi chupa iza dede dxi ca medo ne ca persa gucuaaca
guidxi Babilonia. ¡Yanna, biiya xi cayaca! Ya, ca israelita
ca careeca de Babilonia. Ximodo bireecabe ne tu bidii lugar
guireecabe ya.
Ciro nga gulee laacabe, ti rey sti guidxi Persia. Dede ante gale
´
´ ´
´
Ciro la? Jioba gudxibe Isaıas hombre riguixhena stibe, gucaa ca
diidxa ri: Zunu ni racaladxe gunu. Ziaanaxale ca puerta ca para
´
guicaalu guidxi ca. Ne dxandı, Ciro nga guzaniru para guicaa
guidxi Babilonia. Ca medo ne ca persa ca guyuucabe lu gueela
ndaani guidxi ca purti biaanaxale ca puerta que.
´
Peru Isaıas laaca gunibe
de que Ciro zuni mandar
´
´
gucuıcabe guidxi Jerusalen ne
´
yudu que sti biaje. Dxandı
bini mandar Ciro ndi la? Ya,
´
ndi nga ni gudxibe ca israelita
´
´
´
que: Lache Jerusalen ne raque
´
´
lagucuı yudu sti Jioba, Dios
stitu. Ne ndi nga ni riguni ca
israelita que.
´
Peru cadi guira ca israelita
´
ni nuu Babilonia que riecabe
´
Jerusalen, purti guidxi ca
´
´
guiza zitu ni. Zıtupeni bia
´
800 kilometru ne stale de ca
´
israelita que ma bioxhoca ne
´
huaraca para saaca de raque.
´ ´
Laaca nuuru xi pur que riecabe
´
´
Jerusalen. Peru cani que rie que la? Ciro rabi laaca: Lagudii plata
´
ne oro ne xcaadxi cosa cani guibigueta ca para gucuıcabe guidxi
´
Jerusalen ne yudu sti.
´
´
Nga runi, ca israelita ni ribigueta Jerusalen guiza stale ni
´
´
radeca. Ciro laaca rudii laacabe ca tazon ne ca copa ni gulee rey
´
Nabucodonosor ndaani yudu sti Jioba ora binduuxebe guidxi que.
´
´
Guiza stale ni rine ca binni que.
´
´
Despue de tapa beeu de guzacabe que la? ca israelita que
´
´
´
´
´
yendacabe Jerusalen biasipe ca dxi gunı Jioba que. Ma gudidi
´
setenta iza dede dxi binitilu guidxi que ne biaana ni sin binni.
Peru neca ma bibigueta ca israelita ca xquidxi ca la? laacabe
´
´
zadıdicabe dxi nagana, casi chiguiduyanu ri.
´
Isaıas 44:28; 45:1-4; Esdras 1:1-11.
´
GUPACABE CONFIANZA DIOS
81
IA cincuenta mil binni de cani riree de Babilonia que rizaca
´
´
´
´
zıtupe para chuca Jerusalen. Peru ora rindacabe raque la?
´
´
ruuyacabe puru si guie nuu guidxi que. Guiruti nabeza raque. Ca
´
´
´
israelita ca napaca xide gucuica guira ni sti biaje.
´
Tobi de cani runicabe nga ti altar, luni nga ruuticabe manihuiini
´
´
´
´
para gusigadecabe Jioba. Que nindaa di bizulu ca israelita que
´
bicuica yudu que. Peru ca xhenemıgucabe ni nabeza xcaadxi guidxi
´
´
´
que la? gucaladxica nuchıbica laacabe para nibezadxıcabe. Ne dede
´
ra bidxelacabe ximodo guni rey sti Persia ti ley para gucueeza
˜
dxiina cayuni ca israelita que.
Ma gudidi diecisiete iza dede dxi biree ca israelita que de guidxi
´
´
Babilonia. Dios biseenda ca ni riguixhena sti, Ageo ne Zacarıas para
´
´
gabicabe ca binni que guzulu gucuica sti biaje. Ca binni que
´
´
´
gupacabe confianza de que Jioba zacane laacabe ne bizuubacabe
´
diidxa. Laacabe bibigueta bicuıcabe yudu que neca lu ley que na
´
cadi gunicabe ni.
´
Pur nga runi Tatenai tobi de ca xaıque sti ca persa la? beeda ne
´
gunabadiidxa laacabe tu bidii derechu laacabe gucuıcabe yudu que.
Ca israelita que gudxi laacabe de que dede guidxi Babilonia rey Ciro
´
´
´
´
gudxi laacabe: Lache Jerusalen ne lagucuı yudu sti Jioba, Dios stitu.
Ciro ma guti, peru Tatenai ruseenda ti carta guidxi Babilonia ne
´
´
´
´
rinabadiidxabe pa dxandı Ciro gunı cuı yudu ca. Que nindaa di rey
´
´
sti Persia ricabi laabe ne na de que dxandı ni gunı Ciro ca. Nga
runi rey ca rucaa: Lagudii lugar ca israelita ca gucuica yudu
sti Dios stica, ne cayune mandar laatu gacanetu laacabe. Biasi
´
´
yenecabe tapa iza para biluxecabe yudu que, ne ca israelita que
´
´
guiza riecheca.
Rididi stale iza. Yanna ma raca cuarenta y ocho iza de biluxe yudu
´
´
que. Ca binni de Jerusalen nabe pobre nuuca, guidxi que ne yudu
B
´
´
sti Dios que guiza feu rihuınnica. Dede guidxi Babilonia nuu Esdras
´
˜
ora rannabe de que naquiine gacachaahui yudu sti Dios. Ngue runi,
´
nannu xi runibe la?
Esdras riguuyabe Artajerjes, rey sti guidxi Persia, ne rey chahui
´
´
´
´
ri rusigadebe Esdras stale cosa para chine Jerusalen. Esdras rabibe
´
ca israelita ni nuu Babilonia que gacane laabe, ne bia xhoopa mil
´
´
´
rinı de que zie. Rinecabe stale plata ne oro ne xcaadxi cosa sicaru.
´
´
Esdras guiza riuu xizaa, purti nuu gubaana neza checabe que. Ca
´
´
hombre ca zandaca cuaanaca plata que ne ca oro stıcabe, ne guutica
laacabe. Ngue runi Esdras rucasaabe ca binni que, casi ruuyu lu
´
´
´
´
dibuju ri. Oraque rininecabe Jioba gapa laacabe lu neza checabe
´
´
para guibiguetacabe Jerusalen.
´
´
´
Jioba rapa laacabe, ne tapa beeu de ziguizacabe que la? rindacabe
˜
´
´
guidxi Jerusalen. Nee cadi rusihuinni ndi de que Jioba zanda gapa
´
cani gapa confianza laabe la?
Esdras, capıtulo 2 hasta 8.
MARDOQUEO NE ESTER
82
´
UIBIGU ETANU caadxi
iza ante che Esdras
´
Je r us a l en . M ar do qu e o n e
Ester nga chupa israelita ni
jma risaca nuu lu reinu sti
Persia. Ester naca reina ne
´
xpr ımube Mardoqueo naca
´
segundu sti rey. Chiguiduyanu
ximodo guca ndi.
˜
J naa ne bixhoze Ester
´
gutica dxi nahuiinibe, ngue
run i Mar doque o bi s ini i s i
laabe. Asuero, rey sti guidxi
´
Persia la? napabe ti palaciu
guidxi Susa, ne Mardoqueo nga
tobi de ca hombre stibe. Ti dxi,
´ ´
Vasti, xheela rey que, nin que runibe ni na rey que,
´
nga runi, laa ribı sti gunaa para gaca reina. Nannu
´
´
tu ribibe la? Ya, ribibe Ester, ti gunaa guiza sicaru.
˜
´
Nee ruuyu ca binni cugaanda ique nezalu hombre
´
ni rudxiiba laa ri la? Laabe nga Haman, ti hombre
´
risaca ndaani guidxi Persia. Laabe racaladxibe de
que Mardoqueo, hombre zuba casi ruuyu lu dibuju ri, laaca ugaanda
´ ´
ique nezalube. Peru Mardoqueo que runidi ni. Purti para laabe
´
´
´
cadi jneza di nga ugaanda ıquebe nezalu ti hombre malu. Haman
´
´
guiza ridxiichi. Biiya xi runibe yanna.
´
´
´
Haman rinibe mal de ca israelita nezalu rey que. Guiza malu
´
´
laacabe ne que ruzuubacabe diidxa ca ley stilu rabibe rey que.
´
˜
´
Naquiine gaticabe. Asuero que ganna di pa israelita xheela. Ngue
G
´
´
´
´
´
runi rucaadiagabe Haman, ne runibe ti ley ni rinı xi dxi gati guira
israelita.
´
Ora runadiaga Mardoqueo ndi la? guiza riuube xizaa. Ne
´
ruseendabe ca diidxa ri ra nuu Ester: Gunine rey ca ne gunaba laabe
gulabe laanu. Peru lu ley sti Persia que na de que para guya binni
˜
rey que naquiine gaca invitar. Peru Ester rie sin gaca invitar. Rey que
´
bisugaa vara de oro sti ora guyuube ra nuu, ngue rinı de que
˜
cadi naquiine di guuticabe laabe. Ester runi invitarbe rey que ne
´
´
´
´
Haman ti guendaro chigunibe. Raque la? rey que rinabadiidxa
´
´
laabe xi racaladxibe de laa. Ester na de que zanı xi racaladxi pa laabe
´
´
´
´
ne Haman checabe sti guendaro ni chigunibe sti dxi que.
´
´
Lu guendaro que la? Ester rabibe rey que: Chiguuticabe ca binni
´
xquidxe ne naa. Rey que guiza ridxiichi. ¡Tu nuu guni nga! na rey que.
´
Ni nuu guni ndi la? nga nga Haman, hombre malu ri na Ester.
Yanna huaxa ridxiichi rey que. Ne runi mandarbe guuticabe
´
´
´
Haman. Despue, rey que runibe Mardoqueo segundu stibe. Mardoqueo
´
´
ruyubibe modo gaca sti ley ni gudii lugar ca israelita que tındeca para
´
´
gulaca xquendanabanica dxi nexhe gaticabe que. Cumu Mardoqueo
´
ma risaca yanna la? stale binni racane ca israelita que, ne laacabe
´
´
Libru sti Ester ni zeeda ndaani Biblia.
rilacabe lu na xhenemıgucabe.
´
CA LINDAA STI JERUSALEN
83
´
´
˜
IIYA pabia nadipa dxiina cayaca rarı! Ca israelita ri
´
´
candısacabe ca lindaa sti Jerusalen. Ora Nabucodonosor
´
´
binitilu Jerusalen ti gayuaa cincuenta y dos iza ante la? laabe
´
bisababe ca lindaa que ne bizaaquibe ca puerta sti guidxi que. Peru
´
´
´
ca israelita que, que nindisagacabe ca lindaa que sti biaje despue de
bireecabe de guidxi Babilonia.
Ximodo rabu huayuucabe ca iza ca sin ca lindaa ca ya.
´
´
´
Nisi cadxıbicabe, purti zandaca chu ca xhenemıgucabe ne
´
´
gucaalu laacabe. Peru yanna cayuyanu ti hombre
´
´
la Nehemıas, laabe cayacanebe ca binni ca para
˜
´
´
guindısacabe ca lindaa sti Jerusalen sti biaje. Nee
´
nannu tuu nga Nehemıas la?
¡B
´
Nehemıas nga ti israelita ni zeeda de guidxi Susa, ra
´
˜
nabeza Mardoqueo ne Ester. Laabe bınibe dxiina ra
´
´
palaciu sti rey que, ngue runi zandaca guca xhamıgube
´
´
´
Mardoqueo ne Ester. Biblia que rinı di pa bini Nehemıas
´
˜
˜
xhiina rey Asuero, xheela Ester. Nehemıas bini dxiina
´
´
para Artajerjes, rey ni gurı despue de rey Asuero.
Bietenaladxi, Artajerjes nga rey chahui ni bidii Esdras
´
´
stale bidxichi para chine Jerusalen ne gunichaahuibe
´
yudu sti Jioba. Peru cadi Esdras di gundisa ca lindaa
´
´
sti guidxi que. Chiguiduyanu ximodo gucuaa Nehemıas
˜
dxiina ri.
Ma gudidi trece iza dede dxi bidii Artajerjes ca
bidxichi que Esdras para gunichaahui yudu que. Yanna
´
˜
´
dxiina sti Nehemıas nga gudiibe vinu rey que ne guyabe
´
˜
´
cadi gapani venenu. Dxiina ca guiza risaca ni.
´
´
Ti dxi la? Hananı bichi Nehemıas ne xcaadxi hombre
´
´
´
de guidxi Israel rigannacabe Nehemıas. Ne rabicabe laabe
ca guendanagana sti ca israelita que ne de que ca lindaa sti
´
´
´
Jerusalen caru guiasa di cani. Nehemıas guiza riuu triste, ne
´
´
rinınebe Jioba de laani.
´
Ti dxi la? rey que ruuyabe Nehemıas nuu triste, ne
´
˜
rinabadiidxabe laa: Xinee nuulu triste pue. Nehemıas rabi laabe,
´
pur modo nuu Jerusalen ne purti caru guiasa di ca lindaa stini.
´
Yanna, xi racaladxilu ya, na rey que rabi laabe.
´
Bidii lugar chaa Jerusalen ti ganda guindisa ca lindaa ca.
´
´
´
Artajerjes guiza nachahui. Rabibe Nehemıas de que zanda che, ne
´
´
´
rudiibe laa yaga para chine. Despue de rindabe Jerusalen la?
´
´
´
´
Nehemıas rabibe ca binni que xi racaladxibe gunibe. Ca binni que
´
´
guyuladxica modo nabe que ne na ca: Pue guindısanu ni.
Ora ca xhenemigu ca israelita que ruuyaca ma ziyasa lindaa
˜
´
que la? rinica: Chigucueezanu dxiina cayunicabe ca, ne guutinu
´
laacabe. Ora ranna Nehemıas ndi la? rudiibe ca hombre cayuni
´
˜
´
dxiina que espada ne lanza ne rabibe laaca: Cadi guidxıbitu, latinde
´
´
˜
pur ca bıchitu, pur ca xhiinitu, pur xheelatu ne pur lıdxitu.
´
Ca binni que guiza nadxibaluca. Napacacabe ca guiiba que listu
´
´
˜
dxi ne gueela ne que gusaanacabe de gunicabe dxiina. Ngue runi
´
´
cincuenta y dos si dxi yenecabe para biluxecabe ca lindaa que.
´
´
Yanna ma zanda chucabe ndaani guidxi que sin guidxıbicabe.
´
Nehemıas ne Esdras rusiidicabe ca binni que ley sti Dios ne laaca
riuuca nayeche.
´ ˜
´
Peru guidxi que, que naana di ni casipe nuuni ante che
ca israelita que Babilonia casi esclavu. Rey sti Persia cayuni
´
´
´
gobernar guidxi que ne laacabe napacabe xide gunicabe ni
´
´
nabe. Jioba ma gunı de que laabe zuseendabe sti rey, ne laa
zuguu guendariuudxi ndaani guidxi que. Tuu ndi ya. Ne ximodo
´
chigueedanebe guendariuudxi ndaani Guidxilayu ri ya. Rididi tapa
´
gayuaa cincuenta iza ante ganna binni jma de ndi. De raque la? rale
ti baduhuiini. Peru ni raca ri la? sti historia ni.
´
´
Nehemıas, capıtulo 1 hasta 6.
6 NDAA
´
Dede ra gule Jesus hasta dxi guti
´
Dios biseenda angel Gabriel ra nuu ti
´
´
´
´
badudxaapa guiza nachahui la Marıa. Angel ri
´
˜
gudxi laabe de que zapabe ti xiinibe ni zaca rey ne
´
que ziuu dxi gusaana de guni mandar. Baduhuiini
´
´
´
´
Jesus ri gulebe ndaani ti curra, raque yeganna
´
´
´
ca pastor que laabe. Despue ti beleguı biluı caadxi
hombre zeeda ladu ra rindani gubidxa paraa nuu
´
´
´
baduhuiini ca. Zazıdinu tu biluı laacabe beleguı ri
´
´
˜
ne ximodo bila Jesus lu na cani gucaladxi nuuti
laa.
´
´
Despue zuuyanu Jesus dxi ma napa 12 iza
´
canine ca maistru de ley que ndaani yudu.
´
´
Dieciocho iza despue la? Jesus guyuunisa, ne
´
bizulucabe bicheechebe diidxa ne bisiidibe de Reinu
sti Dios, purti para nga nga biseenda Dios laabe
´
´
lu Guidxilayu ri. Gulibe doce hombre ne bınibe
´
´
˜
laaca apostol stibe ti gacaneca laabe gunibe dxiina
ri.
´
Jesus laaca bini milagru. Biyaanabe stale binni
ne tuudxi bendahuiini ne chupa chonna si pan.
´
´
´
Bisi andabe binni huara ne gundısabe guetu.
´
´
´
´
Ultimu la? zazıdinu xi guira bizaaca Jesus ante
´
gati ne ximodo biiticabe laabe. Jesus bicheechebe
diidxa pur chonna iza aronda, nga runi, biasi
jma de treinta y cuatro iza rizaa 6 NDAA ri.
´
´
TI ANGEL RIGANNA MARIA
84
´
´
´
ARIA nga gunaa sicaru ri. Israelita laabe ne nabezabe guidxi
´
´
Nazaret. Dios nanna de que laabe guiza nachahuibe. Ngue
´
´
´
´
runi biseendabe angel stibe ni la Gabriel para guinine Marıa. Nannu
´
´
´
xi rabibe Marıa la? Chiguiduyanu.
´
´
Gabriel bigapadiuxi laabe ne na: Dichosa lii lade guira xixe
´
´
´
´
gunaa. Jioba nuune lii. Marıa riuu xizaa purti que huayuuyabe binni
´
´
´
ca ne que guienebe xi canı. Peru Gabriel rabi laabe cadi chube xizaa.
´
´
´
´
Cadi guidxıbilu Marıa na angel que rabi laabe. Nayeche nuune
´
´
Jioba lii, nga runi chigunibe ti guendaridxagayaa para lii. Purti
´
´
˜
que zandaa di zapalu ti baduhuiini. Ne naquiine cuee lalu laabe
´
Jesus.
´
´
˜
Baduhuiini ri zaca nandxo ne zabicabe laabe Xiini Dios ni nuu
´
´
´
´
guiba. Jioba zuni laabe rey casica guca David. Peru laabe que ziuu
dxi guiaanadxibe de guni mandarbe.
´
Peru Marıa rinabadiidxa laabe, ximodo gaca ndi ya, purti
binidxaapa naa ne cadi nabezaniadia hombre. Ximodo nga gapa ti
baduhuiini.
Poder sti Dios ziuu luguialu, na Gabriel rabi laabe. Nga
´
´
˜
´
runi baduhuiini ca zabicabe laabe Xiini Dios. Ne rabibe Marıa:
´
´
Rietenaladxu Elisabet xparientelu la? Stale binni gunı de que laabe
´
´
´
˜
´
ma bioxhobe para gapabe xiinibe, peru que zandaa di zapabe tobi.
Ma biiyalu la? para Dios gasti ni nagana.
´
´
´
´
Oraque na Marıa: Rarı nuaa para gune ni na Jioba. Gaca casi
´
nalu ca. Binadiaga si angel que ni gunibe la? bireeca ze.
´
Marıa guyeca yeganna Elisabet. Ora runadiaga Elisabet
´
stıdxibe la? riniibica baduhuiini nuu ndaanibe que ne rieche.
´
´
´
´
Elisabet ridxa de espıritu santu ne rabibe Marıa: Dichosa lii lade
´
´
´
guira xixe gunaa. Marıa biaananebe Elisabet chonna beeu, oraqueru
´
bibiguetabe Nazaret.
M
´
´
´
´
´
Que zandaa di Marıa zachagana ti hombre la Jose. Peru ora
´
´
´
ranna Jose de que Marıa chigapa ti baduhuiini la? laabe ridxıbibe
´
´
´
´
guichaganabe laa. Oraque na angel que rabi Jose: Cadi guidxıbidilu
´
guichaganalu Marıa, purti Dios nga bidii laabe baduhuiini ca. Nga
´
´
´
´
runi Marıa ne Jose richaganaca, ne ribezaca gale Jesus.
Lucas 1:26-56; Mateo 1:18-25.
´
´
JESUS RALE NDAANI TI CURRA
85
´
´
ANNU tu baduduutu ri la? Ya, laabe nga Jesus. Casipe
´
´
´
´
gulebe ndaani ti curra ra riapa ca mani ca. Marıa caguıxhebe
´
´
´
˜
Jesus ra ro ca mani ca guixi. Peru xinee nuu Jose ne Marıa ra nuu
´
ca mani ca pue. Rarı cadi para gale di baduhuiini.
´
´
Nuucabe rarı purti Augusto Cesar, hombre cayuni gobernar
´
´
guidxi Roma que bınibe ti ley ni na: Guira binni guibigueta guidxi
´
´
´
gule para gucaaca laca ndaani ti libru. Ngue runi Jose guye Belen
N
´ ´
´
´
purti raque gulebe. Peru ora guyuube raque laabe ne Marıa la?
´
´
˜
que nidxelacabe ra naanacabe. Pur nga runi, nuucabe ra nuu ca
´
´
mani ca. Ne dxi queca Marıa gupa Jesus. Peru casi ruuyu lu dibuju
ri, laabe nazaaca nuube.
Biiya yanna ca ni rapa dendxu ca,
´
zeeda guuyacabe Jesus. Huaxhinni que
´
´
nuucabe lu layu cayapacabe dendxu
´
stıcabe ora bizaani ti biaani gaxha de
´
laacabe. ¡Naca si ni ti angel! Ca ni
´
´
cayapa dendxu que bidxıbica, peru angel
´
que na rabi laacabe: ¡Cadi guidxıbitu!
´
´
Nia diidxa nacubi ne galan para laatu.
´
´
Yannadxı gule Cristu guidxi Belen.
´
Laabe zulabe guidxi ri. Zadxelatu laabe
´
´
rendabe lari ne nexhebe ra ro mani
´
´
guixi. Malasi zeeda xcaadxi angel ne
´
´
bizulu bisisacaca Dios. Oraqueca ca ni
´
´
rapa dendxu que ziyubicabe Jesus ne
´
bidxelacabe laa.
´
˜
´
Nannu xinee nabe risaca Jesus la?
Nannu tupe nga laabe la? Bietenaladxi,
´
lu prime historia sti libru ri guninu de
´
´
˜
´
prime Xiini Dios. Laabe bıninebe Jioba
´
´
´
´
guiba ne Guidxilayu ne guira xixe ni
´
nuu luni. Laabe nga Jesus.
´
˜
Ya, Jioba gucuaa xquendanabani Xiini
´
´
´
dede guiba ne guluube laa ndaani Marıa. Ne bizulu biniisi
´
˜
baduhuiini ri casica riniisi xcaadxi baduhuiini ndaani jnaa. Peru
´
˜
´
Xiini Dios nga baduhuiini ri. De raque la? gulebe ndaani ra ro
´
˜
mani guixi ndaani guidxi Belen. Ruuyu yanna xinee bieche ca
´
´
´
angel que ora gudxicabe ca binni que ma gule Jesus la? Lucas 2:1-20.
´
´
ZINANDACABE TI BELEGUI
86
´
´
ANDA guyu beleguı culuı na tobi de ca hombre ca la? Ora
´
´
laacabe bireecabe Jerusalen la? bibigueta biiyacabe beleguı que.
Laacabe zeedacabe neza ra rindani Gubidxa ne ruundacabe ca
´
´
´
´
beleguı ca. Nacabe de que beleguı ca zine laacabe ra nuu tuuxa
risaca.
´ ˜
´
Ora bidxınacabe Jerusalen la? gunabadiidxacabe: Paraa nuu
´
´
´
baduhuiini chigaca rey sti ca Judıu ca pue. «Judıu» nga sti la ni
´
ricaa ca israelita ca. Biiyadu beleguı stibe neza ra rindani Gubidxa,
na ca hombre que, ne zeeda guni adorardu laabe.
´
´
´
Ora rey sti Jerusalen ni la Herodes gunna ndi la? guiza bidxibi.
´ ´
´
Laabe que nadibe chu stobi lugarbe. Laabe gunabadiidxabe guira ca
hombre ni jma risaca ni ruzaaqui guxhu que: Paraa chigale rey ni
´
´
´
nacabe ca pue. Laacabe bicabicabe: Stiidxa Dios na de que Belen.
Z
´
Gunna si Herodes ngue la? gudxibe ca
hombre zeeda neza ra rindani Gubidxa que:
´
Lachiyubi baduhuiini ca, ne ora guidxelatu
´
laabe la? guedatıdxitu naa. Naa laaca
racaladxe gune adorar laabe. Peru ni
´
racaladxibe nga guutibe baduhuiini que.
´
´
´
Oraque beleguı que guzaniru nezalucabe
´
´
hasta Bel en, ne gulezadx ı ni ra nuu
baduhuiini que. Ora riuu ca hombre que
´
´
ndaani yoo que la? ridxelacabe Marıa ne
˜
´
´
´
´
xiinibe Jesus. Ne rusigadecabe Jesus guira ni
´
´
´
zinecabe. Peru Jioba gudixhena laacabe lu ti
´
´
bacaanda cadi guibiguetacabe Jerusalen ra
nuu Herodes. Nga runi ricaacabe sti neza para
´
´
guibiguetacabe xquıdxicabe.
Ora Herodes runadiaga de que ca hombre
´
que ma zeeca la? guiza ridxiichibe. Ne runi
´
mandarbe gati guira baduhuiini ni napa
´
chupa iza ne ni chigusaaru. Peru Jioba
´
´
gudxibe Jose lu ti bacaanda che Egipto.
´
´
Despue ora runadiaga Jose de que ma guti
´
´
Herodes la? rinebe Marıa ne Jesus sti biaje
´
´
guidxi Nazaret, ne rarı nga riniisi Jesus.
´
Tu rabu bicaa beleguı cubi que guzaani ya.
´
Bietenaladxi, ca hombre que guyecabe
´
´
primeru Jerusalen ora biiyacabe beleguı
˜
˜
que. Binidxaba gucaladxi nuuti Xiini Dios,
´
ne laabe nannabe de que Herodes rey sti
´
Jerusalen laaca zuyubi modo guuti baduhuiini
´
que. Ngue runi, Binidxaba nga bicaa beleguı
que guzaani.
Mateo 2:1-23; Miqueas 5:2.
´
JESUS HOMBREHUIINIRU
LAA NUU NDAANI YUDU
87
´
IIYA hombrehuiini canine ca hombre huaniisi ca. Laacabe
´
´
nacacabe maistru ndaani yudu sti Dios ni nuu Jerusalen. Ne
´
´
hombrehuiini ca nga Jesus, yanna ma biniisibe, ma napabe 12 iza.
´
´
´
Ca maistru ca guiza cadxagayaaca purti Jesus nabe nanna de Dios
´
´
´
´
˜
ne de cani ca ndaani Biblia. Peru, xinee que guinni Jose ne Marıa
´
´
rarı pue. Paraa nuucabe pue. Guiduyanu.
´
´
´
´
´
Guira iza rine Jose ca binnilidxi Jerusalen para gapacabe ti saa ro
´
´
´
´
ni la Pascua. Guiza zitu rizacabe dede Nazaret hasta Jerusalen.
´
Dxique gasti tren ne guiruti gapa carru. Stale de ca binni que rizaca,
´
´
´
ngue runi laacabe yenecabe chonna gubidxa para yendacabe Jerusalen.
´
´
´
Para ca dxi ri la? ca binnilidxi Jose ma bidaleca. Ngue runi Jose ne
´
˜
´
´
Marıa naquiine gapacabe xcaadxi bichihuiini ne bizanahuiini Jesus.
´
´
Biasi ora cabiguetacabe xquıdxicabe Nazaret iza que la? zacaxacabe
´
´
´
zeeda Jesus lade guira binni que, ma nda guzacabe guidubi ti dxi
´
´
´
oraqueru biyubicabe laabe lade guira ca binni que ne lade guira cani
´
´
´
´
runibiacabe, peru que nidxeladıcabe laabe. Nga runi ribiguetacabe
´
´
´
Jerusalen para chiyubicabe laabe raque.
´
´
´
Hasta que ridxelacabe laabe rarı, cucaadiagabe ca maistru ca
´
´
ne canabadiidxabe laaca. Ne guira binni que cadxagayaaca pabia
´
´
˜
˜
nannabe. Peru Marıa rabi laabe: Xiine, xinee binu ndi laadu pue. Naa
´
´
ne bixhozo guiza nuudu xizaa ne cuyubidu lii.
´ ´
˜
´
´
Xinee cuyubitu naa ya, na Jesus. Que gannatu de que naa napa xi
chuaa ralidxi Bixhoze la?
´
´
Ya, Jesus guiza riuladxi chu ra ganda guiziidi de Dios. Laanu laaca
˜
´
´
´
naquiine gacanu zaca. Dxi nuu Jesus Nazaret la? laabe guyebe ca
´
´
´
reunion que guira semana para guni adorarbe Dios. Ne cumu nabe
´
bicaadiagabe cani la? biziidibe stale de ndaani Biblia. Laanu laaca
˜
´
´
naquiine guninu casi bini Jesus.
Lucas 2:41-52; Mateo 13:53-56.
B
´
JUAN RUGUUNISA JESUS
88
´
´
IIYA paloma zeeda yete luguia hombre ca. Laabe nga Jesus.
´
´
´
Yanna ma napabe 30 iza. Ne hombre ni nuune laabe raca nga
´
´
Juan. Ma bizıdinu caadxi de laabe. Rietenaladxu ora Marıa
yeganna Elisabet ne baduhuiini nuu ndaanibe que bieche la? Pue
´
baduhuiini caru gale que nga Juan. Peru, xi cayuni Juan ne Jesus
yanna pue.
´
´
Juan la? casipe guluube Jesus ndaani nisa sti
´
´
´
guiigu Jordan. Zaca nga riuunısacabe. Ruguucabe
´
guidubi naca binni ndaani nisa ne despue ribeecabe
´
laaca. Sicarı runi Juan ca binni que; nga runi
´
˜
ribee lacabe laabe Juan ni ruguunisa. Peru xinee
´
´
guluunısabe Jesus ya.
B
´
´
´
Buenu, Juan guluunısabe Jesus purti laa guye ra nuube ne gudxi
´
laabe uguunısabe laa. Juan ruguunisa binni ni racaladxi gusihuinni
´
´
´
de que guiza feu nuu pur guira ni ma bini. Peru, huayuni Jesus
´
˜
´
xiixa ni guchiina laa la? Co, Jesus que huayuni di gasti, purti
˜
´
laabe nga Xiini Dios ni beeda de guiba. Ngue runi, nuu xi pur
´
´
laabe gunababe Juan uguunisa laabe. Guiduyanu xi laani.
´
´
Ante che Jesus ra nuu Juan la? nacabe carpinteru. Ti carpinteru
´
´
´
nga ni runi mexa, asientu, ne bangu. Jose xheela Marıa, gucabe
´
˜
carpinteru ne laabe bisiidibe Jesus dxiina ca. Peru Dios cadi
˜
´
biseenda Xiini lu Guidxilayu ri para gaca carpinteru. Laabe
´
˜
´
˜
napabe ti dxiina risaca para Jesus ne yanna ma bidxina dxi
´
´
gunibe ni. Ngue runi, para gusihuınnibe de que zeedabe para
´
´
´
´
gunibe ni na Bixhozebe la? Jesus rinababe Juan uguunisa laabe.
˜
Nee guyuuladxi Dios ndi la?
´
´
Guyuuladxi, purti despue de biree Jesus ndaani nisa que la?
´
˜
biree ti ridxi de guiba ne na: Ndi nga Xiine ni nadxie ne ni
´
´
´
rusieche naa. Laaca bixale guiba ne riete paloma ri luguia Jesus.
´
´
´
Peru cadi dxandı di ti paloma nga ni riete. Sınuque, espıritu santu
sti Dios.
´
´
´
Yanna huaxa Jesus napa stale ni guinı ique, nga runi ruyubibe
´
´
´
ra chube stubibe, ne raque riaanabe cuarenta dxi. Raque rie
´
Binidxaba ra nuube. Chonna tiru gucaladxi Binidxaba nucheene
´
´
´
Jesus ca ley sti Dios. Peru Jesus que runi di ni nabe.
´
´
´
Despue de ngue la? Jesus ribiguetabe ne binibiabe caadxi
´
´
hombre ni yenanda laabe prime, ni laaca laca discıpulo. Caadxi de
´
´
´
laacabe nga: Andres, Pedru (ni laaca la Simon), Felipe ne Natanael
´
´
´
´
(ni laaca la Bartolome). Jesus ne ca hombre ri riecabe Galilea.
´
´
´
´
Rindacabe Cana xquidxi Natanael, raque lu ti guendaxheela runibe
´
´
prime milagru stibe. Nannu xi laani la? Runibe nisa vinu.
Mateo 3:13-17; 4:1-11; 13:55; Marcos 6:3; Juan 1:29-51; 2:1-12.
´
´
JESUS RUSIA RA YUDU
89
´
´
´
˜
UIZA cadxiichi Jesus rarı nja. Nannu xinee la? Purti ca
´
hombre nuu ndaani yudu sti Dios ni nuu guidxi Jerusalen
G
´
´
que guiza racheluca xpueltu binni. Nuucabe gaxhacabe bueltu
´
guira binni zeeda para guni adorar ra yudu ri.
´
Ruuyu guira yuzehuiini ca ne dendxu ne ca paloma ca la? Ca
˜
hombre ri cutooca laacame ndaani yudu ca. Nannu xinee la?
˜
´
Purti ca israelita que riquiinecabe ca mani ri para gusigadecabe
Dios.
Ley sti Dios que na de que ora ti israelita guni xiixa ni
˜
´
malu la? naquiine guutibe ti mani para gusigadebe Dios. Ne
´
´
´
laacabe ma nannacabe poraru zanda gusigadecabe laabe. Peru,
´
´
paraa guidxelacabe mani para gusigadecabe ya.
´
Caadxi de laacabe maca napaca mani. Peru stale de ca israelita
´ ´
´
´
que, que gapadica. Ne xcaadxi de laacabe nabezacabe zıtupe de
´
´
´
Jerusalen ne que zanda guedanecabe ti mani ndaani yudu ri.
´
Ngue runi ca binni que reedacabe ndaani yudu que para sıcabe ca
´
mani ri. Peru ca hombre que nabe caru rutoocabe laacame. Ne
´
´
˜
ribanacabe ca binni que. Ne nannacabe cadi naquiine di gutoocabe
ndaani yudu sti Dios.
´
Ndi nga ni jma ruchiichi Jesus. Nga runi bitiixhibe ca mexa sti
´
´
ca hombre que dede bireeche xpueltuca. Jesus laaca runi ti chicote
´
´
de doo ne riladxinebeni ca mani ca de ndaani yudu que. Rabibe
´
cani cutoo paloma que: ¡Lacuee laacame de rarı! Lagusaana de
´
´
gunitu ralidxi Bixhoze ti luguiaa para gutaletu jma bidxichi.
´
´
´
Caadxi de cani zinanda Jesus que nuune laabe rarı ndaani yudu
´
´
sti Jerusalen. Guiza ridxagayaacabe ora ruuyacabe ni cayuni
´
´
´
˜
Jesus. Oraque rietenaladxicabe ni na ndaani Biblia de Xiini Dios:
´
´
Guendarannaxhii ni napabe ralidxi Dios ziaquini luguiabe casi
bele.
´
´
´
´
Ca dxi nuu Jesus Jerusalen lu saa ni la Pascua que la? runibe
´
´
´
stale milagru. Despue riree Jesus de Judea ne ribiguetabe Galilea.
´
´
´
Peru laabe ridıdibe Samaria. Guiduyanu xi raca raque.
Juan 2:13-25; 4:3, 4.
´
´
´
JESUS CANINE TI GUNAA RUAA TI BIZE
90
´
´
´
ESUS caziladxi gaxha de ti bize ni nuu Samaria. Ca discıpulo
´
´
´
´
que zisıcabe guendaro. Gunaa canine Jesus ca la? zedandeebe
´
´
nisa ndaani bize ca. Jesus rabi laabe: Bisigade naa caadxi nisa gue.
´
´
˜
´
Gunaa que guiza ridxagayaa. Nannu xinee la? Purti Jesus judıu
´
laa ne gunaa ri de guidxi Samaria laa. Stale de ca jud ıu ca
´ ´
´
que riabadi laacabe ca samaritanu ca. ¡Ninla rininecabe laaca! Peru
´
´
´
´
˜
Jesus nadxii guira binni. Jesus rabibe gunaa que: Pa lii nannu tuu
nga canaba lii nisa gue la? lii ninabu laabe, ne laabe nudiibe lii
nisa ni rudii guendanabani.
´
´
´
˜
Senor, na gunaa que, bize ri nabe guete ni, ne lii cadi nedilu ti
cubeta. Paraa nga guidxelu nisa rudii guendanabani ca ya.
´
´
´
Pa guelu nisa de bize ri la? zatilu nisa sti biaje, na Jesus rabi
´
laabe. Peru de nisa ni naa zudie la? zanda gusibani ni binni ne
´
que ziuu dxi gati.
´
˜
Senor, na gunaa que, ¡dane naa nisa ni nou ca pue! Ti cadi chu
´
dxi gate nisa. Ne cadi chu dxi guenda ra bize ri para cue nisa.
´
´
´
Gunaa que z acaxa de que Jesus can ı de nisa ni renu ca. Peru
´
´
laabe ni canibe nga de guira ni dxand ı de Dios ne reinu sti, ni
zeeda gaca casi nisa ni rudii guendanabani. Zanda gudii ni
´
guendanabani ni que zaluxe.
´
Jesus rabi gunaa que: Yetidxi xheelu ti gueedu.
´ ´
Que gapadia xheela, na gunaa que.
´
´
Jneza bicabu na Jesus rabi laabe, peru ma gupalu gaayu xheelu
ne ni nabezanelu yanna ri la? cadi xheelu laa.
´
´
´
´
´
Gunaa que guiza ridxagayaa purti guira ni gunı Jesus que dxandı
´
´
cani. Ximodo nanna Jesus guira ndi ya. Dios gudxi ni laabe purti
´
´
´
laabe nga ni Gunı Dios guseenda lu Guidxilayu. Yanna ca discıpulo
´
´
´
´
sti Jesus ribiguetaca ne ridxagayaaca ora ruuyaca Jesus canine ti
samaritana.
J
´
´
´
´
Xi rizıdinu de guira ndi ya. De que Jesus gucabe nachahui ne
´
˜
´
´
binni de sti guidxi. Laanu laca naquiine gacanu zaca; cadi guinı
´
´
ıquenu de que malu binni purti si de sti guidxi laa. Jes us
´
´
´
´
racaladxi de que guira binni gunibia ni dxandı ne ni zine laacabe
´
˜
lu guendanabani ni que zaluxe. Ne laanu naquiine gacanenu binni
Juan 4:5-43; 17:3.
guiziidi de laani.
´
JESUS RUSIIDI LU TI DANI
91
´
´
´
IIYA Jesus zuba rarı. Cusiidibe guira binni ca lu ti dani sti
´
Galilea. Cani zuba jma gaxha de laabe nga ca discıpulo
´
stibe. Laabe ma gulibe doce de laacabe para gaca apostol stibe.
´
´
´
´
´
Ca apostol ca la? nacacabe discıpulo ni jma riuunu Jesus para
´
guiziidica. Nannu tu lacabe la?
´
´
´
´
´
´
Tobi ca la Simon Pedru ne bıchibe la Andres. De raque zeeda
´
´
Jacobo (Santiagu) ne Juan, laacabe laaca bıchicabe. Sti apostol que
´
´
´
´
laaca la Santiagu ne stobi que la Simon. Chupa de ca apostol que
´
´
´
la Judas. Tobi ca la Judas Iscariote ne sti Judas que laaca la
´
´
Tadeu. Laaca nuu Felipe ne Natanael (ni laaca la Bartolome), ne
´
Mateu ne Tomas.
´
´
´
´
´
Despue de ribiguetacabe de Samaria la? Jesus ruzulu rinı: Reinu
˜
sti Dios ma bidxina. Nannu xii nga reinu ca la? Nga nga gobiernu
´
´
ni dxandı zeeda de Dios. Jesus nga rey ca, ne laabe nga zuni
B
´
´
gobernarbe dede guiba ne zeedanebe guendariuudxi lu Guidxilayu
´
ri. Reinu sti Dios ri laaca zuni guidubi naca Guidxilayu ri ti
´
paraısu.
´
´
´
´
Rarı ruuyu Jesus cusiidibe guira binni de reinu ca. Sicarı nga
´
˜
´
naquiine guni orartu, na Jesus rabi laacabe. Bixhozedu ni nuu
´
´
´
guiba, rinabadu gusisaca guira binni lalu. Biseenda reinu stiu.
´
´
´
Gaca ni nalu, casica guiba zaqueca lu Guidxilayu. Stale binni
˜
´
´
rabicabe oracion ri padrenuestro. Nee zanda guinilu guidubi
´
oracion ri la?
´
´
Jesus laaca cusiidi ca binni ri ximodo gacacabe ne xcaadxi binni.
˜
´
´
Bini laacabe ni racaladxu gunicabe lii, na Jesus rabi laacabe. Nee
´
´
˜
que riuladxu ora racacabe nachahui ne lii la? Nga runi, naquiine
´
´
´
´
gacanu nachahui ne xcaadxi binni. ¡Pabia galan zaca lu Guidxilayu
´
´
´
ri ora ma nacani ti paraısu ne guira binni ca gaca nachahui!
´
Mateo, capıtulo 5 hasta 7; 10:1-4.
´
JESUS RUSIBANI GUETU
92
´
´
´
XAAPAHUIINI ruuyu rarı la? napabe 12 iza. Jesus naaze
´
˜
˜
nabe, jnaabe ne bixhozebe nuuca gaxha de laabe. Nannu xinee
´
nuucabe nayeche la? Chiguiduyanu.
´
Bixhoze dxaapahuiini ca nga ti hombre risaca ni la Jairo. Ti
˜
´
´
dxi xiinibe guca huara ne ribaquicabe laa lu ti luuna. Peru
´ ´
´
que riandadibe laga jma raca huarabe. Jairo ne xheela nabe riuuca
´
xizaa, purti ruluı zati dxaapahuiini ca. Laabe nga tobi lucha
D
˜
´
´
xiinicabe. Ngue runi Jairo riyubi Jesus. Laabe ma binadiagabe de
´
ca milagru cayuni Jesus.
´
´
´
Ora ridxelabe Jesus la? ruuyabe guiza stale binni nuu ra nuu.
´
´
´
˜
Peru Jairo ridıdibe lade guira ca binni que ne rusuxıbibe xanee
´
´
´
˜
´
´
Jesus ne rabibe laa: Xiine nabe huara, guda la ne bisianda laabe.
´
Jesus na de que zie.
´
Laga ziguizacabe la? ca binni que zigulaana saacabe para
´ ˜
´
´
´
´
guidxınacabe Jesus. Malasi bizuhuaadxı Jesus. Tu gudana naa,
´
nabe. Jesus bidiibe cuenta de que biree poder luguiabe ne guyuu tu
´
gudana laabe. ¡Peru tu ya! Ni gudana laabe nga ti gunaa ni huara
´
´
´
ma raca doce iza. ¡Beedabe ne gudanabe xhaba Jesus ne biandabe!
´
´
´
Jairo guiza galan riuu purti ruuyabe de que para Jesus
cadi nagana di nga gusianda tuuxa. Peru reeda ti xpinni Jairo ne
´
˜
´
na rabi laabe. Cadi guchiichu Jesus. Xiinilu ma guti. Jesus
´
runadiaga ni gunibe ri ne rabibe Jairo: Cadi chulu xizaa, laabe
´
ziuube galan.
´
´
Ora rindacabe ralidxi Jairo la? ca binni que nabe cayuunaca
´
´
´
´
ne runica ridxi. Peru Jesus rabibe ca binni que: Cadi gunatu,
´
´
dxaapahuiini ri caru gatidi. Nisiaasibe nga, na Jesus. Ca binni que
´
´
ruxıdxica de laabe purti nannacabe de que dxaapahuiini que ma
guti.
´
˜
Jesus riuunebe bixhoze ne jnaa dxaapahuiini que ne chonna de
´
´
´
ca apostol stibe ra nexhe dxaapahuiini que. Rigapibe na ne rabibe
laa: ¡Biasa! Ne laa ribigueta ribani, casi ruuyu lu dibuju ri.
´
´
´
˜
¡Riasabe ne rizabe! Nga runi, bixhozebe ne jnaabe cayecheca
´
stalepe.
´
Peru cadi deru di dxaapahuiini ri nga gusibani Jesus lade
´
´
´
˜
guetu. Prime ni bisibanibe nga xiini ti viuda nabeza guidxi Naın.
´
´
´
´
´
Despue, Jesus laaca bisibanibe Lazaro, bizana Marıa ne Marta.
´
´
´
Ora Jes˜ us guni gobernar casi ti rey sti Dios la? zusibanibe stalepe
˜
binni. Nee cadi naquiine gusieche nga laanu la?
Lucas 8:40-56; 7:11-17; Juan 11:17-44.
´
JESUS RUYAANA STALE BINNI
93
´
UIZA feu nga ni guca xa, ma biiticabe Juan ni ruguunisa que.
´
´
Herodıas, xheela rey que guca nanaladxi laabe. Ne bidxelabe
´
modo guni mandar rey que iga yanni Juan.
´
´
Ora Jesus runadiaga ni guca ri la? guiza riuube triste. Riebe ti
´
lugar ra chube laasibe. Peru ca binni que rinandaca laabe. Ora ruuya
´
´
´
´
Jesus guira binni que la? nabe riabe laaca. Ngue runi, rinınebe ca
´
´
binni que de reinu sti Dios, ne bisiandabe cani huara que.
´
´
´
Ca discıpulo stibe rieca ra nuube ne rabica laabe: Ma huadxı ndi
´
´
´
ne stubinu rarı. Gudxi ca binni ca checa yanna ti ganda chisıcabe ni
´
gocabe ndaani ca guidxihuiini ca.
´
´
´
Laacabe que ziedicabe, na Jesus rabi laacabe. Laatu lagudii
´
ni gocabe. Oraqueru biiyadxibe Felipe ne gunabadiidxabe: Paraa
´
´
´
´
´
guidxelanu stale guendaro para ugaanda go guira xixe binni ri pue.
´
˜
Stale bidxichi nga zaquiine para ganda guidxela stale guendaro ne
´
´
ugaanda guicaacabe ti ndaa ti ndaa, na Felipe rabi laabe. Andres rinı:
´
Rarı nuu ti hombrehuiini ni napa gaayu pan ne chupa benda. Nin
´
´
que zugaanda nga para guira binni ri.
´
´
Lagabi ca binni ca cuıcabe lu ca guixihuiini ca, na Jesus rabi
´
´
´
´
laacabe. Oraque rudiibe xquıxepe Dios pur guendaro que ne ruzulu
´
rindaabe cani. Ca discıpulo que rutiidicabe ca pan que ne ca benda que
´
lu ca binni que. Nuu 5.000 hombre ne stalepe gunaa ne baduhuiini.
´
´
´
´
Guiracabe rocabe dede ridxa ndaanicabe. Ne ora ca discıpulo que
´
´
rutopacabe cani biaana que la? ruchatıpacabe doce dxumi.
´
´
´
´
´
Jesus rabibe ca discıpulo stibe quıbaca ndaani ti canua para
´
tiidicabe guiigu sti Galilea. Gueela que biaba ti nisaguie ne ti bi
´
´
yooxho, ne ca ola que dede cuniibi cani canua que cherı cherica. Ca
´
´
´
´
discıpulo que guiza ridxıbica. Ne ruuyacabe tuuxa zedaza lu nisa ne
´
´
˜
´
´
zidxina ra nuucabe. Bidxıbicabe stalepe purti que gannacabe xi
cayuuyacabe.
G
´
´
´
´
Cadi guidxıbitu na Jesus rabi laacabe. ¡Naa ndi! Laacabe que guira
˜
guidxagayaacabe. Ngue runi na Pedru rabi laabe: Pa lii nga la? Senor,
´
gulidxi naa guenda ra nuulu ne saya lu nisa ca. Jesus ricabi laabe:
´ ´
´
´
¡Guda! Oraque riete Pedru de ndaani canua que ne ziguiza lu nisa que.
´
´
´
Pedru bidxibi ne bizulu biaazi, peru Jesus bila laabe.
´
´
Despue la? sti biaje ca ruyaana Jesus stale binni. Biaje ri la?
´
´
runibeni ne gadxe pan ne chupa bendahuiini. Ne zaqueca riuu stalepe
´
´
´
´
´
guendaro para guiracabe. ¡Galan nga guyanu ximodo rizaladxi Jesus
´
ca binni ca! ¡Ora laabe guni gobernarbe la? ma que ziuudinu xizaa de
gasti!
Mateo 14:1-32; 15:29-38; Juan 6:1-21.
´
JESUS NADXII BADUHUIINI
94
´
´
IIYA Jesus guiidxi hombrehuiini ca. Zanda guyalu de que laabe
´
nadxiibe ca baduhuiini ca. Ca hombre cayuyadxı ca nga ca
´
´
apostol stibe. Nannu xi cayabi Jesus laacabe la?
´
´
´
Jesus ne ca apostol sti casi bedandacabe de ti viaje. Neza zeeda
´
´
ca apostol que la? zeeda dinde diidxacabe. Ngue runi, despue de
´
viaje que la? Jesus gunabadiidxa laacabe: Xii nga zeeda dinde
´
´
diidxatu neza pue. Peru Jesus maca nanna xide gudinde diidxacabe.
´
´
Laabe gunabadiidxasibe ngue laaca para guyabe pa zabica laabe.
´
´
´
Ca apostol que, que nicabidica purti ora zeedacabe neza la? zeeda
´
dinde diidxacabe tuu nga jma dxiiba ladecabe. Caadxi de laacabe
´
racaladxi guisaca jma que xcaadxi que. Ximodo gabi Jesus laacabe
´
´
de que cadi jneza di nga gacaladxicabe guisacacabe ya.
´
´
Jesus rucaa ridxi ti hombrehuiini ne ruzuhuaabe laa nezalu
´
´
´
´
´
guira ca apostol que. Oraque rabibe laaca: Gabeca laatu: Pa
´
´
cadi guchaatu ne gacatu casi hombrehuiini la? que ziuu dxi chuutu
lu reinu sti Dios. Ca binni jma risaca ndaani reinu sti Dios nga
´
˜
´
cani gaca casi hombrehuiini ri. Nannu xinee gunı Jesus ca diidxa
ri la?
´
´ ´
´
´
Purti ca baduhuiini ca, que rinı ıqueca guisacaca nin gacaca jma
´
´
˜
˜ ´
naro. Ngue runi, ca apostol que naquiinepe nga niziidica nacaca
´
´
´
´
casi baduhuiini ne cadi nidındeca pur gacaca naro o guisacaca.
´
´
´
Despue la? Jesus laaca rusihuinni pabia nadxiibe baduhuiini.
´
˜
Chupa chonna beeu despue la? caadxi binni bedaneca xiinica ra
´
´
´
nuu Jesus. Ca apostol que gucaladxica nucueezaca laacabe. Peru
´
Jesus rabi laaca: Lagudii lugar gueeda ca baduhuiini ca ra nuaa,
´
ne cadi gucueezatu laacabe, purti stıcabe nga reinu sti Dios.
´
´
´
Oraque riguiidxibe laaca ne ruguube ndaaya laaca. Guiza galan nga
´
´
gannanu de que Jesus nadxiibe ca baduhuiini ca nja.
B
Mateo 18:1-4; 19:13-15; Marcos 9:33-37; 10:13-16.
´
MODO RUSIIDI JESUS
95
´
´
˜
I DXI la? Jesus gudxibe ti hombre de que laa naquiine
gannaxhii sti binni. Hombre que rinabadiidxa: Tuu nga ca
´
´ ´
˜
´
binni ni naquiine gannaxhie ya. Jesus nanna xi canı ıquebe.
´
´
Hombre que canı ique de que ca de raza si sti ne de religion sti
˜
´
´
nga naquiine gannaxhii. Nga runi, guiduyanu xi rabi Jesus laabe.
´
´
Nuu tiru Jesus rusiidi ne ti historia. Ne ndi nga ni runibe.
´
´
Rinibe ti historia sti ti judıu ne ti samaritanu. Ma bizıdinu de
´
´
´
que ca judıu ca la? que riabadi laacabe ca samaritanu ca. Ndi nga
historia ca:
´
´
´
´
Ti dxi la? ti judıu ziyetebe lu ti neza ze Jerico, malasi caadxi
´
´
gubaana biree lube ne guxhaca xpueltube ne bininaca laabe dede
˜ ´
yaca natibe.
´
Despue de ni guca que la? lu neza que gudidi tobi de ca
´
´
ni ruzaaqui guxhu sti ca judıu. Biiyabe hombre gucana que.
´
´
´
´
Peru, xi rabu bınibe ya. Que nidıdibe lu neza que sınuque
´
´
gudıdibe sti ladu. De raque zedadidi sti hombre naca levita
´
´
ni guiza ruunda Biblia. Hombre ca ya, bizuhuaadxı la? Co, laaca
´
´
˜
´
que nuzuhuaadxıdibe para nacanebe hombre que. Zanda guyalu ni
ruzaaqui guxhu ca ne levita ca ma zeca zitu lu neza ca.
Peru biiya tu nuu ra
´
nuu hombre gucana ca. Ti
samaritanu. Ne cayacanebe
´
judıu ca. Cuguube remediu
´
ladi. Despue la? rinebe laa
ra ganda guiziladxi ne
guianda.
´
´
Ora biluxe gunı si Jesus
´
historia ri la? g udxibe
ni gunabadiidxa laabe que:
T
´
Yanna, xi rabu, guna de guionna hombre ni gudidi ra nuu ni biree
´
gubaana lu que gunnaxhii laabe ya. Ni ruzaaqui guxhu que la?
levita que la? o samaritanu que.
´
Hombre que bicabi laabe: Samaritanu que. Laabe gucabe
´
nachahui ne hombre gucana que.
´
´
Jesus rabi laabe: Nga nga laani. Ngue runi, guye ne gunnaxhii
´
´
binni casica laabe bınibe ca.
˜
´
´
´
Nee que riuladxu modo rusiidi Jesus la? Laanu zanda guizıdinu
´
´
stale ni risaca pur cani zeeda guinı Jesus ndaani Biblia.
´
Cadi dxandı la?
Lucas 10:25-37.
´
´
JESUS RUSIANDA BINNI HUARA
96
´
´
´
AGA ze Jesus ca guidxi que la? zigusiandabe binni huara. Ne
´
´
stale de ca guidxi nuu gaxha de raque la? rannacabe de ca
˜
milagru ri. Nga runi, ca binni que rineca ra nuube cani nachiita nee
´
´
´
´
ne nacheepa lu, ne cani que runadiaga, ne staleru binni huara. Ne
´
´
Jesus rusianda guiracabe.
´
´
Ma gudidi chonna iza dede dxi Juan guluunisa Jesus. Yanna Jesus
´
´
´
´
rabi ca apostol sti de que, que zandaadi ziecabe Jerusalen, ra
´
´
zuuticabe laabe ne despue ziasabe de lade guetu. Laga zebe la?
´
´
zigusiandabe binni huara.
´
´
´
Ti dxi Jesus cusiidi dxi sabadu. Dxi sabadu ca la? ti dxi de
´
´
guendariziladxi ni para ca judıu ca. Gunaa ni ruuyu rarı la?
´
´
´
ma napabe dieciocho iza de napandu dechebe ne que huayanda
´
´
guzuhuaabe derechu. Nga runi, Jesus ribaquina luguiabe ne laabe
´
ruzuhuaabe derechu. ¡Riandacabe!
´
´
´
Ni bini Jesus ri la? bichiichini ca xaıque sti ca religion que. Nuu
´
˜
´
xhoopa gubidxa para gaca dxiina, na tobi de ca xaıque que rabi guira
´
´
binni que. ¡Nga nga ca dxi para gueeda guiandatu ne cadi dxi sabadu
di!
´
˜
´
Peru Jesus ricabi: ¡Ni que iquiineca! Tutiica de laatu nuxhegue
´
˜
burru sti ne ni ugue laame nisa dxi sabadu. Nga runi, nee
˜
´
cadi naquiine guianda pobre gunaa ni ma napa dieciocho iza de huara
´
´
´
´
˜
ri la? Ni bicabi Jesus ri bisituı ni lu ca hombre que iquiine que.
´
´
´
´ ˜
´
Despue la? Jesus ne ca apostol sti rieca Jerusalen. Ora ridxınabe
´
´
gaxha de guidxi Jerico la? chupa hombre nacheepa lu canaba guna
´
´
rucaaca ridxi: Jesus gucane laadu.
´
´
Jesus rucaa ridxi cani nacheepa lu que ne rinabadiidxabe laaca: Xi
´
˜
racaladxitu gune laatu. Ca hombre que na ca: Senor bixhale ludu.
´
´
˜
´
Jesus rigana lucabe, ¡ne oraqueca ruuyacabe! Nannu xinee runi Jesus
´
´
´
guira milagru ri la? Purti nadxiibe binni ne racaladxibe gapacabe fe
´
´
laabe. Ndi ruluı laanu de que dxandipe ora Jesus guni gobernar la?
´
´
ma guiruti zaca huara lu Guidxilayu ri.
L
Mateo 15:30, 31; Lucas 13:10-17; Mateo 20:29-34.
´
JESUS ZEEDA CASI REY
97
´
´
CAADXI dxi despue de bisianda Jesus guiropa hombre nacheepa
´
´
´
lu que la? riebe ti guidxihuiini nuu gaxha de Jerusalen. Rabibe
´
´
´
chupa de ca discıpulo stibe: Lache ndaani guidxihuiini ca ne zadxelatu
´
ti burruhuiini. Laguxhadxe laame ne latane laame ra nuaa.
´
´
Ora redanecabe burruhuiini que la? Jesus riguiba laame ne riebe
´
´
´ ˜
Jerusalen ti guidxi nuu gaxha de raque. Ora ridxınabe guidxi que,
´
stale binni riree ridxagalu laabe. Stale de ca binni que ruchiaaca
´
´
´
˜
xhabaca lu neza zidıdibe. Xcaadxi la? ribaquica rama zina ne rinica:
´
´
¡Dios uguu ndaaya rey ni zeeda lu la Jioba!
´
Dxique ndaani guidxi Israel, cani chigaca rey riuuca ndaani
´
´
guidxi Jerusalen dxıbaca ti burruhuiini para
guluica laaca ca binni guidxi que. Ndi nga ni
´
´
runi Jesus. Ne ca binni ri cusihuınnica de
´
´
que racaladxica gaca Jesus rey stica. Peru
´
´
cadi guira di ca binni que racaladxica gaca
´
´
´
Jesus rey. Zanda guyanuni pur ni racabe ora
riebe ndaani yudu que.
X
´
´
˜
Jesus rusianda stale binni nacheepa lu ne ni nabidxi na ne nee
´
ndaani yudu que. Ora biiya ca hombrehuiini que ndi la? bizulu
´
´
biindacabe nadipa ne bisisacacabe Jesus. Peru ni guca ri, ruchiichi ni
´
´
´
´
ca ni ruzaaqui guxhu que ne rabicabe Jesus: Cayunadiagalu ni canı
ca hombrehuiini ca la?
˜
´
´
Cayunadiaga, na Jesus rabi laacabe. Nee que huayuundatu ndaani
´
Biblia ra canı de que: Dios zabee guendarusisaca de ruaa ca
´
hombrehuiini ca la? Nga runi ca hombrehuiini ca cusisacacabe rey ni
zeeda de Dios.
´
´
Laanu laaca racaladxinu gacanu casi ca hombrehuiini ca nja.
´
Zandaca chu tuuxa gacaladxi gusaananu de guininu de reinu sti Dios.
´
´
Peru laanu zanınerunu binni de ca guendaridxagayaa ni chiguni Jesus
para laaca.
´
´
´
´
Ora Jesus guyuu lu Guidxilayu la? cadi dxique di nga para guzulu
´
´
´
´
˜ ´
guni reinarbe. Padxı ya. Ca discıpulo que gucaladxica nannaca padxı.
´
Guidundanu ndi yanna.
Mateo 21:1-17; Juan 12:12-16.
´
JESUS ZUBA LU DANI OLIVO
98
´
´
´
DI nga Jesus ne zubabe lu ti dani la Olivo. Guidapa hombre
´
´
´
nuune laabe nga ca apostol stibe. Andres ne bichi, Pedru,
Jacobo ne bichi, Juan. Yoo ro ni ruuyu zitu de laacabe ca nga yudu
´
sti Dios ndaani guidxi Jerusalen.
´
Ma gudidi chupa gubidxa dede dxi guyuu Jesus dxiba deche
´
burruhuiini que ndaani guidxi Jerusalen. Ma martes ndi, peru
´
´
caadxi dxi ante la? Jesus guyuube ndaani yudu que, ne raque ca ni
´
˜
ruzaaqui guxhu que gucaladxica ninaazeca laabe para nuutica laabe.
´
´
Peru bidxıbicabe, purti ca binni que nuuca pur Jesus.
´
´
´
˜
Jesus rabi
´ ca xaıque sti ca religion que: ¡Beendaca ne xiini´
beendaca! Oraque gunibe de que Dios zuni castigar laaca pur guira
´
´
´
˜
´
ca guendaqueiquiine ni ma bınica. Despue gudxiba Jesus lu dani
´
´
Olivo que ne oraque guidapa apostol que gunabadiidxacabe laabe.
Nannu xi canabadiidxacabe la?
´
´
Ca apostol ca canabadiidxacabe de cani chiguizaaca. Nannacabe de
´
´
´
´
˜
´
que Jesus zunitilu guira guendaqueiquiine ni raca lu Guidxilayu.
´
´
´
´
´
Peru racaladxicabe gannacabe padxı gaca ni. Padxı gueeda Jesus sti
biaje para guni gobernar casi Rey ya.
´
´
´
´
Jesus nanna de que ca xpınnibe de Guidxilayu ri que zanda di
´
´
guyaca laabe ora gueedabe sti biaje, purti laabe ziuube guiba ne
´
´
´
´
´
laaca que zanda di guyaca laabe. Nga runi, Jesus rabibe ca apostol
´
stibe caadxi de cani zaca lu Guidxilayu ri ora laabe ma guni reinarbe
´
´
guiba. Guna nga caadxi de laaca ni ya.
´
Jesus na de que ziuu guendaridinde guidxi ne sti guidxi, ne stale
´
binni zaca huara ne zandaana, ne ziuu guendaruuti, ne stale xu ro.
´
Ne nabe de que ca diidxa nacubi ne galan sti reinu sti Dios zareeche
´
´
ni guidubi naca Guidxilayu. Huayuyanu cani ca dxi stinu ri la?
´
´
´
¡Huayuyanu pue! Dxandipe nga nannanu de que Jesus ma cayuni
´
´
´
´
˜
mandar guiba. Que zandaadi zunduuxebe guira ca guendaqueiquiine
´
ni nuu lu Guidxilayu ri.
Mateo 21:46; 23:1-39; 24:1-14; Marcos 13:3-10.
N
´
NUUCABE LUGUIA NDAANI TI CUARTU
99
´
A gudidi chupa gubidxa, ma jueves huaxhinni ndi. Jesus
´
´
ne ca doce apostol sti beedacabe ra cuartu ri para gocabe
´
guendaroxhı sti Pascua. Hombre ziree ra puerta ca nga Judas
´
Iscariote. Zitıdxibe ca ni ruzaaqui guxhu ca ximodo guinaazecabe
´
Jesus.
´
Judas gudxi laacabe ti dxi ante: Xi gudiitu naa pa gacania laatu
´
igaa Jesus ya. Treinta moneda de plata, na ca ni ruzaaqui guxhu que
´
rabi laabe. Yanna, Judas ma chidaagu laacabe para chine laacabe ra
´
´
nuu Jesus. ¡Guiza feu nja!
´
´
´
Guendaroxhı sti Pascua que riluxe. Peru Jesus rizulu sti
´
´
´
guendaroxhı jma risaca. Rudiibe ca apostol stibe ti pan ne rabibe
´
´
laaca: Lago, purti ndi rinini xcuerpua ni chigudie pur laatu. De
M
´
´
´
´
raque ricaabe ti vasu vinu ne rabibe laaca: Lague, purti ndi rinı rini
´
´
stinne ni chiguxhie pur laatu. Guendaroxhı ri ndaani Biblia lani:
´
˜
Guendaroxhı sti Senor.
´
Ca israelita que gudoxhıcabe lu Pascua que ti
´
´
guietenaladxicabe dxi gudidi angel sti Dios ndaani guidxi
´
˜
Egipto ne biiti prime xiini ca binni que. Yanna, ni
´
´
racaladxi Jesus nga guietenaladxi ca xpınnibe de laabe ne
´
de que laabe gutibe pur laaca. Ne para nga nga raca
´
guendaroxhı ri ti biaje lu ti iza.
´
´
˜
´
´
Despue de Guendaroxhı sti Senor la? Jesus gudxibe ca
´
´
´
´
apostol stibe gacaca nadxibalu ne guquıdxica fe stica.
´
´
Biluxe gunısibe ngue la? ruundacabe para Jioba ne
´
´
rireecabe de raque. Zandaca ma galagueela ngue. Paraa
´
riecabe ya.
´
Mateo 26:14-30; Lucas 22:1-39; Juan, capıtulo 13 hasta 17; 1 Corintios 11:20.
´
´
JESUS NUU NDAANI TI JARDIN
100
´
´
ESPUE de bireecabe de ndaani cuartu que la? Jesus ne
´
´
´
ca apostol sti reedacabe ndaani jardın sti Getsemanı.
´
´
´
´
´
Huayeedarucabe rarı stale biaje. Jesus rabibe ca apostol que
´
gatanaca ne guni orarca, oraque riebe ti ladu ne runi orarbe.
´
´
Rapa si hora ribigueta Jesus ra nuu ca apostol sti. Xi rabu
´
´
cayunicabe ya. ¡Nisiaasicabe! Chonna tiru rabi Jesus laacabe de
´
˜
´
que naquiine gatanacabe, peru cada guibiguetabe la? redandabe
´
´
laaca nisiaasica. Ultimu biaje beeda Jesus ri na rabi laacabe:
´
˜
Ximodo nga laatu ganda gasitu yanna pue. Ma bidxina hora
guinaaze ca xhenemigua naa.
´
´
Orape canibe que runadiagacabe ridxi sti stale binni. ¡Biiya!
´
¡Zeeda ca hombre ca ne espada ne palu! Ne necabe antorcha para
´ ˜
´
˜
guzaani laacabe. Ora ridxınacabe la? riree tobiladecabe ne ridxina
´
ra nuu Jesus. Rudiibe ti bixidu laa casi ruuyu lu dibuju ca.
˜
´
¡Hombre ca nga Judas Iscariote! Xinee rudiibe ti bixidu Jesus pue.
´
Jesus rinabadiidxa: Judas, ne ti bixidu nga cutoolo naa la? Ya,
˜
˜
bixidu ca nga ti senal biquiine Judas, ti ganna ca hombre nebe ca
´
tuu nga Jesus ni laaca cuyubica. Nga runi, rireecabe de lade ca
´
´
binni que ne rinaazecabe Jesus. Peru Pedru que zudii lugar
´
´
´
´
chinecabe Jesus sin que gucaalu laacabe. Ribeebe espada stibe ne
´
rugabe diaga hombre ni nuu gaxha de laabe. Peru Jesus rigana
´
diaga hombre que ne rusiandabe ni.
˜
´
´
Jesus rabibe Pedru: Bidxigueta espada stilu xlugar. Nee
´
cadi rabu de que zanda guinaba Bixhoze gayuaa mil angel para
´
´
´
´
´
gula naa la? ¡Zanda pue! Peru Jesus que rinabadibe Bixhozebe
´
´
´
˜
guseenda ca angel sti, purti nannabe ma bidxina hora chine
´
ca xhenemıgube laabe. Laabe rudiibe lugar guizaaca ca ndi.
´
Guiduyanu xi rizaacabe yanna.
Mateo 26:36-56; Lucas 22:39-53; Juan 18:1-12.
D
´
RUUTICABE JESUS
101
´
´
IIYA SI pabia feu ni cayaca ri! Cayuuticabe Jesus. Daabi clavu
˜
˜
nabe ne neebe, cabe lu yaga ca. Xinee gucaladxi tuuxa guni
´
ndi Jesus pue.
˜
´
´
Purti chupa chonna de ca binni que raca nanaladxica Jesus. Nee
´
´
˜
´
nannu tu ca binni ri la? Tobi de laacabe nga angel que iquiine ni la
´
Binidxaba. Laabe nga bicaabe Adan ne Eva cadi guzuubaca stiidxa
´
´
Jioba. Ne laaca Binidxaba nga bicaa ca binni ca guutica Jesus.
´
´
´
Ante gucaacabe Jesus lu yaga que la? ca xhenemıgube guiza
´
´
bininaca laabe. Rietenaladxu de que guyecabe ndaani jardın sti
´
´
´
Getsemanı que ne zinecabe laabe la? Tuu ndi ca ni guye ri ya. Nga
´
´
´
´
nga ca xhenemıgube, ca xaıque sti ca religion que. Guiduyanu xi
´
raca despue.
´
´
´
´
Ora ca xaıque sti ca religion que rineca Jesus la? ca apostol
´
˜
´
stibe ruxooneca. Ridxıbicabe ne rusaanacabe laabe stubibe lu na
´
´
´
´
ca xhenemıgube. Peru apostol Pedru ne Juan que rieca zıtupe.
´
´
´
Zinandacabe ca binni que para guyacabe xi rizaaca Jesus.
´
´
´
Ca ni ruzaaqui guxhu que rinecabe Jesus ra nuu Anas,
´
binnigola ni guca xaıque sti ca ni ruzaaqui guxhu. Ca binni que,
´
´
´
´
que rindaapeca raque, purti rinecabe laabe ralidxi Caifas, ni naca
´
´
xaıque sti ca ni ruzaaqui guxhu que. Raque nuu stale de ca ni
ruzaaqui guxhu.
´
´
´
´
Ralidxi Caifas ri cayuni juzgarcabe Jesus ne redanecabe caadxi
´
´
´
hombre para guinı paraa bichee Jesus neca cadi dxandı cani
´
´
´
˜
guinica.´ Guira ca xaıque sti ca religion que rinica: Naquiine gati
´
´
˜
Jesus. Oraque ruchaxhınnicabe lube ne rudiicabe jma punete laabe.
Laga cayaca ndi la? Pedru nuu fuera lu patiu que. Gueela que
´
´
nabe nananda, nga runi ca binni que runicabe gui para guidxaacabe.
Laga cadxaacabe gaxha de gui que la? ti criada ruuyabe Pedru ne
´
rinibe: Hombre ri laaca xpinni Jesus laa.
¡B
´
¡Co, na Pedru, naa cadi xpinni di Jesus naa! Chonna tiru gudxi
´
´
ca binni que Pedru de que xpinni Jesus laa. Peru cada gabicabe ni
´
laabe la? rinibe de que co. Lu guionna tiru gunibe co la? Jesus
´
´
biiyadxı laabe. Pedru guiza riuube triste purti bisiguiibe, nga runi
riebe ti ladu riguunabe.
´
´
´
Viernes siado que, ca ni ruzaaqui guxhu que rinecabe Jesus
´
´
´
ndaani Sanedrın ra ridagulisaacabe. Raque ruuyacabe xi guninecabe
´
laabe. Rinecabe laabe ra nuu Poncio Pilatu, gobernador sti guidxi
Judea.
´
´
˜
Ca binni que rabicabe Pilatu, hombre ri nabe malu laa. Naquiine
´
´
´
gatibe. Despue de rinabadiidxa Pilatu Jesus la? laabe rinibe: Naa
´
´
´
que guuyadia xiixa ni malu luguia hombre ri. Pilatu runi mandarbe
´
´
´
chinecabe Jesus nezalu Herodes Antipas, gobernador sti guidxi
´
´
Galilea ni nuu Jerusalen. Hombre ri laaca que ruuya di gasti
´
´
luguiabe, nga runi rudxiguetabe Jesus ra nuu Pilatu.
´
´
Pilatu nuube gundaabe Jesus. Peru ca xhenemigu Jesus nuuca
´
´
gundaa Pilatu sti hombre daguyoo ni nabe riree lu binni la
´
´
´
´
Barrabas. Bia galaadxı que ribee Pilatu Jesus fuera. Ne rabibe ca
binni que: ¡Laguuya! ¡Rey stitu! Ca ni jma risaca ni ruzaaqui guxhu
´
´
´
´
´
que ricabica: ¡Biiti laabe! Zaca rilaa Barrabas ne rinecabe Jesus para
guuticabe laa.
´
´
Viernes huadxı que rucaacabe laabe lu yaga. Neca que rihuinni lu
´
dibuju ca, peru laaca rucaacabe xhupa hombre malu cue Jesus para
´
gati. Ante gati Jesus la? tobi de ca hombre malu que rabi laabe:
´
Bietenaladxi naa ora chulu lu reinu stilu. Jesus ricabi laabe:
´
Dxandipe cayabe lii de que ziuunelu naa ndaani Paraısu.
´
´
´
´
¡Guiza sicaru ni bizabiruaa Jesus ri nja! Nannu xi paraısu nga
´
´
´
´
´
canı Jesus la? Paraa guyuu paraısu ni bini Jioba prime que ya. Ya,
´
´
lu Guidxilayu ri. Ne ora laabe guni reinarbe guiba la? laabe
´
´
zandısabe hombre
ri para guieche ndaani paraısu cubi ca lu
˜
´
´
´
Guidxilayu ri. Nee cadi dxandı galan ndi la?
Mateo 26:57-75; 27:1-50; Lucas 22:54-71; 23:1-49; Juan 18:12-40; 19:1-30.
7 NDAA
´
De ra biasa Jesus lade guetu
dede ra bideguyoo Pablu
´
Jesus biasa de lade guetu lu chonna gubidxa
´
´
´
´
despue de gutibe. Dxi que bihuınnibe nezalu ca
´
´
´
xp ınnibe gaayu biaje gadx e gadx e modo. Ne
´
´
bihuınnirube pur cuarenta dxi nezaluca. Despue
´
´
laga cayuuya ca discıpulo que laabe la? biasabe lu
´
´
bi ne zebe guiba. Chii gubidxa despue Dios bisaba
´
´
espıritu santu luguia ca xpinni Cristu ni biaana
´
cabeza Jerusalen que.
´
Despue la? ca xhenemigu Dios biseguyooca ca
´
´
apostol que, peru ti angel sti Dios gulee laacabe.
´
´
´
´
Cani bicaalu Dios que bichacabe guie discıpulo
´
´
Esteban dede guti. Peru riziidinu de que Jesus gulı
´
´
tobi de laacabe, ne ndi nga rabinu apostol Pablu.
´
´
Chonna iza aronda despue de guti Jesus que la?
´
´
Dios biseenda apostol Pedru para chiguinin e
´
Corneliu, tobi ni cadi naca jud ıu laa ne ca
binnilidxi.
´
´
Bia trece iza despue Pablu bizulube prime viaje
stibe de gucheechebe diidxa. Lu guiropa viaje que
´
yenebe Timoteu. Casica para Pablu ne ca ni yenebe
´
que la? viaje que gucani para laacabe sicarupe
´
´
ne guira ni bizaacacabe laga cayunicabe ni na
´
Dios. Despue, Pablu bideguyoo Roma. Lu chupa
´
iza que bireebe, peru despue biseguyoocabe laabe
´
sti biaje ne raque biiticabe laabe. Biasi treinta y
dos iza rizaa lu 7 NDAA ri.
˜
N
´
NABANI JESUS
102
EE nannu tu gunaa ri ne guiropa hombre ri la? Gunaa ri nga
´
´
Marıa Magdalena, xhamiga Jesus. Ne ca hombre nabaqui lari
´
´
naquichi ca nga ca angel sti Dios. Marıa cayuuya ndaani ba ra
´
´
´
guluucabe xcuerpu Jesus, ¡peru cuerpu ca gasti di ni raca! Tu laa zine
´
ni ya. Guiduyanu.
´
´
Guti si Jesus la? ca ni ruzaaqui guxhu que rabicabe Pilatu: Dxi
´
´
´
nabani Jesus gunı de que ziasa despue de chonna gubidxa. Nga runi,
´
´
bini mandar tuuxa chigapa ba ca. Zaca ma que zanda cuana ca
´
´
´
discıpulo stibe xcuerpube ne guinica de que ma biasabe lade guetu.
Pilatu rabi laacabe guseendacabe soldadu.
´
´
´
Siadoro lu guionna gubidxa despue de guti Jesus que la? malasi
´
´
´ ´
rihuinni ti angel sti Jioba. Angel ri ribeebe guie ni nutaagu ruaa ba
´
´
´
que. Ca soldadu que guiza ridxıbica dede que randa riniibica. Biasi
´
ora ruuyadxıcabe ndaani ba que la? ¡ma gasti cuerpu que! Chupa
´
´
chonna de ca soldadu que riecabe ndaani guidxi ne rininecabe ca ni
´
˜
ruzaaqui guxhu que. Nannu xi runi ca ni ruzaaqui guxhu que iquiine
´
´
que la? Riguıxecabe ca soldadu que para gusiguiica. Rabicabe laaca,
´
´
´
laguinı de que ca discıpulo ca zine laabe laga nisiaasitu.
´
´
Laga cayaca ca ngue la? caadxi xhamiga Jesus rigannaca ra ba
´
´
que. ¡Ruuyacabe guiruti nuu ndaani ni! Malasi bihuinni chupa angel
´
´
´
˜
´
´
´
raque cuzaani xhabaca. Xinee cuyubitu Jesus rarı pue, na ca angel
´
´
que rabi ca gunaa que. Laabe ma biasabe. Lache nagueenda ne
´
´
˜
lagabini ca discıpulo stibe. Oraqueca ruxoonecabe. Peru neza zeecabe
´
´
´
que ti hombre rucueeza laacabe. ¡Nacasini Jesus! Jesus rabi laacabe:
´
´
´
Lache ne lachitıdxini ca discıpulo stinne.
´
´
´
Ora ca gunaa que rabicabe ca discıpulo que de que Jesus nabani ne
´
ma biiyacabe laa la? raca nagana laacabe guni crecabe ni. ¡Pedru ne
˜
Juan ruxooneca ne rieca ra ba que, peru guiruti nuu ndaani ni!
´
´
´
´
Rireesicabe de raque la? Marıa Magdalena riaana atra. Oraque
´
ruuyabe ndaani ba que guiropa angel que.
´
´
Nannu xi guca ne xcuerpu Jesus la? Dios bini de que guinitilu ni.
´
´
´
Dios que nindisa di laabe ne cuerpu ni maca napabe que sınuque bidii
´
´
´
laabe ti cuerpu cubi de espıritu, casica sti ca angel que. Peru para
´
´
´
guluibe ca discıpulo que de que nabanibe la? Jesus rusihuinni laa ne
´
ti cuerpu ni zanda guyacabe. Mateo 27:62-66; 28:1-15; Lucas 24:1-12; Juan 20:1-12.
NUUCABE NDAANI
TI CUARTU DAGUDXIICHI
103
´
IREE SI Pedru ne Juan de ra ba ra biuu xcuerpu ´ Jesus
´
´
´
que la? Marıa riaanabe stubibe raque ne ruunabe. ¡Oraque
´
´
ruuyadxibe ndaani ba que ne ruuyabe chupa angel! Ca angel que
˜
rinabadiidxaca laabe: Gunaa, xinee cayuunalu pue.
´
´
´ ´
˜
Marıa ricabi laacabe: Zinecabe
Senor stinne, ne que gannadia
´
´
paraa gulaquicabe laabe. Oraque bidxiguetalube ne biiyabe ti
´
hombre. Hombre que rinabadiidxa laabe: Tu cuyubilu.
´
´
´
´
Ruzulu Marıa de que hombre ni rapa jardın que nga canine laa,
´
´
´
´
ni zandaca yene xcuerpu Jesus. Nga runi rabibe hombre que: Pa lii
´
yenelu laabe, gudxi naa paraa gulaquilu laabe. Peru hombre ri nga
´
´
´
´
´
´
Jesus, ne napabe ti cuerpu ni que gunibia Marıa. Peru ora rinı
´
´
´
˜
hombre que labe la? rannacabe de que Jesus ngue. Marıa ruxoone
´
˜
ritidxi ca discıpulo que: ¡Ma biiya Senor!
´
´
´
Dxi queca la? chupa discıpulo que riecabe guidxihuiini ni la
´
´
´
Emaus ne ridaagu ti hombre laacabe. Ca discıpulo que guiza triste
´
´
nuucabe purti guti Jesus. Peru laga ziguizacabe, hombre que
cusiene laacabe stale de ni na Biblia ne laacabe riuucabe xcaadxi
´ ˜
´
´
´
galan. Biasi ora ridxınacabe para chitocabe la? guiropa discıpulo
´
´
´
´
´
que runibiacabe de que Jesus nga caninecabe. Jesus rinitilu, ne
´
´
´
´
laacabe ribiguetacabe Jerusalen para gabicabe ca apostol que.
´
´
Laga raca ndi la? Jesus laaca
bihuinni nezalu Pedru. Stuudxi
´
´
´
´
´
que riecheca ora rannaca ni. Oraque guiropa discıpulo que riecabe
´
´
´
´
Jerusalen ne ridxelacabe ca apostol que. Ne´ rabicabe laaca de que
´
´
´
´
Jesus bihuinni nezalucabe lu neza zecabe. Orape canıcabe ndi la?
nannu xi guendaridxagayaa raca la?
´
´
Biiya lu dibuju ca. Malasi bihuinni Jesus ndaani cuartu ca neca
´
´
´
dagudxiichi puerta ca. ¡Ca discıpulo que guiza biecheca! Zanda
´
´
´
ugabu panda biaje ma bihuinni Jesus despue de biasabe lade guetu
que la? Gaayu biaje ni la?
R
´
´
´
´
´
Apostol Tomas que guinni di ora bihuinni Jesus nezalu ca
´
´
´
discıpulo sti. Nga runi, ca discıpulo que rabi laabe: ¡Ma bıyadu
˜
´
˜
´
´
Senor! Peru Tomas na de que naquiine guyapebe Jesus para guni
´
´
crebe. Xhono gubidxa despue ca discıpulo que nuucabe sti biaje
´
´
ndaani ti cuartu dagudxiichi, peru yanna ma ne Tomas nuu raque.
´
´
´
´
Malasi bihuinni Jesus. Oraqueru bini cre Tomas.
Juan 20:11-29; Lucas 24:13-43.
´
´
JESUS RIBIGUETA GUIBA
104
´
´
IDIDI dxi, ne Jesus rihuinni stale biaje nezalu ca xpinni. Ti
´
´
biaje biiya 500 discıpulo laabe. Ora bihuınnibe nezaluca,
´
´
´
nannu xide rinınebe laaca la? De reinu sti Dios. Jioba biseendabe
´
´
´
Jesus lu Guidxilayu ri para gusiidi de Reinu ri. Ne despue de
´
biasabe lade ca guetu que binirubeni.
˜
Nee rietenaladxu xii nga Reinu sti Dios la? Nga nga ti gobiernu
´
´
´
´
ni dxandı sti Dios ni nuu guiba, ne Dios Gulı Jesus para gaca rey.
´
´
´
´
´
Casi ma bıyanu ri, Jesus biluı pabia sicaru nga modo gueeda
´
´
´
gacabe rey ra guyaanabe cani candaana, gusiandabe cani huara, ne
´
ra guindısabe ca ni ma guti.
R
´
Nga runi, xi zaca lu Guidxilayu ri ora
´
´
Jesus guni reinar guiba pur ti mil iza ya.
´
´
´
´
Guidxilayu ri zacani ti paraısu guiza
´
´
sicaru. Ma que ziuudi guendaridinde,
´
nin guendaruuti, nin guendahuara, ninla
´
´
´
guendaguti. Nannanu de que zacani zaca
´
purti Dios bini Guidxilayu ri para
´
˜ ´
nacani ti paraısu ne nibani binni luni. Ne
´
´
´
´
pur nga bınibe jardın de Eden que. Jesus
´
zuuya gaca guira ni racaladxi Dios.
˜
´
Ma bidxina dxi guibigueta Jesus
´
guiba. Pur cuarenta dxi ma biluibe
´
´
laabe ca discıpulo que ne laaca rannaca
´
de que nabanibe. Peru ante chebe que
´
´
rabibe laaca: Laguiaana Jerusalen dede
´
guicaatu espıritu santu. Laani nga stipa
sti Dios, ni rundubi casi bi, ne laani nga
´
zacaneni ca xpinni Cristu gunica ni na
´
´
Dios. Jesus biluxene ca diidxa ri: Laatu
zucheechetu diidxa de naa dede ra jma
´
zitu de lu Guidxilayu.
´
´
´
Despue de gunı Jesus ndi la? raca
´
xiixa guendaridxagayaa. Laabe rizulu
´
´
riguıbabe guiba, casi ruuyu lu dibuju
´
ri. De raque la? ruchii ti za laabe, ne
´
´
ca discıpulo stibe ma que lica ruuyaca
´
´
´
laabe. Jesus rie guiba, ne de raque
´
´
ruzulu runi gobernarbe ca xpınnibe ni
´
nuu lu Guidxilayu ri.
1 Corintios 15:3-8; Apocalipsis 21:3, 4; Hechos 1:1-11.
´
BIAANACABE JERUSALEN
105
´
A binni ri nga xpinni Jesus. Laacabe bizuubacabe stiidxa
´
´
´
Jes us ne biaanacabe Jerusal en. Ne laga guir acabe
´
´
´
cabezacabe la? malasi uxidxi biete xiixa de guiba casi ora rundubi
ti bi yooxho, ne bidxani ndaani yoo ra nuucabe que. Ne bele casi
˜
´
ludxi rihuinni galaa ique cada tobicabe. Nee zanda guyu bele ca
´
´
galaa ique cada tobi de ca discıpulo ca la? Xi rinı ndi pue.
´
´
´
¡Ti milagru ndi! Jesus ma nuune Bixhoze guiba sti biaje, ne ma
˜
´
´
´
cudiibe espıritu santu ca xpınnibe. Nee nannu xi rucaa espıritu
´
´
´
´
´
santu ca laacabe gunicabe la? Guiracabe ruzulu rinıcabe gadxe
´
gadxe diidxa.
Stale binni runadiaga ridxi casi bi que, ne reeda guuyacabe xi
´
cayaca. Stale de ca binni que zeedaca de sti guidxi para gapaca saa
´
´
´
Pentecostes ni rapa ca israelita que. Guiza bidxagayaa guira ni
´
´
´
yeganna que, purti ca discıpulo que canica gadxe gadxe diidxa de
ca guendaridxagayaa ni Dios huayuni.
´
Ca binni ri de Galilea laaca, na guira ca binni ni yeganna
´
´
Jerusalen que. Yanna, ximodo nga ganda guinıcabe ca diidxa ni
´
´
rinı ca binni xquıdxinu pue.
´
Pedru ruzuhuaa para gusiene laacabe. Laabe rinınebe laaca de
´
´
modo guti Jesus, ne de que Jioba gundisa laabe lade guetu.
´
Yanna la? na Pedru rabi laaca Jesus ma zuba ladu derechu sti
´
Dios. Ne laabe bidiibe laaca espıritu santu ni bizabiruaabe que.
Pur nga runi, cahuinni ca milagru ri.
´
´
Ora Pedru rinı ca diidxa ri la? stale de ca binni que guiza
´
´
˜
´
riuuba laacabe ni bınicabe Jesus. Xi naquiine gunidu pue, na ca
˜
´
binni que. Pedru rabi laacabe: Naquiine guchaatu modo nabanitu
´
ne chunisatu. Ne dxi queca guyuunisa 3.000 binni ne reeda
´
´
gacacabe xpinni Jesus.
Hechos 2:1-47.
C
BIREECABE DE NDAANI LIDXI GUIIBA
106
´
IIYA angel ni nuxhale puerta sti lidxi guiiba ca. Cabeebe ca
´
´
´
˜
apostol sti Jesus. Guiduyanu xinee nuucabe ndaani lidxi
guiiba ri.
´
´
´
´
´
Despue de biaba espıritu santu luguia ca discıpulo sti Jesus, ndi
´
´
´
nga ni raca: Ti huadxı, Pedru ne Juan riecabe ra yudu sti Jerusalen.
´
´
´
Gaxha de ra puerta yudu que ribı tobi hombre ni que riza dede dxi
´
´
´
gule. Ca binni que rine laabe ra yudu que guira dxi para guinababe
´
´
guna cani ziyuu raque. Ora ruuyabe Pedru ne Juan la? rinababe
´
laaca guna. Xi gunicabe ya.
´
´
´
´
Laacabe ruzuhuaadxıcabe ne ruuyadxıcabe laabe. Que gapadia
´
´
bueltu, na Pedru rabi laabe, peru zudie lii ni napa. ¡De lu la
´
´ ´
Jesus cayabe lii, biasa ne guza! Oraque gunaaze Pedru nabe ladu
˜
derechu ne gundisa laabe, oraqueca riasa uxoonebe ne rizabe.
´
´
Guiza ridxagayaa ca binni que ne riecheca ora ruuyaca milagru ri.
B
´
Ne poder sti Dios, ni gundisa Jesus lade ca guetu ca nga
´
´
bınidu milagru ri, na Pedru rabi laacabe. Laga canı Pedru ne
´
´
Juan la? caadxi xaıque sti ca religion que zeedaca. Cadxiichica
´
´
purti cusiidıcabe binni de que Jesus biasa lade guetu. Nga runi,
rinaazeca laacabe ne ruseguyooca laacabe.
´
´
Sti dxi que la? ca xaıque sti ca religion que bidagulisaaca, ne
´
bisendacaaca Pedru ne Juan ne hombre ni bisiandacabe que.
´
´
Oraque gunabadiidxacabe laaca, tu sti poder bıninetu ca milagru
ri.
´
Pedru ricabi laacabe: Ne poder sti Dios, ni gundisa Jesus lade ca
´ ´
´
guetu que. Ca ni ruzaaqui guxhu que, que gannaca xi gunica purti
´
´
que zanda guinica de que cadi dxandı guca milagru ri. Nga runi,
´
´
´
rabicabe ca apostol que ma cadi gusiidica de Jesus, oraqueru
rundaacabe laaca.
´
´
´
Rididi dxi, ca apostol que rusiidiruca de Jesus ne rusiandaruca
´
´
ca binni huara que. Stale binni ranna de ca milagru runicabe ri,
nga runi dede ca binni nabeza ca guidxihuiini nuu gaxha de
´
´
´
Jerusalen que redaneca jma binni huara para gusianda ca apostol
´
´
que. Ngue runi, ca xaıque sti ca religion que ridxiichica ne
´
´
rinaazeca ca apostol que. Peru despue raca xiixa.
´
Lu gueela beeda ti angel sti Dios bixhele puerta sti lidxi
´
guiiba que, casi ruuyu lu dibuju ri. Angel que rabi laacabe:
´
´
´
Laguiree, lache ndaani yudu ca ne laguinine binni. Sti siado que,
´
biseendacabe tu chindee ca apostol que ndaani lidxi guiiba que,
´
´
´
´
peru que nidxeladıcabe guiruti. Despue ridxelacabe laaca ndaani
´
´
yudu que ne rinecabe laaca ra Sanedrın.
´
´
´
Gudxidu laatu cadi gusiidirutu de Jesus, na ca xaıque sti ca
´
´
religion que. Peru yanna ma bichatu Jerusalen de cani cusiiditu ca.
´
˜
Ca apostol que ricabi laacabe: Jma naquiine guzuubadu stiidxa Dios
´
´
que stiidxa hombre. Ne laacabe rusiidirucabe. ¡Guiza sicaru ejemplu
´
Hechos, capıtulo 3 hasta 5.
ri nja!
´
´
CUCHACABE GUIE ESTEBAN
107
´
´
OMBRE ni zuxibi raca nga Esteban. Laabe nga ti discıpulo ni
´
´
´
´
que nucheene Jesus. ¡Peru biiya xi cayunicabe laabe! Ca hombre
´
˜
´
´
ri cuchaca guie laabe. Xinee guiza raca nanaladxicabe Esteban dede
´
´
runicabe ndi laabe pue. Guiduyanu.
´
Dios huayacane Esteban para guni stale milagru. Ca hombre
´
´
´
´
ca que riuladxidica ni runibe ri, nga runi ridindenecabe
´
laabe purti cusiidibe ca binni que ni dxandı. Peru Dios rudii
´
laabe stale guendananna, ne laabe rusihuınnibe de que ca hombre que
´
´
cadi cusiidica ni dxandı. Ni runibe ri la? jma ruchiichini ca hombre
´
´
que ne rinaazecabe laabe ne rabicabe caadxi binni guinı mal de
Esteban.
˜
´
´
Xaıque sti ca ni ruzaaqui guxhu que rinabadiidxa laabe: Nee dxandı
´
nga ni canıcabe ca la? Esteban ricabi laabe ne ti libana ni zeeda
´
ndaani Biblia. Ra ziluxebe libana que la? gunibe de que guyuu hombre
´ ´
´
malu ni guca nanaladxi ca ni riguixhena sti Dios dxique. Oraque
´
´
˜
rinibe: Laatu laaca nacatu casi laacabe. Biititu Jesus, Xiini Dios ne
cadi cuzuubatu diidxa ca ley stibe.
´
´
¡Jmaru si ridxiichi ca xaıque sti ca religion que pur ni rinibe ca!
´
Dede rixidxi layacabe tantu ridxiichicabe. Peru ora rindisa ique
´
´
Esteban la? rinı: ¡Laguuya! Cayuuya Jesus zuhuaa ladu derechu sti
´
´
Dios guiba, ca hombre que ruseeguca diagaca ne runinaca laabe.
´
Rixubiyucabe laabe ne ribeecabe laabe de ndaani guidxi que.
˜
´
´
´
Raque ribeecabe xhabacabe ne´ rudiicabeni Saulo para gapani. Nee
´
´
ruuyu Saulo lu dibuju ri la? Oraque caadxi de laacabe rucha guie
´
´
´
´
Esteban. Laabe ruzuxıbibe, casi rihuınnibe rarı, ne rinınebe Dios:
˜
´
Senor cadi udxiibalu donda ri luguiacabe. Esteban nanna de que
´
´
caadxi de ca hombre que cayunicabe ni pur cani gudxi ca xaıque sti
´
´
´
ca religion que laacabe. Rinısibe ngue la? ratibe.
´
˜
´
Ora tuuxa guni lii xiixa, nee riuulu guquıxuni laacabe la? o rinabalu
´ ˜ ´
´
´
´
lu Dios gunina laacabe. Nin Esteban, nin Jesus que nunica zaca.
´
´
´
Laacabe gucacabe nachahui dede ne tu binina laacabe. Guyubinu modo
´
guninu zacaca.
Hechos 6:8-15; 7:1-60.
H
NEZA NI ZE DAMASCO
108
´
ANNU tuu nga nexhe layu ca la? Nga nga Saulo. Laabe nga ni
´
´
´
gupabe xhaba cani bicha guie Esteban que. ¡Biiya biaani
cuzaani ca! Xi cayaca pue.
Guti si Esteban la? Saulo yeyubi ca xpinni Cristu para
´
guninabe laaca. Riuube ralıdxica, ribeebe laaca ne ruseguyoobe
´
˜
laaca. Stale de ca discıpulo que ruxooneca ne rieca sti guidxi ne
´
raque rucheechecabe «stiidxa Cristu». Peru Saulo riebe sti guidxi
´
riyubibe ca xpinni Cristu. Yanna ma zebe Damasco. Neza
zebe la? raca xiixa guendaridxagayaa:
´
´
´
Malasi, ti biaani de guiba ruzaani Saulo. Laabe riababe
´
´
´
layu, casi ruuyu lu dibuju ri. Oraque binadiagabe ti ridxi
˜
ni na: ¡Saulo, Saulo! Xinee cayuninalu naa pue. Ca hombre
´
zine Saulo que ruuyacabe biaani que
´
´
ne runadiagacabe ridxi sti ni canı que,
´
´
peru que ganda guienecabe ni.
˜
Tu lii ya Senor, na Saulo.
´
Naa nga Jesus, ni cayuninalu ca, na
´
´
ridxi que. Jesus rinibe sicarı purti ora
´
´
´
runina Saulo ca xpınnibe la? Jesus
´
˜ ´
racana casi ora nunicabe ni laabe.
N
˜
˜
Saulo rinabadiidxa laabe: Xi naquiine gune ya Senor.
´
´
´ ´
Biasa ne guye Damasco, na Jesus rabi laabe. Raca zabicabe lii xi
´
´
gunu. Ora Saulo riasa ne ruxhalelu la? que randa ruuya gasti.
´
¡Richeepa lube! Ngue runi, ca hombre que rigapica nabe ne rineca
laabe Damasco.
´
´
´
´
Jesus rinine ti discıpulo ni nuu Damasco ne rabibe laa: Biasa
´
´
´
Ananıas, ne guye neza ni la Derecha. Ralidxi Judas gunabadiidxa
´
´
´
pur ti hombre la Saulo. Naa ma gulie laabe para gacabe xpinne.
´
Ananıas ruzuuba diidxa. Ora ruuyabe Saulo la? ribaquinabe
´
˜
luguia ne rinibe: Senor biseenda naa ti ganda guyu sti biaje ne
´
´
guidxalu de espıritu santu. Oraqueca riaba casi jlaza lu Saulo, ne laa
ribigueta ruuya.
´
´
˜
Saulo guiza biquiinebe para guinınebe binni de sti guidxi ni na
´
´
´
Stiidxa Dios. Ne runibiacabe laabe casi apostol Pablu, ne zazıdirunu
´
jma de laabe. Peru yanna primeru guiduyanu xi rucaa Dios guni
Pedru.
Hechos 8:1-4; 9:1-20; 22:6-16; 26:8-20.
PEDRU RIGANNA CORNELIU
109
´
´
´
U dibuju ri ruyanu zuhuaa apostol Pedru, ne nezadechebe
´
˜
´
zuhuaa tuudxi xhamıgube. Peru, xinee zuxibi hombre ca nezalu
˜
˜
Pedru pue. Naquiine gaca ndi la? Nee nannu tu laabe la?
´
Hombre ca nga Corneliu. Ti xaıque sti ca hombre ridinde de
´
´
´
guidxi Roma. Corneliu que runibiadibe Pedru, peru gudxicabe laabe
´
´
guni invitarbe Pedru ralıdxibe. Guiduyanu ximodo guca ndi.
´
´
´
Ca prime xpinni Cristu que judıu laaca, peru Corneliu cadi judıu
´
´
di laa. Peru, nadxiibe Dios, runi orarbe laa ne runibe stale ni galan
L
´
´
´
para ca binni que. Ti huadxı ti angel sti Dios malasi bihuinni ra
´
nuube ne rabi laabe: Dios riuladxi modo lii, ne laabe zacabibe ca
´
´
oracion stilu. Biseendayubi ti hombre la Pedru. Nuube guidxi Jope,
´
´
ralidxi Simon, ni nabeza gaxha de nisado.
´
Oraqueca runi Corneliu ni gudxi angel que laa. Sti dxi que, nuu
´
´
Pedru ique lidxi Simon. Dios bini guinı ique Pedru de que cayuuya
´
´
´
ti lari naroba ni zeeda yete de guiba. Ne luni nuu gadxe gadxe
´
mani. Ley sti Dios que na de que ca mani ri cadi nayadicame para
´
´
go binni laacame, peru riree ti ridxi raque na: Biasa Pedru. Biiti ne
´
gudo.
´
´
¡Co! na Pedru. Que huayuu dxi gahua ni cadi naya. Peru ridxi que
´
´
´
rabi laabe: Bisaana de guinilu cadi naya ni Dios canı de que naya.
´
´
´
Chonna biaje raca ndi. Laga canı ique Pedru xi rinı ni gucabe ri la?
riuu ca hombre ni biseenda Corneliu chiyubi laabe que.
´
´
Pedru biete de ique yoo que ne rinı: Naa nga hombre cuyubitu ca.
´
´
Xi pur beedatu rarı. Ora ca hombre que rusieneca Pedru de que ti
´
´
angel gudxi Corneliu guni invitar Pedru ralidxi la? Pedru rinı de que
´
´
zine laacabe. Sti dxi que, Pedru ne ca xhamigu rigannacabe Corneliu
guidxi Cesarea.
´
Corneliu gulidxi ca binnilidxi ne ca ni jma xhamıgube. Ora riuu
˜
Pedru la? Corneliu ruzuxibi xaneebe, casi rihuinni lu dibuju ri. Peru
´
Pedru rabi laabe: Biasa, purti laaca hombre naa casi lii. Dxandı,
´
´
˜
Biblia ruluı de que cadi jneza di nga guzuxıbinu xanee ti hombre
´
˜
para guni adorarnu laa. Jioba si nga naquiine guni adorarnu.
´
´
Pedru rinine cani nuu raque de Stiidxa Dios. Cayuuya de que Dios
´
´
ricaa guira binni racaladxi guni ni na, na Pedru rabi laacabe. Laga
´
canibe la? Dios ruseenda espıritu santu sti, ne ca binni que
´
´
´
´
´
rinica gadxe gadxe diidxa. Ca discıpulo ni ne Pedru que guiza
´
´
ridxagayaacabe, ruzulucabe de que Dios jma nuu pur ca judıu ca. Ndi
´
´
rusiidi laacabe de que Dios
˜ que ruuyadi ´ ti raza si´ casi ni jma ´ galan
o jma risaca que sti raza. Nee cadi dxandı nga galan guietenaladxinu
ndi la?
Hechos 10:1-48; 11:1-18; Apocalipsis 19:10.
´
TIMOTEU RACANE PABLU
110
´
OMBREHUIINI ni ruuyu rarı ne Pablu ca nga Timoteu.
´
´
˜
´
Laabe nabezabe ne ca binnilıdxibe guidxi Listra. Jnaabe la
´
˜
´
Eunice ne jnaa bıdabe la Loida.
Ne ndi ma chonna biaje chiganna Pablu guidxi Listra. Raca ti
´
´
´
´
iza dede dxi prime guye Pablu ne Bernabe raque. Yanna Pablu ma
´
´
bibigueta raque ne xhamıgube Silas.
˜
˜
Nannu xi rabi Pablu Timoteu la? Nee nuladxu ninelu laadu la?
Lii zanda gacanelu laadu gucheechenu diidxa ra nuu binni ni
nabeza zitu.
˜
´
Nualadxe na Timoteu. Ngue runi, que nindaadi rusaana Timoteu
ca binnilidxi ne rinebe Pablu ne Silas. Peru ante de guiziidinu de
´
viaje stibe la? guiduyanu xi guca Pablu. Ma gudidi diecisiete iza
´
dede dxi bihuinni Jesus nezalube ora zebe Damasco.
´
´
Bietenaladxi, Pablu guye Damasco para guninabe ca discıpulo
´
´
´
´
sti Jesus, peru yanna ma laapebe nacabe discıpulo. Despue
´
ruyubi tuudxi xhenemıgube laabe para guutica laabe, peru
´
ca discıpulo que racaneca laabe
˜
guxoonebe. Ruguucabe laabe ndaani
´
ti dxumi ne rindetecabe laabe lu
´
lindaa sti guidxi que ne zaque gunda
˜
bixoonebe.
´
Despue la? Pablu rididi
´
Antioquıa para chigucheechebe
´
diidxa. Ne raqu e nga
´
´
biree l a ca di sc ıpulo
´
que, cristianu. De raque
ruseendacabe
´
Pablu ne Bernabe
chigucheecheca
H
Filipos
´
Tesalonica
Berea
Roma
´
Antioquıa
Troas
Corinto Atenas
Malta
Efeso
Mileto
Colosas
Iconio
Listra
´
Antioquıa
Creta
NIS
A D O´ N
A R O B A
´
(MED
IT ERR A
NI U )
Chipre
Damasco
Cesarea
Jope
´
Jerusalen
´
diidxa ca guidxi ro nuu zitu que. Tobi de ca guidxi rigannacabe nga
Listra, ra nabeza Timoteu.
´
Yanna bia ti iza despue Pablu ribigueta Listra lu guiropa viaje.
´
´
Ora rine Timoteu Pablu ne Silas, nannu paraa riecabe la? Biiya lu
´ ´
mapa ri, ne zaca zannalu.
´
´
´
Primeru riecabe Iconio, guidxi nuu jma gaxha, de raque riecabe
´
´
´
´
´
sti guidxi la Antioquıa. Despue riecabe Troas, ne ridıdicabe
˜
´
Filipos, Tesalonica ne Berea. Nee ruuyu Atenas lu mapa ri la?
´
Pablu laaca rucheeche diidxa guidxi ca. Despue, riucheechecabe
´
´
diidxa Corinto ne rindaacabe raque ti iza aronda. Ultimu ra
´
´
´
´
riecabe nga Efeso raque que nindaapecabe. Oraqueru riguıbacabe
´
´ ´
´
lu ti barcu ne ribiguetacabe Cesarea de raque riecabe Antioquıa, ne
´
raque riaana Pablu.
´
´
Ne zaca Timoteu runi viajar gayuaa kilometru para gacanebe
Pablu gucheechecabe diidxa ne gucasaacabe stale binni para
´
guidagulisaa. Ora guiniisilu, zacalu casi Timoteu, ti hombrehuiini
´
´
´
Hechos 9:19-30; 11:19-26; capıtulo 13 hasta 17; 18:1-22.
ni que nucheene Dios la?
GUSI TI HOMBREHUIINI
111
˜
´
IIYA! Xi cayaca rarı pue. Nee gucanape hombrehuiini nexhe
´
layu ca la? ¡Biiya, tobi de ca hombre ziree ndaani yoo ca nga
˜
´
Pablu! Nee laaca ruuyu Timoteu raca la? Nou de ra ventana ca nga
biaba hombrehuiini ca la?
´
Ya, ngape nga ni guca. Pablu cudiibe ti libana para ca discıpulo
´
´
stibe guidxi Troas. Laabe nannabe de que zandaa para guyabe laaca
sti biaje purti zareebe ziebe lu barcu sti dxi que. Nga runi, neca ma
´
galaa gueela laabe canırube.
´
´
´
Hombrehuiini ri la Eutico. Laabe gusibe zubabe ra ventana ca.
´
Biababe de ruaa ventana ni nuu de lu guionna pisu ca. Nga
´
runi ruuyu ca binni ca nuuca xizaa. Ora ca hombre ca rindısaca
´
hombrehuiini ri, ruuyaca ma gutibe.
´
´
Ora biiya Pablu de que ma guti hombrehuiini ri la? ratabe luguia
´
ne riguiidxibe laa. Ne oraque rinibe: Cadi chuutu xizaa. ¡Laabe
´
´
nuube galan! ¡Ne dxandı! ¡Ti milagru ndi! ¡Pablu ma bisibani laabe!
´
´
Guiza rieche guira binni que.
´
´
´
´
´
Guiracabe riguıbacabe sti biaje ne roxhıcabe. Pablu bizulu gunı sti
´
´ ˜ ´
´
tiru dede bira gueela. Peru Eutico ma que nasiru. Oraque Pablu,
˜
´
´
Timoteu ne cani zine laabe que riguıbacabe lu ti barcu. Nee nannu
´
paraa riecabe la?
Pablu caluxe guionna viaje sti de gucheechebe diidxa ne laabe
´
´
ribiguetabe ralıdxibe. Bindaabe chonna iza ndaani guidxi Efeso lu
´
viaje bınibe ri. Nga runi lu guionna viaje ri bindaabe jma que lu
guiropa que.
Bireesibe Troas la? barcu que gulezadxini caadxi dxi Mileto. Cumu
Efeso nga nuu gaxha de guidxi ri la? Pablu bisendacaabe ca
´
hombre jma huaniisi de cani ridagulisaa Efeso para guinınebe laaca.
´
´
Despue la? ca binni que guiza triste riuuca ora ruuyaca ma ze Pablu
lu barcu.
¡B
Barcu que ribigueta Cesarea.
´
Laga riaana Pablu ralidxi discıpulo
´
Felipe la? ti hombre riguixhena
´
´ ´
´
la Agabo rinı de que ora chinda
´
Pablu Jerusalen zuseguyoocabe laa.
´
Ne ngape nga ni raca, casipe
´ ´
gunı Agabo que. Chupa iza de
nuseguyoocabe Pablu Cesarea
ruseendacabe laabe guidxi Roma
´
para guni juzgar Cesar laabe,
´
gobiernu sti guidxi que. Guiduyanu
xi raca lu viaje ri.
´
Hechos, capıtulo 19 hasta 26.
´
´ ˜
BILACABE NE BIDXINACABE LU TI ISLA
112
˜
´
IIYA, barcu ca ziyaazi! ¡Cabia ni! Nee ruuyu ca binni ni nuu
´
˜
´
ndaani nisa ca la? Caadxi de laacabe ma zidxina guria nisado
˜
´
´
ca. Nee nuu Pablu raca la? Guiduyanu xi zeeda guizaaca Pablu.
´
Bietenaladxi, chupa iza nuseguyoocabe Pablu Cesarea. Despue
rudxiibacabe Pablu ne xcaadxi de cani deguyoo que lu ti barcu ni che
´
´
Roma. Gaxha de ti isla ni la Creta bidxagalucabe ti bi yooxho ne ca
´
´
´
´
hombre que, que ganda chinecabe barcu ri. Ne que ganda guyacabe
´
´
´
´
Gubidxa que ridxı, ninla huaxhinni que ganda guyacabe ca beleguı
´
´
que. Despue de stale dxi de nuucabe zaque la? cani ze ndaani barcu
´ ´
´
´
que rinı ıqueca de que ma que zaladica.
¡B
´
´
´ ´
Oraque riasa Pablu ne rinı: Nin tobi de laatu que zatidi; barcu ri
´
´
si zanitilu. Purti nuchi ti angel sti Dios beeda ranuaa ne gudxi naa:
´
˜
Cadi idxibi lu, Pablu, purti naquiine chi uzuhuaa lu lu Cesar. Ne pur
´
´
´
lii zula Dios ira cani zineu ca.
´
Dede dxi bizulu bi yooxho que, bia galaa gueela sti dxi catorce, ca
˜
hombre runi dxiina lu barcu que bidiicabe cuenta de que nisa que
´
´
cadi zia di ni. Laacabe cadxıbicabe pa guidxelasaani xiixa guie
´
lu guelacahui que, nga runi rusabacabe ancla para guinaazeni.
´
´
´
Sti siado que la? ruuyacabe ra nabidxi. Oraque ruyubicabe modo
´ ˜
´
´
guchınacabe barcu que dede guria nisado que.
´ ˜
´
´
Ora ridxınacabe guria nisado que la? barcu
que rudxiga ique ni ndaani ti loma yuxi ne
´
˜ ´
que liica nandaru niniibi ni. De
´
raque ridxelasaa ca ola que barcu
´
que ne laani racade ni. Hombre
´
´
zine cani deguyoo que rinı: Cani
´
nanna xhuba la? guiabaca ndaani
nisa dede guireeca ra nabidxi, ne
˜
xcaadxi ca iquiineca yaga ndahui
sti barcu ca ti ganda guireeca. Ne
´
nga nga ni runicabe, ca 276 binni
´ ˜
ze ndaani barcu que ridxınaca
´
´
´
´
guria nisado que nabanica, casipe
´ ´
gunı angel que.
´
Isla que la Malta. Ca binni
´
´
´
de raque guiza nachahuica ne
racaneca cani zeeda lu barcu
que. Riuu si tiempu que xcaadxi
´
galan la? rudxiibacabe Pablu lu sti
´
barcu ne rinecabe laa Roma.
Hechos 27:1-44; 28:1-14.
PABLU NUU ROMA
113
´
IIYA ca cadena nuu na Pablu, ne biiya soldadu romanu ni cayapa
´
´
´
laabe ca. Pablu deguyoo Roma. Cabezabe guyabe xi guni Cesar
romanu que laabe. Ra deguyoobe ri rudiicabe lugar chu tu gueeda
ganna laabe.
´
Chonna gubidxa despue de guyuu Pablu Roma la? laabe
´
´
bisendacaabe ca xaıque sti ca judıu para chiguuyaca laabe. Nga runi
´
´
stale de ca judıu de Roma que rieca ra nuube. Pablu rinine laacabe
´
´
de Jesus ne de reinu sti Dios. Caadxi de laacabe runi crecabe ne
´
´
´
racacabe xpinni Cristu, peru xcaadxi que, que runi credica.
´
Pablu laaca rinine ca soldadu ni cayapa laabe. Lu guiropa iza
´
deguyoobe que, gunınebe cani gunda de Stiidxa Dios. Dede ne cani
´
´
´
nabeza ralidxi Cesar gunnaca de ca diidxa nacubi ne galan sti Reinu
´
ri, ne caadxi de laacabe racacabe xpinni Cristu.
Peru, tuu nga yeganna laabe ne zuba xana mexa ne cucaa ca pue.
˜
Nee nannu tu laabe la? Laabe nga Timoteu. Laabe laaca bideguyoobe
purti bicheechebe diidxa de Reinu sti Dios, peru yanna ma bireebe.
˜
´
Laabe zeeda gacanebe Pablu. Nee nannu xi cucaabe la? Guiduyanu.
Rietenaladxu de guidxi Filipos ne Efeso ni bieete lu historia 110
´
que la? Pablu gucane ca guidxi ca para chu binni gaca xpinni Cristu
ne guidagulisaaca. Yanna ra deguyoobe ri la? Pablu rucaabe carta
´
para ca binni ri. Ca carta ni la Efesios ne Filipenses la? zeeda cani
´
´
ndaani Biblia. Pablu rabibe Timoteu xi gucaa para ca xhamıgucabe
ni nuu Filipos.
´ ´
Ca filipenses ca guiza gucaca nachahui ne Pablu. Biseendacabe ti
´
regalu para laabe ra deguyoobe ca, nga runi cudiibe xquıxepe
´
´
laaca. Epafrodito nga yene regalu ca. Laabe nabe guca huarabe
´
˜ ´
´
dede yaca natibe. Yanna ma nuube galan sti biaje ne que zandaa
´
´
zabiguetabe xquıdxibe. Laabe chinebe carta sti Pablu ne Timoteu ora
´
guibiguetabe Filipos.
B
´
Ndaani lidxi guiiba que Pablu rucaa xhupa carta ni napanu ndaani
Biblia. Tobi que para ca xpinni Cristu ni nuu guidxi Colosas. Nannu
´
xi la carta ri la? Lani Colosenses. Sti carta ca la? nga para ti
´
´
´
´
xhamıgube ni la Filimon, de guidxi Colosas. Carta ca canı de
´
´
Onesimo, ti mozo sti Filimon.
´
´
˜
´
Onesimo bixoonebe de Filimon ne guyebe Roma. Laabe gunnabe
´
´
deguyoo Pablu raque ne yegannabe laa, Pablu gunine laabe de
´
´
Stiidxa Dios. Que nindaa di gucabe xpinni Cristu. Yanna raca
˜
arrepentirbe pur bixoonebe. Pur nga runi, nannu xi rucaa Pablu lu
´
carta ruseendabe ra nuu Filimon ca la?
´
´
´
Pablu rinababe Filimon gutiidiladxi ni bini Onesimo que.
´
Cudxigueta laabe lii, na Pablu. Peru yanna ma cadi xmozosilu laabe
´
´
´
´
sınuque ma nacabe bıchilu. Ora ribigueta Onesimo guidxi Colosas,
rinebe guiropa carta que, tobi para ca colosenses ne stobi para
´
´
´
´
´
Filimon. ¡Gunı ique si pabia nayeche guyuu Filimon ora gunnabe de
´
´
que Onesimo mozo stibe que ma naca xpinni Cristu casica laabe!
´
´
Ora bicaa Pablu ra nuu ca filipenses ne ra nuu Filimon la? guiza
´
galan ca diidxa bicaabe. Cuseenda Timoteu ra nuutu na Pablu rabi
´
´
ca filipenses. Peru que zandaadi laaca ziganna laatu. Ne Filimon
´
rabibe laa: Binichaahui ti lugar ra guiaana.
´
´
Ora riree Pablu la? rigannabe ca bıchibe ni zinanda Cristu ni
´
nabeza stale guidxi. Peru despue rideguyoo Pablu guidxi Roma sti
´
biaje. Yanna ma nannabe de que zuuticabe laabe. Nga runi, rucaabe
´
´
ra nuu Timoteu para gueeda nagueenda. Que nucheenia Dios nabe,
´
ne laabe zudiibe naa ti premiu. Caadxi dxi despue de guti Pablu,
´
´
Jerusalen rinitilu sti biaje, peru yanna ma ca romanu ca runi ni.
´ ´
Peru ndaani Biblia cayeeteru jma de ni guca ri. Jioba rabibe
´
´
apostol Juan gucaa ca ultimu libru stibe, tobi de laacani nga
´
Apocalipsis. Libru ri canı de ni chigaca lu ca dxi ni zeeda.
´
Guiduyanu xi chigaca ca dxi chigueeda ri.
Hechos 28:16-31; Filipenses
1:13; 2:19-30; 4:18-23; Hebreos 13:23;
´
Filemon 1-25; Colosenses 4:7-9; 2 Timoteo 4:7-9.
8 NDAA
´
´
Ni rinı Biblia dxandı raca
´
´
´
Biblia que rinı si di de ca historia ni dxandı
´ ´
guca dxique, sınuque laaca rinini xi chigaca lu ca
´
´
dxi ni zeeda ca. Ca binni de guidxilayu que zanda
´
guinica xi chigaca. Nga runi, nannanu de que
´
Biblia zeeda de Dios. Xi rinı Biblia de ca dxi
zeeda ca ya.
´
Canı ni de ti guendarindinde sti Dios. Luni la?
´
´
˜
Dios zabee guira guendaqueiquiine ne ca binni malu
´
nuu lu Guidxilayu ri, peru zulabe cani cayuni ni
´
nabe. Jesucristu, rey ni gulı Dios ri nga chiguuya
´
´
de que guira xpinni Dios guibanica nayeche ne
guendariuudxi, ne ma cadi chu dxi gacahuaraca
´
ne gatica.
˜
´
´
Nee cadi dxandı nga ziechenu guni Dios ti
´
´
´
paraısu nacubi lu Guidxilayu ri la? Peru napanu
´
´
´
xi guninu xiixa pa racaladxinu guibaninu ndaani
´
´
´
paraısu ri. Lu ultimu historia sti libru ri zazıdinu
˜
´
xi naquiine guninu ti ganda guicaanu ca ndaaya
ni napa Dios para cani cayuni ni nabe. Nga runi,
´
biinda 8 NDAA ri ne biiya xi rinı Biblia de cani
chigueeda ri.
˜
´
´
RA GUILUXE GUIRA GUENDAQUEIQUIINE
114
I ruuyu lu dibuju ri. Stale binni dxiba caballu quichi. Peru
˜
biiya de paraa zeedacame. ¡Ca caballu ca zeeda guxooneca de
˜
´
´
guiba lade ca za ca! Nee nuu caballu guiba la?
´
´
´
Co, cani cahuinni rarı cadi dxandı caballu di laaca. Nannanu ni
´
´
˜
purti ca caballu ca que zanda guxoonecame lade za, cadi dxandı la?
´
˜
Peru Biblia ruzeete de caadxi caballu guiba. Nannu xinee la?
´
´
˜
Purti dxique biquiinecabe caballu ora chitındecabe lu guerra. Nga
´
´
´
runi, Biblia rinı de que tuudxi binni riete de guiba dxıbaca
´
caballu ti guluica de que Dios napa ti guerra para guira binni de
´
´
Guidxilayu. Paraa chigaca ndi ya. Lu Armagedon, ne zunitilube ca
´
˜
´
guendaqueiquiine nuu lu Guidxilayu ri.
´
´
´
Jesus Nga chisaniru lu guendaridinde ni chigaca lu Armagedon
´
´
´
ri. Bietenaladxi, Jioba gulı Jesus para gaca rey sti gobiernu
´
Stibe. Pur nga runi, ique Jesus nga nuu corona ca. Ne espada
˜
´
ca rusihuinni de que chiguutibe guira ca xhenemigu Dios. Nee
´
guendaridxagayaa nga gannanu de que Dios chiguuti ca binni malu
ca la?
´
´
Biyubi Historia 10. Xi ruuyu luni. Nisaguie naroba ni biiti guira
´
´
binni malu que, nja. Tu bisaba Nisaguie naroba ca ya. Jioba Dios.
´
Yanna biiya lu Historia 15 ca. Xi cayaca luni. Jioba cuzaaqui
Sodoma ne Gomorra.
Gudidi lu Historia 33. Biiya xi cayaca ca caballu ne ca carru ni
´
´
´
ritindene ca egipciu ca. Tu bisaba nisa ca luguiacabe ya. Jioba.
´
´
´
Bınibe ni para gulabe xquıdxibe. Biyubi Historia 76. Raca zuuyu de
´
´
´
que Jioba dede bidii lugar guinitilu xquidxi purti gucaca malu.
´
´
´
Nga runi, que zadxagayaadinu ora Jioba guseenda dede guiba ca
´
´
˜
binni nanda guiiba sti para gunduuxe guira ca guendaqueiquiine
´
´
nuu lu Guidxilayu ri. Xi chigaca despue ya. Bitiixhi sti yaza ca ne
´
guyanu xi raca.
Apocalipsis 16:16; 19:11-16.
X
´
´
TI PARAISU NACUBI LU GUIDXILAY U RI
115
˜
´
IIYA ca yaga nasoo ri, ca guie sicaru ri ne ca dani ngola ca. Nee
´
´
´
˜
cadi dxandı sicarupe guira ndi la? Biiya bidxinahuiini cayo
´
´
ndaani na hombrehuiini ca. Ne biiya ca lion ne caballu zuhuaa lu ca
˜
´
guixi ga ca. Nuladxu nibezu ndaani ti yoo o ti lugar sicarı la?
´
´
´
´
Dios racaladxi guibanilu sin que chu dxi gatilu ndaani ti paraısu
´
´
lu Guidxilayu ri, ne sin tiidilu ca guendana ni cadidi stale binni
´
´
yanna. Nga nga ni canı Biblia para cani guibani ndaani paraısu ca.
´
´
Dios ziuune laacabe. Ma que ziuuru guendaguti nin guendaruuna nin
´
´
yuuba. Purti ma gudidi guira cani guyuu dxique.
´
´
Jesus nga chiguni ca guendaridxagayaa ri. Nannu padxı la?
´
´
´
˜
´
Despue de cueebe guira guendaqueiquiine ne guira ca binni malu
´
´
´
nuu lu Guidxilayu ri. Bietenaladxi, dxi guyuu Jesus lu guidxilayu
B
´
´
´
bisiandabe guira guendahuara sti ca binni
´
que, ne dede bisibanibe caadxi ni ma guti.
´
´
´
Zaca bisihuınnibe ni chigunibe lu guidubi
´
naca Guidxilayu ri casi Rey sti reinu sti
Dios.
´
´
´
¡Gunı ique si pabia galan zaca chunu
´
´
ndaani paraısu nacubi ca! Jesus, ne caadxi
de cani ribibe la? zuni gobernarnebe laaca
´
´
´
guiba. Laacabe chiguni tendercabe guira
´
tu guiaana lu guidxilayu ri ne zuuyacabe
´
´
guibanica nayeche luni. Guiduyanu xi
˜
´
naquiine guninu ti ganda gudii Dios laanu
´
guendanabani ni que ziuu dxi guiluxe
´
ndaani paraısu nacubi sti.
Apocalipsis 21:3, 4; 5:9, 10; 14:1-3.
Libru stinne
DE CA HISTORIA
Stiidxa
Dios
St
i
Di idxa
os S T I BI B L IA
˜
N
´
XIMODO
GUIB
ANINU
SIN
´
´
QUE CHU DXI GATINU
116
EE nannu xi cayuunda dxaapahuiini ri ne ca xhamigu la? Ya,
laacabe cayuundacabe laca libru ni cayuundalu ri... Libru stinne
de ca historia sti Biblia. Ne historia ripe nga cayuundacabe...
´
´
´
«Ximodo guibaninu sin que chu dxi gatinu».
´
´
˜
Nannu xi caziidicabe la? Prime la? de que naquiine guizıdinu de
´
´
˜
´
´
´
Jioba ne de Xiinibe Jesus para guibaninu sin que chu dxi gatinu.
´
´
Biblia na: Ndi nga neza ni zine lii lu ti guendanabani ni que zaluxe.
´
˜
Biziidi de tobi lucha Dios ni dxandı dxandipe, ne de Xiinibe,
Jesucristu.
´
˜
Ximodo zanda guiziidinu de Jioba Dios ne de Xiinibe Jesucristu ya.
´
Tobi de laani nga gundanu Libru stinne de ca historia sti Biblia de
´
´
´
ra bizulu hasta ra guiluxe. Libru ri canini stale de Jioba ne de Jesus.
´
´
Ne canini stale de cani ma bınicabe ne cani chigunirucabe. Peru laaca
˜
´
naquiine gundanu sti cosa.
´
Ruuyu libru nexhe layu ca la? Nga nga Biblia o Stiidxa Dios.
´
´
´
Gunaba tuuxa guundane lii Biblia ra ca guira historia ni zeeda lu
˜
´
libru ri. Biblia cusiene laanu xi naquiine guninu para guzuubanu
´
´
´
stiidxa Jioba jnezape ne ganda ugaandanu guendanabani ni que zaluxe
˜
´
´
ca. Pur nga runi, naquiine guianu gundanu Biblia guira dxi.
´
´
´
´
´
Peru cadi guizıdisinu de Jioba ne Jesus nga maca biluxeni. Zandaca
´
gannanu stale de laacabe, ne de ni rusiidicabe ne cadi ugaandanu
´
˜
´
guendanabani ni que zaluxe ca. Nannu xiru naquiine guninu la?
´
˜
´
´
Laaca naquiine guninu guira ni guizıdinu. Rietenaladxu de Judas
´
´
´
´
Iscariote la? Laabe gucabe tobi de ca doce apostol ni gulı Jesus que.
´
´
´
´
´
Judas guiza gunnabe de Jioba ne de Jesus. Peru, xi gucabe ya.
´
´
´
Que nindaa di biyubibe puru para laasibe dede bitoobe Jesus
´
pur treinta moneda de plata. Judas que zacaa di guendanabani ni
´
que zaluxe.
´
´
Rietenaladxu de Guehazı, ni bizıdinu caadxi de laa lu Historia 69
´
que la? Laabe gucaladxibe nicaabe lari ne bidxichi ni cadi stibe. Ne
´
bisiguiibe para gunda gucuaabe guirani, ngue runi Jioba bini castigar
´
laabe. Laaca zuni castigarbe laanu pa que guzuubanu diidxa ca ley
stibe.
´
˜
Peru laaca guyuu stale binni nachahui ni que nusaana de nuni ni na
˜
´
´
´
´
Jioba sin nuchee. Nee cadi dxandı racaladxinu gacanu casi laacabe la?
´
´
´
Ti ejemplu sicaru ni napanu nga de hombrehuiini ni biree la Samuel
´
que. Bietenaladxi, casi biiyanu lu Historia 55 que la? laabe napabe
´
´
´
tapa o gaayu si iza ora bizulube bınibe ni na Jioba ndaani tabernaculo
´
sti. Nga runi, neca nahuiinirulu, zanda gunu ni na Jioba.
´
´
Ya, guiranu racaladxinu gacanu casi Jesucristu. Laabe neca
´
´
nahuiinibe, peru bisiidibe de Bixhozebe ni nuu guiba ndaani yudu sti,
´
´
´
casi biiyanu lu Historia 87 que. Guninu casi bınibe ca. Guinınenu
´
˜
´
´
binni de Dios stinu Jioba, ne de Xiinibe, Jesucristu. Pa guninu guira
´
´
´
ndi la? zanda guibaninu ndaani paraısu nacubi sti Dios lu Guidxilayu
´
´
ri, sin que chu dxi gatinu.
Juan 17:3; Salmo 145:1-21.
Guendarinabadiidxa ora guiuunda
Libru stinne de ca historia
sti Biblia
Historia 1
´
´
´
Ra bizulu Dios biza guira ni nuu
´
´
´
1. Pade beeda guira ni galan. Zanda guinilu ti ejemplu la?
´
´
2. Xi biza Dios prime.
˜
´
´ ´
3. Xinee nabe risaca prime angel ni bini Dios que.
´
´
4. Bisiene ximodo naca Guidxilayu ri dxique (biiya
lu dibuju ca).
´
5. Ximodo binichaahui Dios Guidxilayu ri para binni
ne mani.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Jeremıas 10:12.
´
Xi ca guenda sti Jioba rihuinni lu cani bizabe. (Isa.
40:26; Rom. 11:33.)
2. Biinda Colosenses 1:15-17.
˜
´
´
´
´
Xi dxiina bini Jesus ora bizulu Dios biza guira ni
˜
´
´ ´
nuu. Ne pur dxiina bınibe ca, xi zanda guinı ıquenu de laabe.
´
3. Biinda Genesis 1:1-10.
´
´
´
1) Ximodo bizulu Guidxilayu. (Gen. 1:1.)
´
´
´
2) Xi biza Dios prime dxi que. (Gen. 1:3-5.)
´
3) Xi bizabe guiropa gubidxa que. (Gen. 1:7, 8.)
Historia 2
´
´
Ti jardın sicaru
´
1. Ximodo bini Dios Guidxilay
u ri para laanu.
˜
2. Dios bini stale mani. Nee zanda guinilu chupa
chonna de laacame la? (Biiya lu dibuju ca.)
˜
´
´
3. Xinee gadxepe modo guca jardın de Eden que.
˜
4. Ximodo gucaladxi Dios naca guidubi naca Guidxi´
layu ri.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 1:11-25.
´
´
1) Xi biza Dios lu guionna gubidxa que. (Gen. 1:12.)
´
2) Xi bizabe lu guidapa gubidxa que. (Gen. 1:16.)
´
´
3) Xi mani biza Jioba lu gaayu ne xhoopa gubidxa
´
que. (Gen. 1:20, 21, 25.)
´
2. Biinda Genesis 2:8, 9.
´
Xi chupa yaga gadxe de xcaadxi yaga guluu Dios
´
´
ndaani jardın que ne xi rinı cani.
Historia 3
´
´
Prime hombre ne prime gunaa
´
1. Xi ruuyu gadxe lu dibuju sti historia 3 ri de lu dibuju sti historia 2 ya.
´
´
2. Tu biza prime hombre ne tu labe.
˜
´
3. Xi dxiina bidii Dios Adan.
˜
´
4. Xinee bini Dios gasi Adan.
˜
˜
´
´
5. Pabia dxi nanda nibani Adan ne Eva ne xi dxiina
´ ˜ ´
gucaladxi Jioba nunicabe.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Salmo 83:18.
´
´
´
Tu la Dios ne xi lugar napabe laasibe lu Guidxilayu
ri. (Jer. 16:21; Dan. 4:17.)
´
2. Biinda Genesis 1:26-31.
´
´
1) Xii nga ultimu biza Dios lu xhoopa gubidxa que
´
ne ximodo nga gadxepe ni bınibe ri de sti ca mani
´
ca. (Gen. 1:26.)
´
´
´
2) Xi guendaro bidii Jioba binni ne ca mani ca. (Gen.
1:30.)
´
3. Biinda Genesis 2:7-25.
˜
´
´
1) Ximodo nga guca dxiina gucuaa Adan de cuaqui´
´
be la ca mani que. (Gen. 2:19.)
´
´
´
2) Ximodo racane Genesis 2:24 laanu guienenu xi
´
´
rinı ique Jioba de guendaxheela, guendarusabixheela ne divorcio. (Mat. 19:4-6, 9.)
Historia 4
´
´
Ximodo binıticabe lıdxicabe
´
1. Biiya lu dibuju ca. Xi cayaca Adan ne Eva.
˜
´
2. Xinee bini castigar Jioba laacabe pue.
3. Xi gudxi ti beenda Eva.
´
4. Tu bini de que beenda que guinine Eva.
˜
´
´
5. Xinee biniti Adan ne Eva lidxi ndaani Paraısu que.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 2:16, 17 ne 3:1-13, 24.
1) Guendarinabadiidxa ni bini beenda que Eva, xi˜
´
´
´
nee biluı ni casi ora bisuguii Jioba pue. (Gen. 3:1-5;
1 Juan 5:3.)
˜
˜
´
2) Xinee riquiine quixhena ejemplu sti Eva laanu.
(Fili. 4:8; Sant. 1:14, 15; 1 Juan 2:16.)
´
´
3) Ximodo gucaladxi Adan ne Eva nireecueca de xto´
ndaca. (Gen. 3:12, 13.)
´
´
4) Ximodo bisihuinni ca querubın cayapa jardın de
´
´
Eden que, de que Jioba si nga napa derechu de guni
´
mandar. (Gen. 3:24.)
2. Biinda Apocalipsis 12:9.
´
´
Pabia cayuni ganar Binidxaba ra cayacaladxibe chu
binni contra gobiernu sti Dios. (1 Juan 5:19.)
Historia 5
Ti guendanabani nagana
´
´
1. Ximodo guca xquendanabani Adan ne Eva despue
´
´
de bireecabe ndaani jardın de Eden que.
˜
´
2. Xi bizaaca Adan ne Eva, ne xinee.
˜
˜
´
3. Xinee zioxho ne zati ca xiini Adan ne Eva.
´
´
4. Pa Adan ne Eva nuzuubaca stiidxa Jioba, ximodo
˜
˜
´
naca xquendanabanicabe ne ca xiinicabe ya.
´
´
5. Ximodo binina guendaqueruzuuba diidxa sti Eva
que laa.
˜
´
´
´
6. Tu la prime ne guiropa xiini Adan ne Eva.
´
7. Tu ca xcaadxi baduhuiini ca lu dibuju ca.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 3:16-23 ne 4:1, 2.
´
1) Dede dxi guca maldecir guidxilayu que, ximodo bi´
´
´
huinni de que gucana xquendanabani Adan. (Gen. 3:
17-19; Rom. 8:20, 22.)
˜
´
´
´
´
2) Xinee nga biasipe la Eva, ni rinı «nabani». (Gen.
3:20.)
´
´
3) Ximodo nga gupa Jioba respetu Adan ne Eva des´
´
pue de bicheecabe que. (Gen. 3:7, 21.)
2. Biinda Apocalipsis 21:3, 4.
´
´
´
Xi guira «ni guyuu dxique» racaladxinu guiree.
Historia 6
Tobi nachahui ne tobi malu
˜
´
´
1. Xi dxiina bizulu bini Caın ne Abel.
´
´
2. Xi rusigade Caın ne Abel Jioba.
˜
´
3. Xinee riuladxi Jioba ni rusigade Abel laabe, ne xi˜
´
´
´
nee que riuladxibe sti Caın.
´
´
´
4. Ximodo ladxido Caın ne ximodo gucaladxi Jioba
uguu jneza laabe.
´
˜
´
5. Xi bini Caın bichi ora nuucabe stubicabe ra naa
que.
´
´
´
6. Bisiene xi guca Caın despue de biitibe bıchibe.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 4:2-26.
´
´
´
´
1) Ximodo biluı Jioba pabia naxoo modo guyuu Caın
´
que. (Gen. 4:7.)
´
´
´
2) Ximodo bisihuinni Caın modo naca ladxido. (Gen.
4:9.)
´
3) Ximodo ruuya Jioba guixii rini sti tuuxa ni
´
´
que gapa donda. (Gen. 4:10; Isa. 26:21.)
2. Biinda 1 Juan 3:11, 12.
˜
´
´
1) Xinee bidxiichi xiana Caın, ne ximodo riguixhena
´
ndi laanu ca dxi stinu ri ya. (Gen. 4:4, 5; Pro. 14:30;
28:22.)
´
2) Ximodo rusihuinni Biblia, de que necaxa ca binni´
´
´
lıdxinu gucaaluca Jioba, laanu zanda guninu ni nabe
sin gucheenu ya. (Sal. 27:10; Mat. 10:21, 22.)
3. Biinda Juan 11:25.
´
´
Xi cayabi Jioba laanu de cani huayati sin que guzaabi gasti. (Juan 5:24.)
Historia 7
´
Ti hombre nadxibalu
1. Ximodo ndi guca Enoc gadxepe.
˜
2. Xinee bini ca binni de ca dxi sti Enoc que puru
˜
´
si ni que iquiine.
˜
´
3. Xi cani que iquiine bini ca binni que. (Biiya lu dibuju ca.)
˜
˜
´
4. Xinee naquiine gaca Enoc nadxibalu.
´
´
´
5. Pabia dxi bibani ca hombre de dxique, ne pabia dxi
bibani Enoc.
´
6. Xi guca despue de guti Enoc.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 5:21-24, 27.
´
´
1) Ximodo guca yebar Enoc Jioba. (Gen. 5:24.)
2) Casi na Biblia, tuu nga hombre ni bibani jma xa´
´
´
´
dxı, ne panda iza napabe ora gutibe. (Gen. 5:27.)
´
2. Biinda Genesis 6:5.
˜
´
´
Guti si Enoc que, pabia que iquiine guca ca binni que,
´
ne ximodo nga zaquecani ca dxi stinu ri. (2 Tim. 3:
13.)
3. Biinda Hebreos 11:5, NM.
Xi guenda sti Enoc «uyuladxi Dios» ne xi guleendu´
be. (Gen. 5:22.)
4. Biinda Judas 14, 15.
´
Ximodo zanda gaca ca xpinni Cristu nadxibalu casi
´
´
guca Enoc ora guininecabe binni de Armagedon ni
chigueeda ca. (2 Tim. 4:2; Heb. 13:6.)
Historia 8
Historia 10
´
Gigante lu Guidxilayu
´
´
Ti Nisaguie guiza naroba
´
´
1. Xi guca ora caadxi angel sti Dios bicaadiagaca Binidxaba.
˜
˜
´
2. Xinee bisaana caadxi de ca angel que xhiinaca gui´
´
ba ne beedacabe lu Guidxilayu ri.
˜
´
´
3. Xinee guiza malu ni bini ca angel que, de guee´
´
dacabe lu Guidxilayu ri ne gacacabe casi binni.
˜
´
4. Ximodo nga gadxepe ca xiini ca angel que.
˜
´
5. Casi ruuyu lu dibuju ca, xi bini ca xiini ca angel
´
que ora gucaca gigante.
´
6. Despue de Enoc, tu hombre nachahui bibani lu
´
˜
Guidxilayu ri, ne xinee gunnaxhii Dios laabe.
˜
˜
´ ˜
1. Xinee ma que nanda nuu guiruti ndaani arca que
´
ora biaba nisaguie que.
´
´
2. Panda dxi ne panda gueela bisaba Jioba nisaguie
´
que ne dede paraa yenda nisa que.
´
3. Xi
u que de nisa.
˜ guca´ arca que ora bidxii Guidxilay
´
4. Nee bila ca gigante que lu Nisaguie naroba que la?
´
Xi guca xa de ca bixhozecabe ya.
´
5. Xi guca arca que gaayu beeu despue.
˜
´
6. Xinee biseenda Noe ti biaqui guiree fuera de arca
que.
´
7. Ximodo gunna Noe de que ma biete ca nisa que.
´
´
8. Despue de guyuu Noe ne ca binnilidxi jma de ti
´
iza ndaani arca que, xi gudxi Jioba laacabe.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 6:1-8.
´ ´
´
Xina Genesis 6:6 de modo zanda gunina o gusieche
´
´
xpianu ladxido Jioba.
2. Biinda Judas 6.
´
´
´
´ ˜
Xi rizıdinu yanna de ca angel ni «que nina naana ra
bisaana Dios laaca». (1 Cor. 3:5-9; 2 Ped. 2:4, 9, 10.)
Historia 9
´
No e runi ti arca
˜
´
´
1. Panda binnilidxi Noe ne tu la guionna xiinibe.
´
´
2. Xii nga xiixa ni que huahuinni gudxi Dios Noe
˜
guni ne xinee.
´
´
´
3. Ximodo guca guira binni que ora gunine Noe laacabe de arca que.
´
4. Xi gudxi Dios Noe guni ne ca mani que.
´
5. Despue de biseegu Dios puerta sti arca que, xi bini
´
Noe ne ca binnilidxi.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 6:9-22.
´
1) Xi bini de que gaca Noe ti hombre ni jma bihui´
nni de modo bini adorar Dios ni dxandı dxandipe.
´
(Gen. 6:9, 22.)
´
2) Ximodo ruuya Jioba guendaridinde ne ximodo za´
´
´
nda gacane ndi laanu ora chiguninu o chiguyanu xii´
xa. (Gen. 6:11, 12; Sal. 11:5.)
´
´
3) Ximodo zanda guninu casi bini Noe ora guicaanu
´
guira guendarusiidi ni zeeda de ca ni zaniru ndaani
´
xquidxi Dios. (Gen. 6:22; 1 Juan 5:3.)
´
2. Biinda Genesis 7:1-9.
´
´
Ximodo rusieche laanu gannanu de que Jioba biiya
´
´
Noe casi ti hombre nachahui necaxa gulenebe do´
nda ya. (Gen. 7:1; Pro. 10:16; Isa. 26:7.)
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 7:10-24.
´
´
1) Tu guira bigaanda guendarinitilu que ndaani Gui´
´
dxilayu ri. (Gen. 7:23.)
´
´
2) Pabia bindaa para bibidxi ca nisa sti Nisaguie na´
roba que. (Gen. 7:24.)
´
2. Biinda Genesis 8:1-17.
´
´
´
Ximodo culuı Genesis 8:17 de que, que nuchaadi ni
´
´
gudixhe ique Dios guni ne Guidxilayu ri. (Gen. 1:22.)
3. Biinda 1 Pedro 3:19, 20.
´
´
1) Xi castigu gucuaa ca angel ni que nuzuuba diidxa
´
´
que ora bibiguetacabe guiba. (Jud. 6.)
´
´
2) Ora gundanu relatu sti Noe ne ca binnilidxi, xi´
´
modo riguidxi confianza ni napanu Jioba de que za´
nda gula ca binni xquidxi. (2 Ped. 2:9.)
´
Prime arcu iris
Historia 11
´
´
1. Casi ruuyu lu dibuju ca, xi prime bini Noe ora biree ndaani arca que.
´
´
2. Xi gudxi Dios Noe guni laa ne binnilidxi despue
´
de Nisaguie naroba que.
3. Xi bizabiruaa Dios.
´
˜
´
4. Ora guyanu arcu iris, xi riquiine guietenaladxinu.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 8:18-22.
´
˜
1) Xi zanda guninu yanna, ti ganda guidxina ra nuu
´
´
´
Jioba «ti xho ni zine para guendariziladxi». (Gen. 8:
21; Heb. 13:15, 16.)
´
´
2) Xi biiya Jioba ndaani ladxido hombre, ne pur nga,
˜
˜
´
xinee naquiine gatananu. (Gen. 8:21; Mat. 15:18, 19.)
´
2. Biinda Genesis 9:9-17.
´
´
1) Xi pactu bini Jioba ne guira cani nabani lu Gui´
´
dxilayu ri. (Gen. 9:10, 11.)
´
´
2) Pabia zandaa pactu sti arcu iris que. (Gen. 9:16.)
Historia 12
´
Binni cucuı ti yoo soo
´
1. Tu guca Nemrod, ne xi gunı ique Dios de laabe.
˜
´
2. Xinee cayuni ca hombre ca ladrıu casi ruuyu lu
dibuju ri.
˜
˜
´
´
´
3. Xinee que nuuladxi Jioba nibı yoo soo que.
´
´
4. Ximodo bicueeza Jioba de nucuıcabe yoo soo que.
´
´
5. Xi biree la guidxi que ne xi rinı ni.
´
6. Xi bini ca binni que despue de bichaa Dios stiidxaca.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 10:1, 8-10.
´
Ximodo guca Nemrod ne ximodo riguixhena Biblia
laanu. (Pro. 3:31.)
´
2. Biinda Genesis 11:1-9.
˜
´
Xi pur guyuucabe nucuıcabe yoo soo que ne xinee
˜
´
´
´
maca ca de que que zaquiine ni. (Gen. 11:4; Pro. 16:18;
Juan 5:44.)
Historia 13
Abraham, xhamigu Dios
1. Ximodo guca ca binni guleza Ur.
´
´
´ ´
2. Tu la hombre ca lu dibuju ri. Padxı gulebe ne pa´
raa gulezabe.
3. Xi gudxi Dios Abraham guni.
˜
´
4. Xinee biree la Abraham xhamigu Dios.
´
5. Tu zine Abraham ora bireebe de Ur.
´
´
6. Xi gudxi Dios Abraham ora yenda Canaan.
7. Xi gudxi Dios Abraham dxi gupa 99 iza.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 11:27-32.
´
1) Tu raca Abraham Lot. (Gen. 11:27.)
´
´
´
2) Necape rieete de que Tare nga yene ca binnilidxi
´
´
Canaan, ximodo nannanu de que Abraham nga ni
˜
´
´
´
´
dxandı yene laacabe ne xinee bınibe ni. (Gen. 11:31;
Hech. 7:2-4.)
´
2. Biinda Genesis 12:1-7.
´
´
Xiru gudxi Jioba Abraham chiguiuu lu pactu bıni´
´
´
nebe laa que ora yenda Canaan. (Gen. 12:7.)
´
3. Biinda Genesis 17:1-8, 15-17.
˜
´
´
1) Ximodo bidxaa la Abran dxi bisaa 99 iza ne xinee.
´
(Gen. 17:5.)
´
´
2) Xiru ndaaya gudxi Jioba Sara zacaa. (Gen. 17:
15, 16.)
´
4. Biinda Genesis 18:9-19.
˜
˜
´ ´
1) Casi na Genesis 18:19, xi dxiina naquiine guni ca
˜
ni napa xiini. (Deu. 6:6, 7; Efe. 6:4.)
´
2) Xi bini Sara ni rusihuinni de que que zanda di
´
´
´
´
guninu xiixa nagachi nezalu Jioba. (Gen. 18:12, 15;
Sal. 44:21.)
Historia 14
´
Fe sti Abraham bihuinni pa dxandı ni
1. Xi bizabiruaa Dios guni ne Abraham ne ximodo
´
bınibe ni gunibe que.
2. Casi rihuinni lu dibuju ri, ximodo biiya Dios pa
´
dxandı fe sti Abraham.
´ ˜ ´
3. Xi bini Abraham neca que nenebe ni bini mandar
´
Dios laabe gunibe.
´
4. Xi guca ora gulee Abraham gudxıu para guuti xii˜
ni.
´
5. Pabia fe gupa Abraham Dios.
6. Xi bidii Dios Abraham para guuti ne ximodo.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 21:1-7.
˜
˜
Xinee bini circuncidar Abraham xiini lu xhono gu´
bidxa. (Gen. 17:10-12; 21:4.)
´
2. Biinda Genesis 22:1-18.
Ximodo bisihuinni Isaac de que bizuubabe stiidxa bi˜
´
xhozebe Abraham ne ximodo guca ndi ti senal de
´
´
xiixa risaca ni guca despue. (Gen. 22:7-9; 1 Cor. 5:7;
Fili. 2:8, 9.)
Historia 15
´
´
Xheela Lot biiyadxı atra
˜
1. Xinee bixale Abraham ne Lot.
˜
2. Xinee yendeza Lot Sodoma.
3. Ximodo ca binni de Sodoma que.
´
4. Xi gudxi guiropa angel que Lot.
˜
5. Xinee guca xheela Lot ti pilar de zidi.
´
6. Xi rizıdinu de ni guca xheela Lot.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 13:5-13.
´
Xi rizıdinu de Abraham ora gudxiilunu xiixa guenda´
nagana ni guizaacanenu tuuxa. (Gen. 13:8, 9; Rom.
12:10; Fili. 2:3, 4.)
´
2. Biinda Genesis 18:20-33.
˜
´
´
´
Ora guienenu modo gunine Abraham Jioba, xinee
´
´
´
zanda guni crenu de que Jioba ne Jesus zuni juzgar´
cabe binni jneza. (Gen. 18:25, 26; Mat. 25:31-33.)
´
3. Biinda Genesis 19:1-29.
´
1) Casi ma bındanu ri, ximodo ruuya Dios muxe ne
´
gunaa nguiu. (Gen. 19:5, 13; Lev. 20:13.)
´
´
´
2) Ximodo ruyanu de que gadxe gadxe modo bizuu´
baAbraham ne Lot stiidxa Dios ne xi rizıdinu de laa´
ni. (Gen. 19:15, 16, 19, 20; 22:3.)
4. Biinda Lucas 17:28-32.
Ximodo biiya xheela Lot guendarapa bidxichi ne xi´
modo riguixhena ni bizaacabe ca laanu. (Luc. 12:15;
17:31, 32; Mat. 6:19-21, 25.)
5. Biinda 2 Pedro 2:6-8.
˜
´
´
Para gacanu casi Lot, ximodo naquiine guyanu ca bi˜
´
nni que iquiine nuu yanna ri. (Eze. 9:4; 1 Juan 2:1517.)
Historia 16
Ti gunaa nachahui para Isaac
´
1. Tuu nga hombre ne gunaa ca lu dibuju ri.
˜
´
2. Xi bini Abraham para bidxelabe xheela xiinibe ne
˜
xinee.
´
´
3. Ximodo bicabi Jioba oracion sti mozo stiAbraham.
4. Xi bicabi Rebeca ora gunabadiidxacabe laa pa za´
chagana Isaac.
5. Xi bisieche Isaac sti biaje.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 24:1-67.
1) Xii nga ca guenda bisihuinni Rebeca ora bidxaga´
´
lube mozo sti Abraham ra bize que. (Gen. 24:17-20;
Pro. 31:17, 31.)
2) Xi riziidi cani zinanda Cristu yanna ri de ni bini
˜
´
Abraham pur xiini Isaac. (Gen. 24:37, 38; 1 Cor. 7:
39; 2 Cor. 6:14.)
˜
˜
´
3) Casica bini Isaac, xinee nga naquiine cueenu tiem´
´
pu para guinı ique chaahuinu. (Gen. 24:63; Sal. 77:12;
Fili. 4:8.)
Historia 17
Ti cuachi ni gadxepe laaca
´
´
1. Tu guca Esau ne Jacob ne ximodo nga gadxe ga´
´
dxe cada tobicabe.
´
´
2. Panda iza napa Esau ne Jacob ora guti bixhozebıdacabe.
´
˜
´
´
3. Xi bini Esau ni nabe guluu bixhozebe ne jnaabe
triste.
˜
´
´
4. Xinee bidxiichine Esau Jacob.
˜
5. Xi gudxi Isaac Jacob ni naquiine guni.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 25:5-11, 20-34.
˜
´
´
1) Xi gunı Jioba ni zazaaca guiropa xiini Rebeca.
´
(Gen. 25:23.)
´
´
´
2) Ximodo nga gadxe gadxe modo rinı ique Jacob ne
´
´
´
Esau ne derechu ni napacabe de gacacabe badu lu´
gola. (Gen. 25:31-34.)
´
2. Biinda Genesis 26:34, 35; 27:1-46, ne 28:1-5.
´
´
´
1) Ximodo bisihuinni Esau de que que nusisacadibe
´
cani zeeda de Dios. (Gen. 26:34, 35; 27:46.)
2) Para ganda guicaa Jacob ndaaya sti Dios, xi gu´
´
dxi Isaac laabe gunibe. (Gen. 28:1-4.)
3. Biinda Hebreos 12:16, 17.
´
Ximodo rusihuinni ejemplu sti Esau de ni cabeza gui´
´
ra cani que rusisaca ni zeeda de Dios.
´
Jacob ze Haran
Historia 18
´
1. Tu badudxaapa ca lu dibuju ri ne xi bini Jacob pur
laabe.
2. Xi gudixhe ique Jacob guni para ganda guichaganabe Raquel.
˜
´
´
3. Xi bini Laban ora bidxina dxi guichagana Jacob
ne Raquel.
4. Xi bini Jacob ti ganda guichaganabe Raquel.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 29:1-30.
´
´
1) Necape bisiguii Laban, ximodo bisihuinni Jacob de
´
´
que gupa respetu ne xi rizıdinu de laabe. (Gen. 25:27;
29:26-28; Mat. 5:37.)
2) Ximodo rusihuinni ejemplu sti Jacob de que ga´
´
dxe nga guendarannaxhii ne gadxe nga caprichu.
´
(Gen. 29:18, 20, 30; Cant. de Cant. 8:6.)
3) Tuu nga guidapa gunaa ni guca binnilidxi Jacob
´
˜
´
ne laaca gupaca xiinibe. (Gen. 29:23, 24, 28, 29.)
Historia 19
´
Jacob ne guira binnilidxi
˜
´
1. Tu la ca xhoopa xiini Jacob ni gupanebe Lea pri´
me xheelabe que.
˜
´
´
2. Tu la guiropa xiini Jacob ni gupanebe Zilpa gunaa
´
ni racane Lea que.
˜
´
´
3. Tu la guiropa xiini Jacob ni gupanebe Bilha, gu´
naa ni racane Raquel que.
´
4. Tu la guiropa baduhuiini gupa Raquel ne xi guca
´
ora gule ultimu que.
˜
5. Casi ruuyu lu dibuju ri, panda xiini Jacob ne xi
guidxi beeda chuu pur laacabe.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 29:32-35; 30:1-26 ne 35:16-19.
´
˜
Casi ruyanu de ca doce xiini Jacob que, ximodo rata
´
´
la ca baduhuiini hebreu de dxique.
´
2. Biinda Genesis 37:35.
´
´
Neca la si Dina rieete ndaani Biblia, ximodo nanna˜
´
nu de que Jacob gupa jma xiinidxaapa. (Gen. 37:
34, 35.)
Historia 20
Dina biaba lu guendanagana
˜
´
´
´
1. Xinee que nina Abraham ne Isaac nichagana ca
˜
´
xiinicabe ca binni de guidxi Canaan.
˜
˜
2. Nee guyuuladxi Jacob guidxaaga xiinidxaapabe ca
´
badudxaapa de Canaan que la?
´
´
3. Tu la hombre cayuuyadxı Dina ri, ne xi guenda˜
´
´
queiquiine bınibe.
´
´
´
4. Xi bini Simeon ne Levı, ora gunnaca xi guca bi´
zanaca
Dina.
˜
´
´
5. Nee guyuuladxi Jacob ni bini Simeon ne Levı la?
´
6. Ximodo bizulu ca guendanagana sti familia ri.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda
Genesis 34:1-31.
˜
´
´
1) Nee malasi guye Dina ra nuu ca badudxaapa de
´
´
Canaan que la? Bisiene (Gen. 34:1).
˜
2) Xinee laaca gupa Dina donda pur biniti balaana
´
(guendabinnidxaapa) sti ya. (Gal. 6:7.)
3) Ximodo zanda gusihuinni ca ni nahuiini nuu ya´
nna de que que susiaandaca ni guca Dina que ya.
(Pro. 13:20; 1 Cor. 15:33; 1 Juan 5:19.)
Historia 21
´
´
Ca bichi Jose nanaladxica laabe
˜
´
´
1. Xinee gupa ca bichi Jose envidia laa ne xi bınicabe.
´ ´
2. Xi racaladxi ca bichi Jose gunica laabe, peru xi
´
´
rinı Ruben.
3. Xi raca ora zididi caadxi ismaelita.
´
´
´
4. Xi runi ca bichi Jose para guinı ique bixhozecabe
´
de que ma guti Jose.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 37:1-35.
1) Ximodo zanda chinanda ca xpinni Cristu casi bini
´
´
Jose ora guinıcabe de xiixa ni nadxaba raca ndaani
´
ca guendaridagulisaa ca. (Gen. 37:2; Lev. 5:1; 1 Cor.
1:11.)
´
´
2) Xi bicaa ca bichi Jose gutooca laabe. (Gen. 37:
11, 18; Pro. 27:4; Sant. 3:14-16.)
3) Xi bini Jacob ni bisihuinni de que gasti naca guni
´
binni ni ora gati tuuxa. (Gen. 37:35.)
Historia 22
´
Jose deguyoo
´
´
1. Panda iza napa Jose ora rinecabe laa Egipto ne xi
´
raca ora rindabe raque.
˜
´
2. Xinee ruseguyoocabe Jose.
˜
´
3. Xi dxiina bidiicabe Jose ra bideguyoo que.
´
´
4. Xi runi Jose pur coperu ne panaderu sti Faraon
laga deguyoocabe.
5. Xi raca ora ribeecabe coperu que ra deguyoo que.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 39:1-23.
´
´
´
Neca dxique gasti ti ley ni guinı cadi chune binni
˜
´
´
xheela stobi, xi bicaa Jose guxoone de lu na xheela
´
Potifar. (Gen. 2:24; 20:3; 39:9.)
´
2. Biinda Genesis 40:1-23.
´
1) Bizeete bacaanda sti coperu que ne xi rinı ni casi
´
´
´
modo gudxi Jioba Jose (Gen. 40:9-13).
´
´
2) Xi bacaandagupa panaderu que ne xi rinı ni. (Gen.
40:16-19.)
3) Ximodo ndi cayuni grupu de binni ni naca de ca
´
mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza casi bini Jose
´
´
dxique. (Gen. 40:8; Sal. 36:9; Juan 17:17; Hech. 17:
2, 3.)
˜
´
4) Ximodo cusiene Genesis 40:20 modo naquiine guuya ca xpinni Cristu guendarusaa iza. (Ecl. 7:1; Mar.
6:21-28.)
Historia 23
´
Ca xpacaanda Faraon
´
1. Xi guca Faraon ti gueela.
˜
´
2. Xinee rietenaladxi coperu que de Jose.
3. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi chupa bacaanda gupa
´
Faraon.
´
´
4. Casi na Jose, xi rinı ca bacaanda que.
´
5. Ximodo reeda gaca Jose tobi hombre jma risaca
´
´
de Egipto despue de Faraon.
˜
˜
´
´
6. Xinee rie ca bichi Jose Egipto ne xinee que runi´
biacabe laabe.
´
´
7. Xi bacaanda rietenaladxi Jose ne xi racane ni laa´
be guienebe.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 41:1-57.
´
´
1) Ximodo bisisaca Jose Jioba, ne ximodo zanda guni
´
´
´
ca xpinni Cristu casica bınibe ca. (Gen. 41:16, 25, 28;
Mat. 5:16; 1 Ped. 2:12.)
´
2) Egipto gupa stale guendaro gadxe iza ne gadxe iza
de guendarindaana, xi rusihuinni ni de modo nuu
´
´
xquidxi Dios ne ca yudu ni na zinandaca Cristu (Gen.
´
41:29, 30; Amos 8:11, 12).
´
2.˜ Biinda Genesis 42:1-8 ne 50:20.
´
Nee jneza nga gusuxibi cani runi adorar Jioba neza´
´
lu tuuxa hombre para guluı de que rusisaca ne napa
´
´
respetu pur ni nacabe, pa zaca ma biaa ca binni xqui´
dxi la? (Gen. 42:6.)
Historia 24
´
Jose ruuya pa ma bichaa ca bichi
˜
´
1. Xinee rugaani Jose donda ca bichi de que zigundaachisica.
˜
˜
´
2. Xinee rudii Jacob lugar che Benjamın xiinibe ni
jma nahuiini que Egipto.
3. Ximodo guyuu copa de plata que ndaani sacu sti
´
Benjamın.
´
´
´
4. Xi runi Juda para ganda gundaacabe Benjamın bıchibe.
´
5. Ximodo ndi ma bichaa ca bichi Jose.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 42:9-38.
˜
´
´
´
Ca diidxa ni gunı Jose ndaani Genesis 42:18, xinee
´
galan cani para guietenaladxi cani napa xiixa dxii˜
´
na ndaani xquidxi Jioba ca dxi stinu ri. (Neh. 5:15;
2 Cor. 7:1, 2.)
´
2. Biinda Genesis 43:1-34.
´
´
1) Necaxa Ruben nga badu lugola, ximodo rihuinni
´
´
´
de que Juda nga gunı pur ca bichi. (Gen. 43:3, 8, 9;
´
44:14, 18; 1 Cro. 5:2.)
´
2) Ximodo biiya Jose pa ma bichaa ca bichi ne xi˜
´
nee. (Gen. 43:33, 34.)
´
3. Biinda Genesis 44:1-34.
´
´
´
1) Para cadi gunibia ca bichi Jose laa, tude ndi gu´
´
dıdibe. (Gen. 44:5, 15; Lev. 19:26.)
´
´ ´
2) Ximodo bisihuinni ca bichi Jose de que ma que ga´
pacabe envidia laabe. (Gen. 44:13, 33, 34.)
Historia 25
´
´
Ca binnilidxi Jose rindezaca Egipto
´
1. Xi raca ora rabi Jose ca bichi tu laa.
´
´
2. Xi rabi Jose ca bichi ne diidxa nado.
´
´
´
´
3. Xi rinı Faraon ora runadiagabe de ca bichi Jose.
´
´
4. Pabia binnilidxi Jacob ora yendezacabe Egipto.
˜
´
5. Tu biree la ca binnilidxi Jacob ne xinee.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Genesis 45:1-28.
´
´
Ximodo rusihuinni historia sti Jose de que Jioba za´
´
nda guchaabe ca guendana zeeda para ca xpınnibe.
´
(Gen. 45:5-8; Isa. 8:10; Fili. 1:12-14.)
´
2. Biinda Genesis 46:1-27.
´
´
´
Ximodo gudixhedxı Jioba ladxido Jacob ora guyebe
´
Egipto. (Gen. 46:1-4, nota.)
Historia 26
´
´
Job que nucheene Dios
1. Tu guca Job.
˜
´
2. Xi gucaladxi Binidxaba nuni. Gunda bınibe ni la?
˜
´
3. Xi bidii Jioba lugar guni Binidxaba ne xinee.
˜
4. Xinee gudxi xheela Job laa «guluu di Dios ne guti».
(Biiya dibuju ca.)
5. Casi ruuyu lu guiropa dibuju ri, ximodo guluu
˜
´
ndaaya Jioba Job ne xinee.
´
´ ´
6. Pa laanu que gucheenenu Jioba casica bini Job, xi
´
guira ndaaya zacaanu ya.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Job 1:1-22.
Ximodo zanda guni ca xpinni Cristu casi bini Job ca
dxi stinu ri ya. (Job 1:1; Fili. 2:15; 2 Ped. 3:14.)
2. Biinda Job 2:1-13.
Ximodo bicabi Job ne ximodo bicabi xheelabe ora be´
dane Binidxaba guendanagana ra nuucabe. (Job 2:
9, 10; Pro. 19:3; Miq. 7:7; Mal. 3:14.)
3. Biinda Job 42:10-17.
´
1) Ximodo nga zaquecaga ndaaya gucuaa Job ne ni
´
´
gucuaa Jesus pur que nucheeneca Dios ya. (Job
42:12; Fili. 2:9-11.)
´
2) Ca ndaaya ni gucuaa Job pur que nuchee que, ximodo ruguu ni gana laanu. (Job 42:10, 12; Heb. 6:10;
Sant. 1:2-4, 12; 5:11.)
Historia 27
Ti rey malu runi mandar Egipto
´
1. Tuu ndi hombre naaze chicote ca lu dibuju ri ne
´ ˜
tuu nga caguınebe.
´
´
2. Xi guca de ca israelita que despue de guti Jose.
˜
3. Xinee bidxibi ca egipciu que ca israelita que.
´
´
4. Xi gudxi Faraon ca gunaa ni racane ca israelita
˜
´
que ora gapaca xiinica.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Exodo 1:6-22.
´
´
1) Ximodo bizul
u Jioba bini ni bizabiruaabe ne Abra´
´
ham que. (Exo. 1:7; Gen. 12:2; Hech. 7:17.)
´
2) Ximodo bisihuinni ca partera que de que
´ rusisacacabe xquendanabani ca baduhuiini que. (Exo. 1:17;
´
Gen. 9:6.)
´
3) Ximodo bizabi ndaaya Jiob
´ a ca partera que pur
´
que nucheeneca laabe ya. (Exo. 1:20, 21; Pro. 19:17.)
4) Ximodo gucaladxi Binidxaba nunduuxe ne ni gu´
dixhe
ique Jioba ne Cristu ni zeeda de Abraham.
´
(Exo. 1:22; Mat. 2:16.)
Historia 28
´
´
´
Rila ti baduhuiini la Moises
´
´
1. Tu baduhuiini ca lu dibuju ri ne tu na nga naazebe.
˜
˜
´
2. Xi bini jnaa Moises para cadi nuuticabe laabe.
´
´
3. Tu dxaapahuiini ca lu dibuju ri ne xi bınibe.
˜
´
4. Ora bidxela xiini Faraon que baduhuiini ri, xi gu´
´
dxi Mıriam laabe gunibe.
˜
´
5. Xi gudxi princesa que jnaa Moises.
Historia 31
Ti guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Exodo 2:1-10.
˜
´
Ximodo gunda bisiidi jnaa Moises laa dxi´ nahuiini,
˜
ne xi rusiidi ndi cani napa xiini yanna. (Exo. 2:9, 10;
Deu. 6:6-9; Pro. 22:6; Efe. 6:4; 2 Tim. 3:15.)
Historia 29
˜
˜
´
Xinee bixoone Moises
´
´
´
1. Paraa biniisi Moises ne xi gunnabe de ca bixhozebe.
´
2. Xi bini Moises dxi ma napa cuarenta iza.
˜
´
3. Xi gudxi Moises ti israelita ni caguine stobi que ne
xi bicabi hombre que laabe.
˜
˜
´
4. Xinee bixoone Moises de Egipto.
˜
´
´
5. Paraa yenda Moises ora bixoone de Egipto ne tu bi´
nibiabe raque.
´
6. Xi bini Moises lu sti cuarenta iza que.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Exodo 2:11-25.
´
´
Necaxa biziidi Moises stale iza ne ca egipciu, ximo´
´
´
do bisihu´ınnibe de que que nusaanabe Jioba ne xquidxi ya. (Exo. 2:11, 12; Heb. 11:24.)
2. Biinda Hechos 7:22-29.
´
´
´
Xi zanda guizıdinu de ni bizaaca Moises ora gucala´
dxibe nulabe guidxi Israel de lu na Egipto. (Hech. 7:
23-25; 1 Ped. 5:6, 10.)
Historia 30
Ti yagahuiini naze bele
´
´
1. Xi la dani ca lu dibuju ri.
´
2. Xii ndi xiixa nayaahui biiya Moises ora yenebe ca
´
xtendxube lu dani que.
´
3. Xi na ridxi biree ra nuu yagahuiinique, ne tu sti ridxi que.
´
´
4. Xi gunı Moises ora gudxi Dios laabe chindeebe
Xquidxi de Egipto.
´
´
5. Xi gudxi Dios Moises guinı pa guinabadiidxacabe
tu biseenda laabe.
´
6. Ximodo zanda gusihuinni Moises de que Dios biseenda laa.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Exodo 3:1-22.
˜
´
Xinee rudii ni bizaaca Moises que confianza laanu de
´
˜
´
que ora guninu xiixa dxiina ni zeeda de Jioba, laa´
´
´
be´ zacanebe laanu neca rabinu que zanda guninu ni.
(Exo. 3:11, 13;
´ 2 Cor. 3:5, 6.)
2. Biinda Exodo 4:1-20.
´
1) Ximodo bichaa Moises modo naca lu cuarenta iza
´
guyuube Madian que, ne xi zanda guiziidi cani racaladxi
ugaanda xiixa guenda ra guendaridagulisaa.
´
(Exo. 2:11, 12; 4:10, 13; Miq. 6:8; 1 Tim. 3:1, 6, 10.)
˜
´
2) Neca iquiine Jioba xquidxi para uguu jneza laanu,
´
xi´ confianza zanda gudii ni bizaaca Moises laanu ya.
(Exo. 4:12-14; Sal. 103:14; Heb. 12:4-11.)
´
´
´
Moises ne Aaron riguuyaca Faraon
´
´
1. Xi bini ca israelita que ora bıyaca guira milagru
´
´
bini Moises ne Aaron.
´
´
´
´
2. Moises ne Aaron, xi gudxicabe Faraon ne xi bicabi laacabe.
´
3. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi guca ora bilaa Aaron
´
xpara layu.
´
´
´
4. Xi bisiidi Jioba Faraon ne ximodo bicabibe ya.
´
5. Xi guca despue de chii plaga que.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Exodo 4:27-31 ne 5:1-23.
´
´
´
Xi gucaladxi Fara´ on ninı ne ca diidxa: «Que liica ru´
nebiaya Jiob´ a». (Exo. 5:2; 1 Sam. 2:12; Rom. 1:21.)
2. Biinda Exodo 6:1-13, 26-30.
´
´
´
1) Ximodo ndi que nusihuinni
Jioba laa nezalu Abra´
´
ham, Isaac ne Jacob. (Exo. 3:13, 14; 6:3; Gen. 12:8.)
´
´
2) Xi runi sentirnu ora gannanu de que Jioba biquii˜
˜
´
´
´ ´
nebe Mois´es, necaxa laa que gannape de dxiina ni
chiguni. (Exo.
´ 6:12, 30; Luc. 21:13-15.)
3. Biinda Exodo 7:1-13.
´
´
´
1) Ora Moises ne Aaron yeguinıcabe ne guendanadxi´
´
´
balu ca juiciu sti Jioba ra nuu Faraon, xi ejemplu gu´
la´ quicabe para cani cayuni ni na Dios yanna ri.
(Exo. 7:2, 3, 6; Hech. 4:29-31.)
´
2) Ximodo bisihuinni Jioba de que laa nga ni Nuu
´
´
´
Jma Luguiaque de guira dios sti ca egipciu que. (Exo.
´
7:12; 1 Cro. 29:12.)
Historia 32
Chii plaga
´
´
1. Biiya ca dibuju ri ne gunı guna nga guionna pri´
me plaga biseenda Dios Egipto.
´
´
2. Ximodo nga gadxe guionna prime plaga que de
xcaadxi que.
3. Xi guca lu tapa, gaayu ne xhoopa plaga que.
4. Xi guca lu gadxe, xhono ne ga plaga que.
´
5. Xi gudxi Jioba ca israelita que guni, ante de chii
plaga que.
´
6. Xi guca lu chii plaga que, ne xi guca despue.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Exodo 7:19–8:23.
´
1) Necaxa ca ni ruzaaqui guxhu sti Egipto que gu´
´
nda bınicabe ne magia guiropa prime plaga sti Jio´
´
´
ba, xi gunıcabe
´ despue de guionna plaga que neca
´ ´
que nacabe. (Exo. 8:18, 19; Mat. 12:24-28.)
´
2) Ximodo bisihuinni Jioba ra bidapa plaga que pa´
´
´
´
bia zanda gapabe xquıdxibe ne ximodo racane ndi
xquidxi Dios ora tiidica ra «jma´ nagana» o lu stale
´
´
guendanana lu guidxilayu ri. (Exo. 8:22, 23; Apo. 7:
´
13, 14; 2 Cro. 16:9.)
´
2. Biinda Exodo 8:24; 9:3, 6, 10, 11, 14, 16, 2325, ne 10:13-15, 21-23.
1) Xi chupa neza binni bisihuinni ca chii plaga
´ que,
´
ne ximodo ruyanu guiropa grupu ca yanna. (Exo. 8:
10, 18, 19; 9:14.) ´
´
´
2) Ximodo racane Exodo 9:16 laanu guienenu xi pur
´
´
nga cudii Jioba lugar guibaniru Binidxaba. (Rom. 9:
21, 22.)
´
3. Biinda Exodo 12:21-32
´
´
Ximodo gucane ´ Pascua que guila stale binni, ne xi
bisihuinni ni. (Exo. 12:21-23; Juan 1:29; Rom. 5:18,
19, 21; 1 Cor. 5:7.)
Historia 33
˜ ´
´
´
Ra gudıdicabe nisado Xina
1. Panda hombre de Israel ne zaqueca gunaa ne
´
hombrehuiini bireeca de Egipto, ne tu guira biree´
ne laacabe.
´
´
2. Ximodo guca Faraon despue de bidiibe lugar ze ca
´
israelita que, ne xi bınibe.
´
3. Xi bini Jioba para gucueezabe ca egipciu que de
´
gucaaluca xquıdxibe.
˜ ´
´
´
4. Xi guca ora bizaabi Moises xpara lu nisado Xina
que, ne xi bini ca israelita que.
´
5. Xi guca ora guyuu ca egipciu que ndaani nisado
´
ne zinandacabe ca israelita que ya.
´
6. Ximodo bisihuinni ca israelita que de que bieche´
´
ca ne bidiica xquixe Jioba pur bila laaca.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Exodo 12:33-36.
´
Ximodo biiya Jioba´ guiaxa xquidxi pur ca iza guyuuca mozo Egipto.
(Exo. 3:21, 22; 12:35, 36.)
´
2. Biinda Exodo 14:1-31.
´
´
Ca diidxa sti Moises ni zeeda lu Exodo 14:13, 14 xi
´
´
rucaa cani ca xpinni Jioba guni yanna, yaquexa ma
´
´
yaca gueeda guendaridinde stiArmagedon ya. (2 Cro.
20:17; Sal. 91:8.)
´
3. Biinda Exodo 15:1-8, 20, 21.
˜
˜
´
1) Xinee naquii´ ne gunda ca xpinni Jioba para gusi´
sacaca laabe. (Exo. 15:1, 2; Sal. 105:2, 3; Apo. 15:3, 4.)
´
´
2) Xi ejemplu bisaana Mıriam de modo bisisacabe Jio´
´
que
dxi
biindacabe
guri
a nisaba ne xcaadxi gunaa
´
˜ ´
´
do Xina que. (Exo. 15:20, 21; Sal. 68:11.)
Historia 34
´
Ti guendaro nacubi
´
1. Casi ruuyu lu dibuju ca, xi cutopa ca binni ca layu,
ne xi lani.
´
´
´
2. Xi gudxi Moises ca binni que ora gutopaca mana.
´
´
3. Lu xhoopa gubidxa que, xi gunı Jioba guni ca bi˜
nni que, ne xinee.
´
4. Xi milagru runi Jioba ora ruguu chaahuicabe
´
mana que lu gadxe gubidxa.
´
´
´
5. Pabia dxi ruyaana Jioba ca binni que mana.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
´
1. Biinda Exodo 16:1-36
ne Numeros 11:7-9.
˜
´ ´
1) Ximodo ruluı Exodo 16:8 de que naquiine guni
respetarnu cani zaniru ndaani ca guendaridagulisaa
ca. (Heb. 13:17.)
´
´
2) Dxi guzacabe lu desiertu, ximodo bisietenaladxica˜
´
be ca´ israelita que guira dxi de que riquiinecabe Jio´
ba. (Exo. 16:14-16, 35; Deu. 8:2, 3.)
´
´
´
3) Xi rinı mana que casi na Jesus, ne xi ribeendunu
´
de pan «de iba» ri. (Juan 6:31-35, 40.)
´
2. Biinda Josue 5:10-12.
´
´
Panda iza gudo ca israelita que mana. Ximodo guca
´
ndi ti prueba
para
laacabe
ne
xi
zanda
guizıdinu de
´
´
relatu ri. (Exo. 16:35; Num. 11:4-6; 1 Cor. 10:10, 11.)
Historia 35
´
Jioba rudii ca ley sti
´
1. Chupa beeu despue de biree ca israelita que de
Egipto, paraa biaanacabe.
´
2. Xi racaladxi Jioba guni ca binni que, ne ximodo
´
ricabicabe.
˜
´
´
´
3. Xinee rudii Jioba Moises chupa guie bata.
4. Aparte de ca Chii Mandamientu que, xi xcaadxi
´
ley bidii Jioba ca israelita.
´
5. Xi chupa ley gunı Jesucristu nga ni jma risaca.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Exodo 19:1-25; 20:1-21; 24:12-18, ne
31:18.
´
´
Ximodo racane ca diidxa ni zeeda lu Exodo 19:8 laa´
´
´
nu guienenu xii ndi rinı gudinu laaca laanu Jioba.
(Mat. 16:24; 1 Ped. 4:1-3.)
´
2. Biinda Deuteronomio 6:4-6; Levıtico 19:18, ne
Mateo 22:36-40.
Ximodo rusihuinni ca xpinni Cristu de que nadxiica
Dios ne nadxiica xcaadxi binni. (Mar. 6:34; Hech. 4:
20; Rom. 15:2.)
Historia 36
Ti yuzehuiini de oro
˜
´
1. Xi cayuni ca binni ca lu dibuju ri ne xinee.
˜
´
´
2. Xinee cadxiichi Jioba ne xi runi Moises ora ruuyabe ni cayuni ca binni que.
´
3. Xi runi mandar Moises caadxi hombre guni.
4. Xi rusiidi historia ri laanu.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Exodo 32:1-35.
´
´
´
1) Ximodo ruluı relatu ri de ni rinı ique Jioba ´ ora
´
´
´
guiucha religion ni dxandı ne ni cadi dxandı. (Exo.
32:4-6, 10; 1 Cor. 10:7, 11.)
˜
2) Ximodo naquiine gapa ca xpinni Cristu
laaca ora
´
´
cuica ni gucaadiagaca ne ni guyaaca. (Exo. 32:18, 19;
Efe. 5:15, 16; 1 Juan 2:15-17.)
´
´
3) Ximodo guca tribu sti Levı ti ejemplu
sicaru
´
para laanu ora chunu pur ni jneza. (Exo. 32:25-28;
Sal. 18:25.)
Historia 37
Ti yoo ra gaca adorar
˜
´
´
1. Xi la yoo ca lu dibuju ri, ne xi para riquiineni.
˜
´
´
2. Xinee gudxi Jioba Moises guni yoo que modo ganda guibiani nagueenda.
3. Xi caja nga nuu ndaani cuartuhuiini ra riluxe yoo
ri ne xi nuu ndaani ni.
´
´
´
4. Tu gulı Jioba para gaca xaıque sti ca ni ruzaaqui
˜
´
guxhu ne xi dxiina bınicabe.
5. Xi chonna cosa nuu ndaani cuartu jma naroba sti
yoo ri.
6. Xi chupa cosa nuu lu patiu sti yoo que, ne xi para
˜
riquiine cani.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Exodo 25:8-40; 26:1-37; 27:1-8, ne 28:1.
˜
´
´
Xi biluı ca ´ querubın ni dxiba lu «guina sti testimo´
niu» que. (Exo.
25:20,
22;
N
um.
7:89;
2
Rey. 19:15.)
´
2. Biinda Exodo 30:1-10, 17-21; 34:1, 2, ne Hebreos 9:1-5.
˜
´
´
´
1) Xinee nabe bizeete Jioba de que risacape nga gaca
´
ca ni ruzaaqui guxhu ni nuu ndaani tabernaculo
que
´
˜
´
naya, ne ximodo zanda iquiine ndi laanu. (Exo. 30:
18-21; 40:30, 31; Heb. 10:22.)
´
2) Ximodo rusihuinni apostol Pablu de que taber˜
´
´
naculo que ne pactu de Ley que ma que riquiinecabe
ni para dxi bicaabe carta ra nuu ca hebreu que. (Heb.
9:1, 9; 10:1.)
Historia 38
Ca doce ni yeundaachi
´
1. Ximodo ruuyu beza uva ca lu dibuju ri. De paraa
´
bedanecabe ni.
˜
´
2. Xinee ruseenda Moises dose hombre chigundaachi
´
Canaan.
´
´
3. Xi rinı chii de ca ni yeundaachi que ora bibigue´
taca ra nuu Moises.
4. Ximodo rusihuinni chupa de cani yeundaachi que
´
´
´
´
de que naguıxhecabe ladxidocabe lu na Jioba, ne tu
´
lacabe.
˜
´
´
´
5. Xinee ridxiichi Jioba, ne xi rabibe Moises.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Numeros 13:1-33.
´
´
1) Tu bibı para chigundaachi layu que, ne xi gunda
´
´
bınicabe. (Num. 13:2, 3, 18-20.)
˜
´
´
2) Xinee gadxe modo biiya Josue ne Caleb cani guca
que de modo biiya xcaadxi ni yegundaachi que ni, ne
´
xi rusiidi ndi laanu. (Num. 13:28-30; Mat. 17:20;
2 Cor. 5:7.)
´
2. Biinda Numeros 14:1-38.
˜
´
1) Xi guendarulidxi naquiine gulabinu para cadi qui´
cheruaanu de ca ni zaniru ndaani xquidxi Jioba.
´
(Num. 14:2, 3, 27; Mat. 25:40, 45; 1 Cor. 10:10.)
´
´
´
2) Ximodo ruluı Numeros 14:24 de que Jioba rizaladxi cada tobi de ca xpinni. (1 Rey. 19:18; Pro. 15:3.)
Historia 39
´
Vara sti Aaron ribee guie
´
´
´
1. Tu guira bicaalu guendaruni mandar sti Moises
´
´
´
ne Aaron ne xi rabicabe Moises.
´
´
2. Xi rinaba Moises Core ne ca 250 ni nanda laabe
que.
´
3. Xi rabi Moises ca binni que, ne xi raca ora rusaanabe de guinibe.
´
4. Xi raca Core ne ca 250 binni nanda laabe que.
˜
´
5. Xi runi Eleazar xiini Aaron ne ca braseru sti ca
˜
hombre ni guti que, ne xinee.
˜
´
´
6. Xinee runi Jioba de que xpara Aaron cuee guie.
(Biiya lu dibuju ri.)
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Numeros 16:1-49.
´
1) Xi bini Core ne ca binni nanda laabe que ne xi˜
´
´
nee ni bınicabe ca bisihuinni ni de que cucaalucabe
´
´
Jioba. (Num. 16:9, 10, 18; Lev. 10:1, 2; Pro. 11:2.)
´
2) Xi guendabiaani ni cadi jneza gupa Core ne ca 250
´
´
xaıque guidxi que. (Num. 16:1-3; Pro. 15:33; Isa. 49:7.)
´
2. Biinda Numeros 17:1-11 ne 26:10.
´
1) Xi bisihuinni xpara Aaron ora laani guleeni guie,
˜
˜
´
´
ne xinee gunı Jioba guiaapani ndaani guina que.
´
(Num. 17:5, 8, 10.)
˜
´
2) Xi guendarisaca zanda guizıdinu de senal bidii
´
´
xpara Aaron que. (Num. 17:10; Hech. 20:28; Fili. 2:
14; Heb. 13:17.)
Historia 40
´
´
Moises bigaze xpara lu guie
´
1. Ximodo rapa Jioba ca israelita que laga nuuca lu
desiertu.
˜
´
2. Xinee riguiche ruaa ca israelita que ora yendaca´
be Qades.
´
´
´
3. Ximodo rudii Jioba nisa guira binni ne guira mani
que.
´
´ ´
4. Tu hombre ca lu dibuju ri ni culuı na laca laa ne
˜
´
xinee cayunibe ni.
˜
´
´
´
´
5. Xinee ridxiichine Jioba Moises ne Aaron, ne xi castigu ricaacabe.
´
´
6. Xi raca lu dani la Hor que, ne tu reeda gaca xaıque sti ca ni ruzaaqui guxhu sti guidxi Israel.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Numeros 20:1-13, 22-29 ne Deuteronomio 29:5.
´
´
1) Xi rizıdinu de modo gupa Jioba ca israelita que lu
desiertu. (Deu. 29:5; Mat. 6:31; Heb. 13:5; Sant. 1:17.)
´
´
´
´
2) Ximodo biiya Jioba ora Moises ne Aaron que nu´
´
´
sisacacabe laabe nezalu ca israelita que. (Num. 20:12;
1 Cor. 10:12; Apo. 4:11.)
´
´
3) Xi zanda guizıdinu de modo bicabi Moises ora Jio´
´
ba guluu jneza laabe. (Num. 12:3; 20:12, 27, 28; Deu.
32:4; Heb. 12:7-11.)
Historia 41
Ti beenda de guibayaa
˜
1. Xi renda lu palu ni rihuinni lu dibuju ri, ne xinee
´
´
gudxi Jioba Moises guindisa laame lu palu ca.
´
2. Ximodo rusihuinni ca binni ri de que que rudiica
´
xquixe Dios pur guira ni ma bidiibe laaca.
´
´
3. Xi rinaba ca binni que Moises ora Jioba ruseenda
ca beenda malu que para guquiichi laaca.
˜
´
´
4. Xinee gudxi Jioba Moises guni ti beenda de guibayaa.
5. Xi rusiidi relatu ri laanu.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Numeros 21:4-9.
´
1) Xi rizıdinu de modo gudiche ruaa ca israelita que
´
´
pur cani bidii Jioba laaca. (Num. 21:5, 6; Rom. 2:4.)
˜
´
2) Gayuaa iza despue, ximodo biquiine ca israelita que
´
´
beenda de guibayaa que ne xi bini Ezequıas. (Num.
21:9; 2 Rey. 18:1-4.)
2. Biinda Juan 3:14, 15.
´ ´
Ximodo biluı na beenda de guibayaa gunda lu palu
´
´
que guendaguti sti Jesus. (Gal. 3:13; 1 Ped. 2:24.)
Historia 42
´
Ti burru ni rinı
˜
´
1. Tuu nga Balac ne xinee ruseendayubibe Balaam.
˜
2. Xinee rata burru sti Balaam lu neza.
´
3. Xi binadiaga Balaam gunı burru que.
´
4. Xi rabi ti angel Balaam.
´
5. Xi raca ora racaladxi Balaam guinı mal de Israel.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Numeros 21:21-35.
˜
´
Xinee bini ganar Israel Sehon rey sti ca amorreu ne
´
´
Og rey sti Basan. (Num. 21:21, 23, 33, 34.)
´
2. Biinda Numeros 22:1-40.
´
Xi bicaa Balaam guinı mal de Israel, ne xi zanda gui´
´
zıdinu de laani. (Num. 22:16, 17; Pro. 6:16, 18; 2 Ped.
2:15; Jud. 11.)
´
3. Biinda Numeros 23:1-30.
˜
´
´
´
Necaxa Balaam gunı casi ora naca ti xpinni Jioba,
´
´
´
ximodo bisihuınnibe de que cadi zaca di ni. (Num.
23:3, 11-14; 1 Sam. 15:22.)
´
4. Biinda Numeros 24:1-25.
Ximodo ruquidxi relatu ri fe stinu lu ni naguixhe
´
´
ique Jioba guni. (Num. 24:10; Isa. 54:17.)
Historia 43
´
´
Josue guca xaıque
´
´
1. Tu guiropa hombre zuhuaane Moises lu dibuju ri.
´
´
2. Xi rabi Jioba Josue.
˜
´
´
3. Xinee riguiba Moises lu dani la Nebo que, ne xi
´
rabi Jioba laabe.
´
4. Panda iza napa Moises ora guti.
˜
5. Xinee riuu ca binni guidxi que triste, peru xi pur
´
riechecabe.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Numeros 27:12-23.
˜
´
´
Xi dxiina risaca bidii Jioba Josue, ne ximodo rihui´
´
´
´
nni de que Jioba rizaladxibe Xquıdxibe yanna. (Num.
27:15-19; Hech. 20:28; Heb. 13:7.)
2. Biinda Deuteronomio 3:23-29.
˜
˜
´
´
´
´
Xinee que nudii Jioba lugar nuu Moises ne Aaron lu
´
´
layu ni bizabiruaabe que, ne xi rizıdinu de laani. (Deu.
´
3:25-27; Num. 20:12, 13.)
3. Biinda Deuteronomio 31:1-8, 14-23.
´
´
Ca ultimu diidxa gudxi Moises ca israelita que, ximodo bisihuinni cani de que bidiibe lugar guluu jne´
za Jioba laabe. (Deu. 31:6-8, 23.)
4. Biinda Deuteronomio 32:45-52.
˜
Ximodo zanda iquiine Stiidxa Dios laanu lu guendanabani stinu. (Deu. 32:47; Lev. 18:5; Heb. 4:12.)
5. Biinda Deuteronomio 34:1-12.
˜
´
´ ˜
´
´
Neca Moises que nuu dxi nuuyabe Jioba, xi canı Deu´
´
teronomio 34:10 de modo bidxaagabe Jioba ya. (Exo.
´
33:11, 20; Num. 12:8.)
Historia 44
Rahab rucaachi cani yeundaachi
1. Paraa nabeza Rahab.
˜
´
2. Tu guiropa hombre ca lu dibuju ri, ne xinee nuu´
cabe Jerico.
´
3. Xi rabi rey sti Jerico que Rahab guni ne xi ricabi
Rahab laabe.
´
4. Ximodo racane Rahab guiropa hombre que, ne xi
´
favor rinababe laaca.
5. Xi rabi guiropa hombre que Rahab.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Josue 2:1-24.
´
´
Ximodo guca ni bizabiruaa Jioba ni zeeda lu Exodo
´
23:28 ora ca israelita yetindeneca Jerico. (Jos. 2:9-11.)
2. Biinda Hebreos 11:31.
´
Ximodo rusihuinni ejemplu sti Rahab pabia nga ri´
saca gapanu fe. (Rom. 1:17; Heb. 10:39; Sant. 2:25.)
Historia 45
´
´
Cadıdicabe guiigu Jordan
´
1. Xi milagru bini Jioba para ganda tiidi ca israeli´
ta que guiigu Jordan.
˜
2. Ximodo naquiine gusihuinni ca israelita que fe sti´
ca ora tiidica ndaani guiigu Jordan que.
˜
´
´
´
3. Xinee gudxi Jioba Josue gutopa doce guie naroba
ndaani guiigu que.
4. Xi raca ora riree ca ni ruzaaqui guxhu que ndaa´
ni guiigu Jordan que.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Josue 3:1-17.
´
˜
´
1) Casi ruyanu lu relatu ri, xi naquiine guninu ti ga´
´
nda gacane Jioba laanu ne guicaanu ndaaya sti ya.
(Jos. 3:13, 15; Pro. 3:5; Sant. 2:22, 26.)
´
2) Ximodo nuu guiigu Jordan que ora gudidi ca is´
raelita que ndaani ni para chuuca lu Layu Bizabi´
´
´
ruaa Jioba laaca, ne ximodo bisisaca ndi la Jioba.
(Jos. 3:15; 4:18; Sal. 66:5-7.)
´
2. Biinda Josue 4:1-18.
´
´
´
Xi para ca doce guie bitopacabe ra guiigu Jordan que
´
ne yenecabe Guilgal. (Jos. 4:4-7.)
Historia 46
´
Ca lindaa sti Jerico
´
1. Xi bini mandar Jioba guni ca hombre ridinde que
ne ca ni ruzaaqui guxhu que pur xhoopa gubidxa.
˜
2. Xi naquiine guni ca hombre que lu gadxe gubidxa.
3. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi cayaca ca lindaa sti
´
Jerico.
˜
˜ ´
4. Xinee nanda ti doo xina lu tobi de ca ventana ca.
´
´
5. Xi rinı Josue guni ca hombre ridinde que ca binni
˜
´
´
que ne xquıdxica, ne xi naquiine guninecabe plata,
oro, guibayaa ne guiiba.
´
6. Xi rabi Josue guiropa ni yeundaachi que guni.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Josue 6:1-25.
´
1) Ximodo ndi casica modo bidii ca israelita que bie´
que Jerico lu gadxe gubidxa que, zaqueca nga guenda´
´
rucheeche diidxa ni runi ca testigu sti Jioba ca ultimu dxi ri. (Jos. 6:15, 16; Isa. 60:22; Mat. 24:14; 1 Cor.
9:16.)
´
2) Ximodo guca cumplir ca diidxa riguixhena sti Jo´
´
sue 6:26 gaayugayuaa iza despue, ne xi rusiidi ni laa´
nu de ca stiidxa Jioba ya. (1 Rey. 16:34; Isa. 55:11.)
Historia 47
Ti gubaana ndaani guidxi Israel
´
1. Tu hombre ca lu dibuju ri ni cucaachi cani risaca
´
´
gulee Jerico, ne tuu nga cani cayacane laabe.
˜
´
´
´
2. Xinee nga nabe nada ni bini Acan ne binnilidxi.
˜
´
´
´
3. Xi rinı Jioba ora rinabadiidxa Josue laabe xinee
´ ˜
que nuni ganar ca israelita que ora yetindeneca guidxi Hai.
´
´
4. Xi raca Acan ne binnilidxi ora rinecabe laaca ne´
´
zalu Josue.
´
´
5. Xi rizıdinu de ni bizaaca Acan.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Josue 7:1-26.
´
´
1) Xi bihuinni lu oracion sti Josue de modo bidxaa´
gabe Jioba. (Jos. 7:7-9; Sal. 119:145; 1 Juan 5:14.)
˜
˜
´
2) Xi rusihuinni ejemplu sti Acan, ne xinee riquiine
ni para gulidxi ni laanu. (Jos. 7:11, 14, 15; Pro. 15:3;
1 Tim. 5:24; Heb. 4:13.)
´
2. Biinda Josue 8:1-29.
˜
Xi naquiine guni cada tobi de laanu para ne ca binni ridagulisaa zinanda Cristu ca dxi stinu ri. (Jos.
7:13; Lev. 5:1; Pro. 28:13.)
Historia 48
Ca gabaonita nuu xpiaani
´
´
1. Ximodo nga gadxe ca binni de Gabaon de ca cana´
neu ni nabeza xcaadxi guidxi nuu gaxha de raque.
2. Casi ruuyu lu dibuju ri, xi runi ca gabaonita que
˜
ne xinee.
´
´
3. Xi ruzabiruaa Josue ne ca xaıque guidxi Israel que
´
´
para ne ca gabaonita, peru xi gunnacabe despue de
chonna gubidxa.
´
4. Xi raca ora ca rey de sti guidxi que runadiagaca
de que ca gabaonita que ma bidaaguca guidxi Israel.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Josue 9:1-27.
´
1) Jioba bini mandarbe guidxi Israel «gunduuxe gui´
´
ra binni de guidxilayu» que, peru xi ca guenda sti´
be bihuinni ora bitiidiladxibe donda sti ca gabaonita. (Jos. 9:22, 24; Mat. 9:13; Hech. 10:34, 35; 2 Ped.
3:9.)
´
´
2) Ra bini cumplir Josue pactu ni bıninebe ca ga´
baonita que, ximodo gulaquibe ti ejemplu para ca xpinni Cristu de ca dxi stinu ri. (Jos. 9:18, 19; Mat. 5:
37; Efe. 4:25.)
´
2. Biinda Josue 10:1-5.
Ximodo runi ca binni ni cabeza guibani lu guidxila´
˜
yu ri casi bini ca gabaonita, ne xinee runi ndi de
´
´
que guuyadxı binni laasıcabe. (Jos. 10:4; Zac. 8:23;
Mat. 25:35-40; Apo. 12:17.)
Historia 49
´
Gubidxa que bizuhuaadxı
˜
´
´
1. Casi ruuyu lu dibuju ri xi canı Josue ne xinee.
´
´
´
2. Ximodo racane Jioba Josue ne ca hombre ridinde
sti.
´
´
3. Panda rey bini ganar Josue ne pabia dxi.
˜
´
´
´
4. Xinee gundaa Josue layu sti guidxi Canaan.
´
5. Panda iza napa Josue ora guti, ne xi raca ca binni
´
que despue.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Josue 10:6-15.
´
´
Ximodo ratadxı ladxidono ora gannanu de que Jio´
ba bicueezadxibe Gubidxa ne Elabeu pur ca israelita
que. (Jos. 10:8, 10, 12, 13; Sal. 18:3; Pro. 18:10.)
´
2. Biinda Josue 12:7-24.
´
Tuupe nga bini ganar ca 31 rey sti guidxi Canaan
˜
que ne xinee risaca ndi para laanu yanna. (Jos. 12:7;
24:11-13; Deu. 31:8; Luc. 21:9, 25-28.)
´
3. Biinda Josue 14:1-5.
´
Ximodo gulaa layu que lu ca tribu sti Israel, ne xi
´
rusihuinni ndi de ni chiguicaanu ndaani Paraısu ni
zeeda ca. (Jos. 14:2; Isa. 65:21; Eze. 47:21-23; 1 Cor.
14:33.)
4. Biinda Jueces 2:8-13.
´
´
Casica bini Josue ora nuu ndaani guidxi Israel, tu
´
rucueeza cani rinı mal de Dios ca dxi stinu ri. (Jue.
2:8, 10, 11; Mat. 24:45-47; 2 Tes. 2:3-6; Tito 1:7-9;
Apo. 1:1; 2:1, 2.)
Historia 50
´
Chupa gunaa nadxibalu
´
1. Tuu nga ca juez ca, ne tu biree la caadxi de laacabe.
´
´
2. Xi guenda risaca napa Debora, ne xi guira zeeda
luni.
´
´
´
3. Ora rey Jabın ne Sısara xaıque sti ca hombre ri´
´ ´
dinde que cucaalucabe Israel, xi gudxi Jioba Debora
´
gabi juez Barac, ne tu nabe ziuu naro sti.
4. Ximodo bisihuinni Jael de que naca ti gunaa na´
dxibalu.
´
´
5. Xi raca despue de guti rey Jabın.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Jueces 2:14-22.
˜
´
´
´
Xinee bidxiichine Jioba ca israelita que, ne xi rizıdinu de laani. (Jue. 2:20; Pro. 3:1, 2; Eze. 18:21-23.)
2. Biinda Jueces 4:1-24.
´
Ca gunaa ni cayuni ni na Dios, xi zanda guizıdicabe
´
´
de fe ne guendanadxibalu ni gupa Debora ne Jael.
(Jue. 4:4, 8, 9, 14, 21, 22; Pro. 31:30; 1 Cor. 16:13.)
3. Biinda Jueces 5:1-31.
´
´
Casica biinda Barac ne Debora dxi bini ganarca, xi
´
´
´
zanda guinabanu lu oracion stinu yaquexa mayaca
´
gueeda guendaridinde sti Armagedon. (Jue. 5:3, 31;
´
1 Cro. 16:8-10; Apo. 7:9, 10; 16:16; 19:19-21.)
Historia 51
´
Rut ne Noemı
˜
´
1. Xinee yendeza Noemı guidxi Moab.
´
2. Tuu nga Rut ne Orpa.
´
´
3. Ximodo ricabi Rut ne Orpa ora Noemı rabi laaca´
´
be guibiguetacabe xquıdxicabe.
´
4. Tuu nga Booz, ne ximodo racanebe Rut ne Noemı.
˜
˜
˜
´
5. Tu la xiini Booz ne Rut ne xinee naquiine guie´
tenaladxinu de laabe.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Rut 1:1-17.
´
´
1) Xi diidxa sicaru de guendarannaxhii ni que ru´
saana gunı Rut. (Rut 1:16, 17.)
´
´
2) Ximodo nga rihuinni yanna de que casica gunı
´
ique Rut, zaqueca rinı ique «xcaadxi dendxu» que
´
´
para ne xcaadxi ni bibı ni che guiba ni nuu lu gui´
dxilayu ri ya. (Juan 10:16; Zac. 8:23.)
2. Biinda Rut 2:1-23.
´
´
Ximodo ndi guca Rut ti ejemplu guiza galan para
ca nahuiini nuu yanna ri. (Rut 2:17, 18; Pro. 23:22;
31:15.)
3. Biinda Rut 3:5-13.
´
´
1) Ximodo biiya Booz modo guna Rut guichagana
laabe lugar de tuuxa jma nahuiini ya.
´
2) Guendarannaxhii ni que rusaana gupa Rut que,
xi rusiidi ni laanu ya. (Rut 3:10; 1 Cor. 13:4, 5.)
4. Biinda Rut 4:7-17.
Ximodo zanda guni ca hombre ni runi ni na Dios
casi bini Booz. (Rut 4:9, 10; 1 Tim. 3:1, 12, 13; 5:8.)
Historia 52
´
Gede on ne ca 300 hombre sti
˜
1. Xi lu guendanagana nuu ca israelita ne xinee.
˜
´
´
´
2. Xinee gudxi Jioba Gede on de que napa stalepe
hombre.
´
´
3. Panda hombre riaana despue de gudxi Gede on
´
guira tu cadxibi que guibigueta ralidxi.
´
4. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi bini Jioba para biaa´
na 300 si de ca hombre ridinde sti Gede on.
´
5. Ximodo rindaa Gede on ca 300 hombre que, ne ximodo runi ganar guidxi Israel guendaridinde que.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
zaaca ca israelita que lu xquendanabanica ora bisaa´
naca Jioba. (Jue. 10:6, 15, 16; Rom. 15:4; Apo. 2:10.)
2. Biinda Jueces 11:1-11, 29-40.
˜
´
´
1) Ximodo nannanu de que ora bidii Jefte xiini casi
´
«ofrenda ni riaqui» cadi dxandı di bizaaquicabe laabe. (Jue. 11:31; Lev. 16:24; Deu. 18:10, 12.)
˜
´
2) Ximodo ndi bidii Jefte xiini casi ti ofrenda ni riaqui.
´
´
´
3) Xi rizıdinu de modo bicabi Jefte voto bıninebe
´
Jioba. (Jue. 11:35, 39; Ecl. 5:4, 5; Mat. 16:24.)
4) Ximodo zanda chinanda cani nahuiini ni zinanda
˜
´
´
´
Cristu, ejemplu sti xiini Jefte ora guzulucabe guni˜
´
´
cabe xhiina Jioba guira ora. (Jue. 11:36; Mat. 6:33;
Fili. 3:8.)
Historia 54
Ti hombre ni jma nadipa
1. Biinda Jueces 6:36-40.
´
´
1) Ximodo gunna Gede on xipe nga ni na Jioba.
´
´
2) Ximodo zanda guyubinu yanna guna ndi ni na
´
Dios guninu. (Pro. 2:3-6; Mat. 7:7-11; 2 Tim. 3:
16, 17.)
2. Biinda Jueces 7:1-25.
´
1) Xi rizıdinu de ca 300 hombre ni guyuuca listu
´ ˜
ne de xcaadxi ni que nuu listu que. (Jue. 7:3, 6; Rom.
13:11, 12; Efe. 5:15-17.)
´
2) Casica biziidi 300 hombre que ra biiyadxica modo
´
´
´
bini Gede on, ximodo rizıdinu de Gede on huaniisi,
Jesucristu ya. (Jue. 7:17; Mat. 11:29, 30; 28:19, 20;
1 Ped. 2:21.)
´
3) Ximodo racane Jueces 7:21 laanu chunu listu
para chuunu ratiica guseendacabe laanu ndaani
´
xquidxi Jioba ya. (1 Cor. 4:2; 12:14-18; Sant. 4:10.)
3. Biinda Jueces 8:1-3.
´
´
Ora tindenenu tuuxa bıchinu, xi rizıdinu de modo
´
gulee xieque Gede on guendaridinde gupanebe ca
efraimita. (Pro. 15:1; Mat. 5:23, 24; Luc. 9:48.)
Historia 53
´
Ni bizabiruaa Jefte
´
´
1. Tuu nga Jefte ne xi dxi bibanibe.
´
´
2. Xi ruzabiruaa Jefte Jioba.
˜
´
´
´
3. Xinee riuu Jefte triste ora bibiguetabe ralıdxibe
´
despue de bini ganarbe ca ammonita que pue.
˜
´
´
´
4. Xi rinı xiini Jefte ora rannabe de ni ma bizabi´
ruaa bixhozebe.
˜
˜
´
5. Xinee nadxii ca binni que xiini Jefte.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Jueces 10:6-18.
˜
´
Xi guendarulidxi naquiine gucaadiaganu de ni bi-
´
1. Tu la hombre jma nadipa ni huabani, ne tu bidii
´
laabe stipa napabe.
´
´
2. Xi bini Sanson ne lion ni rihuinni lu dibuju ri.
´
3. Xi cayabi Sanson Dalila casi ruuyu lu dibuju ri,
ne ximodo rinaaze ca filisteu que laabe.
´
´
4. Ximodo ruuti Sanson 3.000 filisteu dxi ca ratibe
que.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Jueces 13:1-14.
˜
´
´
Xinee naca Manoah ne xheela ti ejemplu sicaru para
˜
cani cusiniisi xiini. (Jue. 13:8; Sal. 127:3; Efe. 6:4.)
2. Biinda Jueces 14:5-9 ne 15:9-16.
´
´
´
1) Ximodo bihuinni espıritu santu sti Jioba luguia
´
´
Sanson ra biitibe ti lion, ne ra bichuugube ca doo
˜
´
cubi ni bindibinecabe laabe ne ora biquiinebe dxita
xhaga ti burru para guutibe ti 1.000 hombre.
´
´
2) Ximodo racane espıritu santu laanu ca dxi stinu
ri. (Jue. 14:6; 15:14; Zac. 4:6; Hech. 4:31.)
3. Biinda Jueces 16:18-31.
´
´
Ximodo binina ca binni malu bidxaaga Sanson que
´
laa, ne xi rizıdinu de laani. (Jue. 16:18, 19; 1 Cor.
15:33.)
Historia 55
Ti hombrehuiini runi ni na Dios
´
´
1. Tu la baduhuiini ca lu dibuju ri, ne turu nga ri´
huinni rarı.
´
´
2. Xi oracion runi Ana ora riebe ndaani tabernacu´
lo que, ne ximodo ricabi Jioba laabe.
´
3. Panda iza napa Samuel ora rinecabe laabe ndaa´
´
´ ˜
´
ni tabernaculo sti Jioba, ne xi rine jnaabe guira iza
para laabe.
˜
´
´
4. Tu la ca xiini Elı, ne ximodo laacabe.
´
´
5. Ximodo rucaa Jioba ridxi Samuel, ne xi rabibe
laa.
6. Tu reeda gaca Samuel ora riniisi, ne xi raca ora
´
rioxhobe.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 1 Samuel 1:1-28.
´
˜
1) Xi ejemplu sicaru para cani napa xiini gulaqui
´
´
Elqana ora guzanırube para guni adorarbe Dios jneza. (1 Sam. 1:3, 21; Mat. 6:33; Fili. 1:10.)
´
´
2) Xi rizıdinu de modo bidxiilu Ana guendanagana
sti. (1 Sam. 1:10, 11; Sal. 55:22; Rom. 12:12.)
2. Biinda 1 Samuel 2:11-36.
˜
´
´
Ximodo bisisaca Elı ca xiini jma que Jioba, ne xi´
modo riguixhena ndi laanu. (1 Sam. 2:22-24, 27, 29;
Deu. 21:18-21; Mat. 10:36, 37.)
3. Biinda 1 Samuel 4:16-18.
´
Xi tapa desgracia ranna Elı ni raca lu guendari´
´
dinde que, ne xi racabe ora rannabe cani.
4. Biinda 1 Samuel 8:4-9.
´
´
´
Ximodo nga nabe binina Israel Jioba, ne ximodo zanda gacanenu Reinu stibe yanna sin gusaanu laa.
(1 Sam. 8:5, 7; Juan 17:16; Sant. 4:4.)
Historia 56
´
´
Saul prime rey sti Israel
˜
1. Xi cayuni Samuel lu dibuju ri, ne xinee.
˜
´
´
´
2. Xinee riuladxi Jioba Saul, ne ximodo nacabe.
˜
´
´
´
3. Tu la xiini Saul, ne xi runibe.
˜
´
4. Xinee ruuti Saul ti manihuiini para gudiibe Jio˜
´
´
´
ba ne que nibezabe Samuel nuni ni.
´
´
5. Xi rizıdinu lu relatu sti Saul.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 1 Samuel 9:15-21 ne 10:17-27.
´
´
´
Ora caadxi hombre que nulabica tu naca Saul ne gu´ ´
nica laabe, ximodo gucane gannabe de que laaca ru´
´ ´
cheebe ti cadi gunibe xiixa sin guinı ıquebe. (1 Sam.
9:21; 10:21, 22, 27; Pro. 17:27.)
2. Biinda 1 Samuel 13:5-14.
´
Ximodo bichee Saul ora nuube Guilgal. (1 Sam. 10:8;
13:8, 9, 13.)
3. Biinda 1 Samuel 15:1-35.
´
´
´ ˜ ´
1) Pabia ndi bichee Saul pur ni que nunibe Agag
rey sti Amaleq. (1 Sam. 15:2, 3, 8, 9, 22.)
´
2) Ximodo gucaladxi Saul nireecue de cani bini, ne
ugaanibe donda xtuudxi. (1 Sam. 15:24.)
˜
3) Xi guendarulidxi naquiine gucaadiaga chaahuinu
´
ora tuuxa guinine laanu. (1 Sam. 15:19-21; Sal.
141:5; Pro. 9:8, 9; 11:2.)
Historia 57
´
Dios ribı David
´
´
1. Tu la hombrehuiini ca lu dibuju ri, ne ximodo
´
´
nannanu de que nabe nadxibalube.
´
´
2. Paraa nabeza David ne tu la bixhozebe ne bixho´
zebıdabe.
˜
´
´
3. Xinee rabi Jioba Samuel che ralidxi Isaı ni nuu
´
guidxi Belen.
˜
´
´
´
4. Xi raca ora rine Isaı gadxe de ca xiini nezalu Samuel.
´
´
5. Xi rabi Jioba Samuel ora redanecabe David.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 1 Samuel 17:34, 35.
´
Ximodo bihuinni guendanadxibalu sti David ne con´
´
´
fianza ni gupabe Jioba lu guira ni guca ri. (1 Sam.
17:37.)
2. Biinda 1 Samuel 16:1-14.
´
´
´
1) Ximodo racane ca stiidxa Jioba ni ca lu 1 Samuel
16:7 para cadi chunu pur caadxi si binni, ne cadi gu´
yadxısinu modo laacabe. (Hech. 10:34, 35; 1 Tim.
2:4.)
´
2) Ximodo rusihuinni ejemplu sti Saul de que ora
´
´
´
´
Jioba cuee espıritu santu sti luguia ti binni la? za´
ndaca chu luguiabe xiixa ni gucaa laabe gunibe ni
˜
´
´
que iquiine. (1 Sam. 16:14; Mat. 12:43-45; Gal. 5:16.)
Historia 58
David ne Goliat
´
1. Xi guira rabi Goliat ca hombre ridinde sti guidxi
Israel.
´
´
2. Pabia nasoo Goliat, ne xi zudii Saul hombre guuti laabe.
´
´ ´
3. Xi ricabi David ora Saul rabi laabe de que que zandadi tindenebe Goliat purti nahuiinibe.
´
4. Ximodo bisihuinni David de que napabe confian´
za Jioba ra bicaalube Goliat que.
˜
5. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi riquiine David para
´
guutinebe Goliat ne xi raca despue ne ca filisteu que.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 1 Samuel 17:1-54.
˜
´
´
1) Xinee que nidxibi David, ne ximodo zanda gaca´
´
nu nadxibalu casi gucabe. (1 Sam. 17:37, 45; Efe. 6:
10, 11.)
˜
˜
´
´
2) Xinee naquiine gucaa na ca xpinni Cristu guyu´
bica guni ganarca ora quıteca xiixa, casi bini Go´
liat que. (1 Sam. 17:8; Gal. 5:26; 1 Tim. 4:8.)
´
3) Ximodo bisihuinni ca stiidxa David confianza gu´
´
pabe de que Jioba zacane laabe. (1 Sam. 17:45-47;
´
2 Cro. 20:15.)
˜
4) Lugar de neete ti guendaridinde sti chupa gru´
pu ni raca nanaladxica, ximodo rusihuinni relatu ri
´
de que cani dxandı gudinde nga ca dios ni cadi dxa´
´
´
ndı ne Dios ni dxandı dxandipe Jioba. (1 Sam. 17:
43, 46, 47.)
´
5) Ximodo rusihuinni grupu ni bibı para che gui´
´
´ ´
ba confianza ni napacabe Jioba, casica bini David.
(1 Sam. 17:37; Jer. 1:17-19; Apo. 12:17.)
Historia 59
˜
˜
Xinee ruxoone David
˜
´
1. Xinee ridxiichi Saul ruuya David, ne ximodo nga
˜
´
gadxepe Jonatan xiinibe que laabe.
2. Xi raca ora ti dxi cuxhidxi David arpa sti para
´
gunadiaga Saul.
´
˜
´
3. Xi rinı Saul ni naquiine guni David ante guicha˜
˜
´
´
gana xiinibe Mical, ne xinee rinibe zaca.
4. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi raca lu guionna bia´
je cuxhidxi David arpa que para gunadiaga Saul.
˜
´
5. Ximodo rula Mical David, ne xi naquiine guni
David lu gadxe iza que.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 1 Samuel 18:1-30.
´
1) Ximodo nga casica guendarannaxhii ni gupa Jo´
natan que David, zaqueca nga guendarannaxhii nuu
lade «xcaadxi dendxu» ne sti grupu huiini de dendxu. (1 Sam. 18:1; Juan 10:16; Luc. 12:32; Zac. 8:23.)
˜
´
´
´
2) Necaxa Jonatan nga naana xlugar Saul, ximodo
´
rusihuinni 1 Samuel 18:4 de que nabe bizuubabe stii´
dxa rey ni gulı Dios.
´
3) Ximodo rusihuinni ejemplu sti Saul de modo zanda gucaa envidia laanu gucheenu, ne ximodo ri´
guixhena relatu ri laanu. (1 Sam. 18:7-9, 25; Sant.
3:14-16.)
2. Biinda 1 Samuel 19:1-17.
´
Ximodo guyuu xquendanabani Jonatan ra naxoo ora
´
gunibe ca diidxa ni ca lu 1 Samuel 19:4, 5. (1 Sam.
19:1, 6.)
Historia 60
Abigail ne David
´
1. Casi ruuyu lu dibuju ri, tu la gunaa ziguuya
David ca, ne ximodo laabe.
2. Tuu nga Nabal.
˜
3. Xinee ruseenda David caadxi de ca hombre sti
´
para guinabacabe ti favor Nabal.
4. Xi rabi Nabal ca hombre ruseenda David que, ne
ximodo ricabi David.
´
5. Ximodo rusihuinni Abigail de que nabe nuu
xpiaani.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 1 Samuel 22:1-4.
´
´
Xi ejemplu ridxelanu luguia ca binnilidxi David de
˜
modo naquiinegacanesaanu casi xpinni Cristu. (Pro.
17:17; 1 Tes. 5:14.)
2. Biinda 1 Samuel 25:1-43.
˜
´
1) Xinee guiza feu modo rieete Nabal ndaani Biblia.
(1 Sam. 25:2-5, 10, 14, 21, 25.)
2) Xi zanda guiziidi ca gunaa napa xheela de ejemplu sti Abigail. (1 Sam. 25:32, 33; Pro. 31:26; Efe.
5:24.)
˜
3) Xi chupa cosa ni cadi jneza bicueeza Abigail nuni
David. (1 Sam. 25:31, 33; Rom. 12:19; Efe. 4:26.)
´
4) Ximodo racane modo bicabi David ca diidxa sti
´
Abigail que ca hombre de yanna ri, para guyacabe
´
ca gunaa ca casi modo ruuya Jioba laaca. (Hech. 21:
8, 9; Rom. 2:11; 1 Ped. 3:7.)
Historia 61
David guca rey
´
1. Xi bini David ne Abisai laga nisiaasi Saul.
´
2. Xi rinabadiidxa David Saul.
´
´
´
3. Paraa rie David despue de rinınebe Saul.
˜
´
4. Xinee guiza triste riuu David ne rucaabe ti can´
´
cion sicaru.
´
5. Panda iza napa David ora runicabe laabe rey gui˜
´
´
dxi Hebron, ne tu la chupa chonna de ca xiinibe.
´
6. Paraa runi gobernar David despue.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 1 Samuel 26:1-25.
˜
´
1) Ximodo naquiine gacanu para ne cani zaniru
´
´
ndaani xquidxi Jioba casi na stiidxa David ni ca lu
1 Samuel 26:11. (Sal. 37:7; Rom. 13:2.)
´
´
2) Ora runinu stipa pur gacanu nachahui ne guiru´
´
ti tu gudii xquıxepe laanu, ximodo racane ca stii´
dxa David ni ca lu 1 Samuel 26:23 laanu para ga´
nda guyanu ca cosa ca jneza. (1 Rey. 8:32; Sal. 18:20.)
2. Biinda 2 Samuel 1:26.
Ximodo zanda gudxiiba ca xpinni Cristu ndaani ladxidoca guendarannaxhiisaa casi gupa David ne Jo´
natan. (1 Ped. 4:8; Col. 3:14; 1 Juan 4:12.)
3. Biinda 2 Samuel 5:1-10.
1) Panda iza bini reinar David, ne panda ndaa rilaa
reinu stibe. (2 Sam. 5:4, 5.)
˜
2) Xinee guca David ti hombre risaca ne xi rusietenaladxi ni laanu ca dxi stinu ri. (2 Sam. 5:10; 1 Sam.
16:13; 1 Cor. 1:31; Fili. 4:13.)
Historia 62
Guendanagana ndaani lidxi David
´
´
´
1. Xi raca guidxi Canaan ora racane Jioba ca israelita que.
´
2. Xi raca ti huadxı ora dxiba David ique palaciu sti.
˜
´
´
´
3. Xinee guiza ridxiichine Jioba David.
´
´
´
4. Tu la hombre ruseenda Jioba para chiguinine
´
David de cani ma bini, ne xi rinı hombre ri de ni
zazaacabe ya.
5. Xii nga ca guendanagana rapa David.
´
6. Tu reeda gaca rey sti Israel despue de David.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 2 Samuel 11:1-27.
´
´
´
1) Ximodo riapanu, ra gapanu stale ni guninu lu
˜
´
xhiina Jioba.
2) Ximodo gundagaa David lu guendaruchee, ne xi´
´
modo riguixhena ndi ca xpinni Jioba ca dxi stinu
ri. (2 Sam. 11:2; Mat. 5:27-29; 1 Cor. 10:12; Sant. 1:
14, 15.)
2. Biinda 2 Samuel 12:1-18.
1) Xi riziidi ca binnigola ne bixhoze binni de modo
´
guluu jneza Natan David. (2 Sam. 12:1-4; Pro. 12:18;
Mat. 13:34.)
˜
´
2) Xinee biubaladxi Jioba David. (2 Sam. 12:13; Sal.
32:5; 2 Cor. 7:9, 10.)
Historia 63
´
´
Salomon ti rey guiza nuu xpiaani
´
´
´
1. Xi rinabadiidxa Jioba Salomon, ne ximodo ricabibe.
´
´
2. Pur guyuuladxi Jioba ni gunaba Salomon que, xi
gunibe zudiibe laa.
´
3. Xi guendanagana rine chupa gunaa ra nuu Salo´
mon.
´
´
4. Casi rihuinni lu dibuju ri, ximodo ruchia Salomon
guendanagana que.
´
5. Ximodo guca ca dxi bini gobernar Salomon que,
˜
ne xinee.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 1 Reyes 3:3-28.
´
1) Xi riziidi ca ni zaniru ndaani xquidxi Jioba de ca
´
´
stiidxa Salomon ni ca lu 1 Reyes 3:7. (Sal. 119:105;
Pro. 3:5, 6.)
˜
´
2) Xinee naca ni gunaba Salomon que ti ejemplu si´
´
´
caru de ni zanda guinabanu Dios ora guinınenu laa.
(1 Rey. 3:9, 11; Pro. 30:8, 9; 1 Juan 5:14.)
´
´
3) Ximodo ratadxı ladxidono gannanu modo zuni
´
´
mandar Salomon huaniisi Jesucristu, casica bini
´
Salomon ora bichiabe guendanagana gupa ca gunaa
que. (1 Rey. 3:28; Isa. 9:6, 7; 11:2-4.)
2. Biinda 1 Reyes 4:29-34.
´
´
1) Ximodo bicabi Jioba ora gunaba Salomon laabe
´
ti ladxido ni ruzuuba diidxa. (1 Rey. 4:29.)
´ ´
2) Ca binni de dxique bınicabe stipa pur chiguna´
´
diagacabe guendananna sti Salomon, yanna laanu
˜
˜
´
´
xi naquiine guninu ti ganda gundanu Stiidxa Dios.
(1 Rey. 4:29, 34; Juan 17:3; 2 Tim. 3:16.)
Historia 64
´
´
Salomon rucuı ti yudu
´
´
´
1. Panda iza yene Salomon para bicuı yudu sti Jio˜
´
´
´
ba, ne xinee risacani stalepe bidxichi.
2. Panda cuartu jma risaca gupa yudu que, ne xi
riuu ndaani cuartu nuu galahui que.
´
´
´
´
3. Xi rinı Salomon lu oracion bınibe ora biluxe yudu
que.
´
4. Ximodo rusihuinni Jioba de que cayechenebe ora´
´
cion sti Salomon que.
´
5. Xi rucaa ca xheela Salomon que laa guni ne xi
´
racabe.
˜
´
´
´
´
6. Xinee ridxiichine Jioba Salomon ne xi rabibe laa.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda 1 Cronicas 28:9, 10.
´
´
Pur ca stiidxa David ni ca lu 1 Cronicas 28:9, 10, xi
˜
˜
´
´
naquiine guninu ne stale stipa lu xquendanabaninu
´
guira dxi. (Sal. 19:14; Fili. 4:8, 9.)
´
2. Biinda 2 Cronicas 6:12-21, 32-42.
´
´
1) Ximodo biluı Salomon de que Dios ni Nuu Jma
´
´
´
´ ´
Luguia de guira xixe cosa, que zandadi guiaanabe
´
´
ndaani nin ti yoo ni bicuı hombre. (2 Cro. 6:18; Hech.
17:24, 25.)
´
´
2) Lu ca diidxa bicaa Salomon lu 2 Cronicas 6:32, 33
´
´
´
xi rizıdinu de Jioba. (Hech. 10:34, 35; Gal. 2:6.)
´
3. Biinda 2 Cronicas 7:1-5.
´
´
Ora biiya ca israelita que guendanandxo sti Jioba
´
bicaani laacabe gusisacacabe laabe, laanu yanna, xi´
´
modo zanda guninu zaqueca ora guyanu ca ndaaya
´
´
´
sti Jioba luguia xquidxi. (2 Cro. 7:3; Sal. 22:22; 34:1;
96:2.)
4. Biinda 1 Reyes 11:9-13.
´
´
´
Ximodo ruluı modo bibani Salomon que pabia nga
risaca cadi guchee binni dede ora gueeda fin. (1 Rey.
11:4, 9; Mat. 10:22; Apo. 2:10.)
Historia 65
Rilaa ti reinu
´
´
1. Tu la guiropa hombre ca lu dibuju ri ne tu laacabe.
´
´
´
2. Xi runi Ahıya xhaba ne xi rinı ni runibe ri.
´ ˜
´
3. Xi gucaladxi Salomon nuni ne Jeroboan.
˜
´
´
4. Xinee runi ca binni que Jeroboan rey luguia ca
chii tribu que.
˜
´
5. Xinee runi Jeroboan chupa yuzehuiini de oro, ne
´
xi raca guidxi que despue.
6. Xi raca lu guiropa tribu que ne cani nuu ndaani
´
´
yudu sti Jioba ni nuu Jerusalen.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 1 Reyes 11:26-43.
´
´
Tu guca Jeroboan, ne xi bizabiruaa Jioba laabe pa
guzuubabe diidxa ca ley Sti. (1 Rey. 11:28, 38.)
2. Biinda 1 Reyes 12:1-33.
1) Xi zanda guiziidi bixhoze binni ne ca binnigola
˜
´
ca de ejemplu que iquiine sti Rehoboam ora tiidi´
´
´
sucabe ne derechu napacabe de guni mandarcabe.
(1 Rey. 12:13; Ecl. 7:7; 1 Ped. 5:2, 3.)
˜
2) Tu ra nuu nga naquiine che cani nahuiini para
´
´
uguu jneza laaca ora gapaca gana gunica xiixa risa´
ca lu xquendanabanica. (1 Rey. 12:6, 7; Pro. 1:8, 9;
2 Tim. 3:16, 17; Heb. 13:7.)
˜
´
3) Xinee bini Jeroboan chupa lugar para guni ado´
rarcabe yuzehuiini, ne ximodo bisihuinni ndi de que
´ ˜ ´
´
que napabe fe Jioba. (1 Rey. 11:37; 12:26-28.)
´
´
´
4) Tu guca xaıque sti chii tribu ni bicaalu adoracion
´
´
dxandı sti Jioba. (1 Rey. 12:32, 33.)
Historia 66
˜
´
Jezabel ti reina que iquiine
1. Tuu nga Jezabel.
˜
2. Xinee riuu rey Acab triste.
´
3. Xi bini Jezabel para ganda guicaabe laxhiu Nabot para xheelabe Acab.
´
4. Tu biseenda Jioba para guuti Jezabel.
˜
´
5. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi raca ora ridxina Jehu
ra palaciu sti Jezabel.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 1 Reyes 16:29-33 ne 18:3, 4.
˜
´
´
Pabia que iquiine guca ca binni de Israel ca dxi sti
rey Acab. (1 Rey. 14:9.)
2. Biinda 1 Reyes 21:1-16.
´
´
1) Ximodo bisihuinni Nabot de que que nidxıbidi ne
´
´
que nusaanadi Jioba. (1 Rey. 21:1-3; Lev. 25:23-28.)
´
2) Xi rusiidi ejemplu sti Acab laanu de modo gaca´
´
nu ora chuuladxinu xiixa ne que zanda icaanuni.
(1 Rey. 21:4; Rom. 5:3-5.)
3. Biinda 2 Reyes 9:30-37.
´
´
´
Xi rizıdinu de guendadxibaguı ni gupa Jehu para
´
´
bınibe ni na Jioba. (2 Rey. 9:4-10; 2 Cor. 9:1, 2;
2 Tim. 4:2.)
Historia 67
´
´
´
Jehosafat runi cre de ladxido Jioba
´
1. Tuu nga Jehosafat, ne xi dxi bibanibe.
˜
2. Xinee ridxibi ca israelita que, ne xi runi stale de
laacabe.
´
´
3. Ximodo ricabi Jioba oracion sti Jehosafat.
´
4. Xi runi Jioba ante de guendaridinde que.
´
5. Xi rizıdinu de Jehosafat.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda 2 Cronicas 20:1-30.
˜
1) Ximodo bisihuinni Jehosafat ni naquiine guni ca
´
xpinni Dios ora chu tu gacaladxi gunina laaca.
´
(2 Cro. 20:12; Sal. 25:15; 62:1.)
˜
´
´
´
2) Jioba huaquiinebe tuuxa para guinınebe xquıdxi˜
be, yanna ca dxi stinu ri, tuu ndi caquiinebe ya.
´
(2 Cro. 20:14, 15; Mat. 24:45-47; Juan 15:15.)
´
´
3) Ora «Dios ni jma nandxo [...] uzulu cuidxi cuenta
binni», ximodo zahuinni ca dxi stinu ri casi ca dxi
´
sti Jehosafat que. (2 Cro. 20:15, 17; 32:8; Apo. 16:
14, 16.)
´
´
4) Casica ca levita, ximodo racane ca precursor ne
ca misioneru guireeche diidxa lu guidubi naca gui´
´
dxilayu ya. (2 Cro. 20:19; Rom. 10:13-15; 2 Tim. 4:2.)
Historia 68
Chupa hombrehuiini ribigueta ribani
1. Tu guionna binni rihuinni lu dibuju ri, ne xi raca
hombrehuiini ri ti dxi.
´
´
2. Xi rinaba Elıas lu oracion pur hombrehuiini ri,
´
ne xi raca despue.
´
´
´
3. Tu la hombre ni racane Elıas.
˜
´
4. Xinee rinabacabe Eliseo che ralidxi ti gunaa ni
nabeza guidxi Sunem.
5. Xi runi Eliseo, ne xi raca ne baduhuiini ni ma
guti ca.
´
´
6. Xi poder napa Jioba, casi modo bisihuınnibeni
´
pur Elıas ne Eliseo.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 1 Reyes 17:8-24.
´
´
1) Ximodo bihuinni pa dxandı bizuuba Elıas diidxa
´
ne gupabe fe. (1 Rey. 17:9; 19:1-4, 10.)
˜
´
2) Xinee nabe naroba fe gupa viuda de Sarepta que.
(1 Rey. 17:12-16; Luc. 4:25, 26.)
3) Ni bizaaca viuda de Sarepta que, ximodo bisihui´
´
nni ni de que ca diidxa sti Jesus ni ca lu Mateo 10:
´
41, 42 dxandı cani. (1 Rey. 17:10-12, 17, 23, 24.)
2. Biinda 2 Reyes 4:8-37.
1) Xi rusiidi gunaa de Sunem que laanu de modo
guidxagalunu binni. (2 Rey. 4:8; Luc. 6:38; Rom.
12:13; 1 Juan 3:17.)
´
2) Ximodo zanda gacanu nachahui ne ca xpinni Dios
´
ca dxi stinu ri. (Hech. 20:35; 28:1, 2; Gal. 6:9, 10;
Heb. 6:10.)
Historia 69
´
´
Ti dxaapahuiini racane ti xaıque
´
1. Xi cayabi dxaapahuiini ca lu dibuju ri gunaa ca.
˜
´
2. Tuu nga gunaa ca lu dibuju ri, ne xinee nuu dxaa´
pahuiini ca ralıdxibe.
´
3. Xi rabi Eliseo mozo sti chitidxi Naaman, ne xi˜
nee ridxiichi hombre ri.
´
4. Xi raca ora rucaadiaga Naaman ca mozo sti.
˜
´
´
´
5. Xinee que nina Eliseo nicaa ni cusigade Naaman
´
laa, ne xi runi Guehazı.
´
´
´
6. Xi rizaaca Guehazı, ne xi rizıdinu de ni gucabe ri.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 2 Reyes 5:1-27.
1) Ejemplu sti dxaapahuiini israelita que, ximodo
racaneni cani nahuiini nuu yanna ri. (2 Rey. 5:3;
Sal. 8:2; 148:12, 13.)
˜
´
´
´
2) Xinee galan guietenaladxinu ejemplu sti Naaman
´
ora gulıdxicabe laanu ne Biblia. (2 Rey. 5:15; Heb.
12:5, 6; Sant. 4:6.)
´
´
3) Xi rizıdinu ora guyanu de que gadxepe nga
´
ejemplu sti Eliseo ne Guehazı. (2 Rey. 5:9, 10, 1416, 20; Mat. 10:8; Hech. 5:1-5; 2 Cor. 2:17.)
Historia 70
´
Jonas ne ti benda ngola
´
´
1. Tuu nga Jonas ne xi gudxi Jioba laabe.
´ ´
´
´
2. Cumu que na Jonas che ra cuseenda Jioba laa la?
´
xi runibe.
˜
´
´
3. Xi gudxi Jonas ca ni runi dxiina lu barcu que gu´
´
nica, ti ganda cuezadxı nisaguie naroba que.
´
4. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi raca ora Jonas riaazi ndaani nisa que.
´
5. Panda gubidxa riuu Jonas ndaani benda ngola
´
´
que, ne xi runibe raque.
´
6. Paraa rie Jonas rireesibe ndaani benda que, ne
xi rusiidi ndi laanu.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Jonas 1:1-17.
˜
´
´
Casi biiyanu ri, xi gunı ique Jonas de dxiina gucuaabe de gucheechebe diidxa ra nuu ca binni na´
beza Nınive. (Jon. 1:2, 3; Pro. 3:7; Ecl. 8:12.)
´
2. Biinda Jonas 2:1, 2, 10.
´
Cani bizaaca Jonas que, ximodo rusihuinni cani de
´
que zanda guni crenu de ladxidono de que Jioba za´
cabi ca oracion stinu. (Sal. 22:24; 34:6; 1 Juan 5:14.)
´
3. Biinda Jonas 3:1-10.
´
´
´
1) Ximodo racane laanu gannanu de que Jioba bi˜
´
´
´ ˜
quiinerube Jonas neca laa que nina nuni ni nabe
´
prime que. (Sal. 103:14; 1 Ped. 5:10.)
´
´
´
2) Xi rizıdinu de ni bizaacane Jonas ca ninivita que,
para cadi guininu binni ni nabeza ra rucheechenu
diidxa ante gunibianu laaca. (Jon. 3:6-9; Ecl. 11:6;
Hech. 13:48.)
Historia 71
´
´
Dios na zuni Guidxilayu ri ti paraısu
´
´
´
´
´
1. Tuu nga Isaıas, padxı bibanibe, ne xi biluı Jioba
laabe.
´
´
2. Xi rinı diidxa paraısu, ne xi rusietenaladxi ndi
laanu.
˜
´
´
3. Xi gudxi Jioba Isaıas ni naquiine gucaabe de Pa´
raısu cubi ni zeeda ca.
˜
´
´
´
4. Xinee biniti Adan ne Eva paraısu ra bibanicabe
que.
´
5. Xi rinı Dios para cani nadxii laabe.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Isaıas 11:6-9.
´
1) Ximodo rinı Biblia de guendariuudxi ni ziuu lade
´
binni ne lade ca mani ca ndaani Guidxilayu cubi
zeeda ca. (Sal. 148:10, 13; Isa. 65:25; Eze. 34:25.)
´
´
2) Ximodo cayaca ca diidxa ni ca lu Isaıas lade xqui´
dxi Jioba ca dxi stinu ri. (Rom. 12:2; Efe. 4:23, 24.)
˜
3) Tuu nga naquiine guisaca pur modo cuchaa binni
´
yanna ne ca dxi chigueeda ca. (Isa. 48:17, 18; Gal.
5:22, 23; Fili. 4:7.)
2. Biinda Apocalipsis 21:3, 4.
´
1) Necaxa Biblia na de que Dios nabani lade binni,
´
´
´
´
ximodo nannanu de que ndique rinı di de que xcuer´
´
pube nuu lu Guidxilayu ri. (Lev. 26:11, 12; 2 Cro. 6:
18; Isa. 66:1; Apo. 21:2, 3, 22-24.)
2) Xii ndi ca ni rusiguuna ne rusiuuba binni ni za´
ree lu Guidxilayu ri. (Luc. 8:49-52; Rom. 8:21, 22;
Apo. 21:4.)
Historia 72
´
´
Dios racane Ezequıas
˜
´
1. Tu hombre ca lu dibuju ri, ne xinee nuube lu ti
´
guendanagana guiza naxoo.
´
´
2. Xi carta gulaqui Ezequıas nezalu Dios, ne xi ri´
´
nababe laa lu oracion.
´
´
3. Ximodo nga rey Ezequıas, ne xi diidxa sti Jioba
´
´
rine Isaıas ra nuube.
´
´
4. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi runi angel sti Jioba
ca asiriu ca.
´
5. Necaxa reinu sti chupa tribu que riuudxica caa´
dxi dxi, xi raca rati si Ezequıas.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 2 Reyes 18:1-36.
´
´
1) Ximodo racaladxi Rabsaque, hombre rinı pur ca
asiriu que, ´ nuniti ca israelita que fe stica. (2 Rey.
18:19, 21; Exo. 5:2; Sal. 64:3.)
´
2) Ximodo zinanda ca testigu sti Jioba ejemplu sti
´
´
Ezequıas ora gudxiiluca xhenemıguca. (2 Rey. 18:36;
Sal. 39:1; Pro. 26:4; 2 Tim. 2:24.)
2. Biinda 2 Reyes 19:1-37.
1) Ora rididi xquidxi Dios ra nagana ca dxi stinu
´
´
ri, ximodo runicabe casi bini Ezequıas. (2 Rey. 19:
1, 2; Pro. 3:5, 6; Heb. 10:24, 25; Sant. 5:14, 15.)
2) Ximodo nga chonna ca biaje biniti rey Senaque´
rib, ne tu zeeda gaca casi gucabe que. (2 Rey. 19:32,
35, 37; Apo. 20:2, 3.)
3. Biinda 2 Reyes 21:1-6, 16.
˜
´
Xinee zanda guininu de que Manases guca tobi de
˜
´
´
ca rey jma que iquiine ni bini mandar Jerusalen.
´
(2 Cro. 33:4-6, 9.)
Historia 73
´
Ultimu rey chahui sti Israel
´
´
1. Panda iza napa Josıas ora reeda gacabe rey, ne xi
´
´
runibe despue de gadxe iza de cayuni reinarbe.
´
´
2. Lu prime dibuju ri, xi cayuni Josıas.
´
3. Xi ridxela xaıque sti ca ni ruzaaqui guxhu que
´
˜
ora cayunibe dxiina ndaani yudu que.
˜
´
4. Xinee richeza Josıas xhaba.
´
´
´
5. Xi diidxa sti Jioba rudii Hulda Josıas.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda 2 Cronicas 34:1-28.
´
1) Xi ejemplu gulaqui Josıas para cani gudidi ra na´
gana dxi nahuiinica. (2 Cro. 33:21-25; 34:1, 2; Sal.
27:10.)
´
´
2) Xi bini Josıas para gusanırube guendaruni adorar Dios jneza lu iza xhono, doce ne dieciocho dxi
´
bini reinarbe. (2 Cro. 34:3, 8.)
´
´
´
3) Xi rizıdinu de ejemplu sti rey Josıas ne xaıque
´
sti ca ni ruzaaqui guxhu Hilquıas de modo naquii˜
´
´
´
ne gapanu ca yoo ra raca adorar Jioba. (2 Cro. 34:
9-13; Pro. 11:14; 1 Cor. 10:31.)
Historia 74
´
Ti hombre ni que ridxibi
´
1. Tu hombrehuiini ca lu dibuju ri.
´
´
´
´
2. Xi rinı Jeremıas ora rabi Jioba laabe gacabe ni
´
´
riguixhena, peru xi rabi Jioba laabe.
´
3. Xi diidxa rabi Jeremıas ca binni que.
4. Ximodo racaladxi ca ni ruzaaqui guxhu que gu´
´
cueeza Jeremıas, ne ximodo rusihuınnibe de que
´
cadi cadxıbibe.
´
5. Xi rizaaca ca israelita que pur que gusaanaca
˜
´
guendaqueiquiine stica.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Jeremıas 1:1-8.
´
1) Casi rihuinni lu ejemplu sti Jeremıas, tu rusiidi
˜
´
binni guni xhiina Jioba. (2 Cor. 3:5, 6.)
´
´
2) Ximodo racane ejemplu sti Jeremıas ca ni nahuiini zinanda Cristu. (Ecl. 12:1; 1 Tim. 4:12.)
´
2. Biinda Jeremıas 10:1-5.
˜
´
Xi ejemplu de guendaridxagayaa biquiine Jeremıas
˜
´
´
´
´
para guluı pabia nga que iquiine guni crenu ca bido
ca. (Jer. 10:5; Isa. 46:7; Hab. 2:19.)
´
3. Biinda Jeremıas 26:1-16.
´
´
1) Ximodo cuzuuba xcaadxi ni bibı para che guiba
´
´
diidxa ni bidii Jioba Jeremıas de cadi gusiaadxaca´
be nin ti diidxa ora quixhenacabe binni. (Jer. 26:2;
Deu. 4:2; Hech. 20:27.)
´
´
2) Xi ejemplu sicaru gulaqui Jeremıas para ca tes´
´
tigu sti Jioba ora quixhenacabe binni de ni na Jio´
ba chiguni. (Jer. 26:8, 12, 14, 15; 2 Tim. 4:1-5.)
4. Biinda 2 Reyes 24:1-17.
´
´
Guendaruchee sti Juda que, ximodo nga guiza feu
´
modo biluxeni. (2 Rey. 24:2-4, 14.)
Historia 75
Tapa hombrehuiini nuu Babilonia
´
´
1. Tu la guidapa hombrehuiini ca lu dibuju ri, ne
˜
xinee nuucabe Babilonia.
2. Xi racaladxi Nabucodonosor para guidapa hom´
´
brehuiini ri, ne xi rabibe ca hombre stibe gunica.
´
´
3. Xi gunaba Daniel gone, guene ca guionna xhamigu.
´
4. Ora rizaa chii gubidxa de gudo Daniel verdura
´
ne guionna xhamigu que, ximodo rihuınnicabe que
xcaadxi hombrehuiini que.
˜
´
5. Xinee rinecabe Daniel ne guionna xhamigu ra pa´
laciu sti rey que, ne ximodo nga jma nannacabe que
ca ni ruzaaqui guxhu ne ca ni nuu xpiaani que.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Daniel 1:1-21.
˜
´
1) Xi stipa naquiine guninu ti ganda gucaananu ca
´
´
ni ruquiinde laanu guninu ne gacanu naguidxi para
´
´
cadi guiabayunu. (Dan. 1:8; Gen. 39:7, 10; Gal. 6:9.)
2) Ximodo ndi zanda guquiinde ca hombrehuiini
´
´
´
guira ca ni na stuudxi galan ni nuu lu guidxilayu
ri. (Dan. 1:8; Pro. 20:1; 2 Cor. 6:17–7:1.)
´
3) Ximodo racane relatu sti guidapa hebreu que laa´
nu para ganda guienenu ca guendananna sti gui´
dxilayu ri. (Dan. 1:20; Isa. 54:13; 1 Cor. 3:18-20.)
´
cheenenu Jioba. (Dan. 3:17, 18; Mat. 10:28; Rom. 14:
7, 8.)
´
2) Xi bisiidi Jioba Nabucodonosor. (Dan. 3:28, 29; 4:
34, 35.)
Historia 76
Historia 78
´
´
Jerusalen rinitilu
´
Ti na cucaa letra cue yoo
´
1. Xi cayaca guidxi Jerusalen ne ca israelita que casi
rihuinni lu dibuju ri.
˜
´
2. Tuu nga Ezequiel, ne xi ca guendaqueiquiine bi´
´
luı Jioba laabe.
´ ˜
´
3. Cumu que napa ca israelita que respetu Jioba la?
´
ngue runi xi rabibe laaca.
´
´
4. Xi runi Nabucodonosor despue de rudxiilu ca israelita que laabe.
˜
´
5. Xinee bidii Jioba lugar guizaaca ca israelita que
´
ca guendana ri.
˜
´ ˜
6. Xinee que naana guiruti Israel, ne panda iza biaa´
nani zaque.
1. Xi raca ora rey sti Babilonia runi ti saa ro, ne
˜
´
riquiinebe ca copa ne tazon ni guleecabe ndaani
´
´
yudu sti Jioba ni nuu Jerusalen que.
2. Xi gudxi Belsasar ca hombre nuu xpiaani sti,
´
´
peru xi que randa runicabe.
˜
3. Xi rinaba jnaa Belsasar laa.
˜
4. Casi gudxi Daniel rey que, xinee bini Dios de que
´
ti na gucaa cue yoo que.
´
´
5. Ximodo rusiene Daniel xi rinı ca diidxa gucua
cue yoo que.
´
6. Xi raca laga canı Daniel.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 2 Reyes 25:1-26.
´
´
1) Tu guca Sedequıas, xi gucabe, ne ximodo guca ni
´
maca ca de laabe ri. (2 Rey. 25:5-7; Eze. 12:13-15.)
´
2) Tu biiya Jioba de que napa donda pur guendaru´
chee sti Israel. (2 Rey. 25:9, 11, 12, 18, 19; 2 Cro.
36:14, 17.)
2. Biinda Ezequiel 8:1-18.
´
Ximodo ndi cayuni ca religion ni na zinanda Cris´
tu, casica bini ca israelita ni bidxiideche Dios ne
bini adorarca Gubidxa. (Eze. 8:16; Isa. 5:20, 21; Juan
3:19-21; 2 Tim. 4:3.)
1. Biinda Daniel 5:1-31.
´
´
1) Bichaaga guendaridxibi rapanu Jioba ne guenda´
´
ridxibi ni gupa Belsasar ora bıyabe caca letra cue
yoo que. (Dan. 5:6, 7; Sal. 19:9; Rom. 8:35-39.)
´
2) Ximodo bisihuinni Daniel guendanadxibalu ora
´
gunibe nezalu Belsasar ne ca hombre risaca sti.
(Dan. 5:17, 18, 22, 26-28; Hech. 4:29.)
´
3) Ximodo rihuinni derechu ni napa Jioba de guni
´
mandar lu capıtulo 5 sti Daniel. (Dan. 4:17, 25; 5:21.)
Historia 77
´
1. Tuu nga Darıo, ne ximodo ruuyabe Daniel.
´
2. Xi rucaa tuudxi hombre ni nanaladxica Daniel
´
guni Darıo.
´
3. Xi runi Daniel ora rannabe de ley cubi que.
˜
´
´
´
4. Xinee riuu Darıo triste dede que randa rasibe, ne
´
´
xi runibe sti siado que.
´
5. Xi ricabi Daniel Darıo.
˜
´
6. Xi raca ne ca hombre que iquiine ni gucaladxi
˜
´
´
nuuti Daniel que, ne xi rucaa Darıo para guira ca
binni de guidubi naca reinu sti.
´
Gasti nucaa laacabe nusuxıbicabe
´
1. Xi gunı Nabucodonosor, rey sti Babilonia que.
˜
2. Xinee cadi cusuxibi guionna xhamigu Daniel ne´
´
zalu bido de oro ri.
3. Ora gudxi Nabucodonosor guionna hebreu que de
˜
´
´
que naquiine gusuxıbicabe, ximodo biluıcabe de que
´
´
´
´
gudıxhecabe ladxidocabe lu na Jioba.
´
4. Xi runi mandar Nabucodonosor ca hombre sti gunica ne Sadrac, Mesac, ne Abednego.
5. Xi ruuya Nabucodonosor ora ruuyadxibe ndaani
horno que.
˜
6. Xinee rusisaca rey que Dios sti Sadrac, Mesac ne
Abednego, ne xi ejemplu rudiicabe laanu.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Daniel 3:1-30.
´
1) Ximodo zanda guninu casi guionna hombrehuii´
´
nique ora tiidinu ra nagana ne gusihuınninu que ru-
Historia 79
´
Daniel nuu lade lion
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Daniel 6:1-28.
´
1) Ximodo rietenaladxinu ni gucaladxi ca hombre
˜ ´
que nunica Daniel ne ni huayuni cani cayacaladxi
˜
´
gucueeza xhiina ca testigu sti Jioba yanna ri. (Dan.
6:7; Sal. 94:20; Isa. 10:1; Rom. 8:31.)
´
2) Ximodo zanda guzuubanu stiidxa ca xaıque guidxi casi bini Daniel que. (Dan. 6:5, 10; Rom. 13:1;
Hech. 5:29.)
´
´
3) Ximodo zanda guninu ni na Jioba sin cueezadxi´
nu casica bini Daniel. (Dan. 6:16, 20; Fili. 3:16; Apo.
7:15.)
Historia 80
Ca binni Israel bireeca de Babilonia
1. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi cayuni ca israelita ca.
´
´
2. Ximodo bini Ciro ni na ca diidxa sti Jioba ni gu´
dxibe Isaıas gucaa que.
´
´
3. Xi gudxi Ciro ca israelita ni que ganda guibigue´
taca Jerusalen que.
´
4. Xi rudii Ciro ca binni que para chineca Jerusalen.
´
5. Pabia dxi rindaa ca israelita que para chindaca
´
Jerusalen.
6. Panda iza gudidi dede dxi biaana guidxi que sin
binni.
2. Biinda Esdras 4:1-7.
´
Xi ejemplu gulaqui Zorobabel para xquidxi Jioba,
´
´
ora ridaagu
ti religion sti religion para guni ado´
rarca. (Exo. 34:12; 1 Cor. 15:33; 2 Cor. 6:14-17.)
3. Biinda Esdras 5:1-5, 17 ne 6:1-22.
˜
´
´ ˜
1) Xinee que nanda nucueeza ca ni cucaalu Dios que
´
nibı yudu sti. (Esd. 5:5; Isa. 54:17.)
´
2) Ximodo ruguu ejemplu sti ca binnigola judıu que
gana ca binnigola zinanda Cristu ca dxi stinu ri,
´
´
´
para guyubicabe xneza Jioba ora gudxiilucabe ca ni
´
cucaalu laacabe. (Esd. 6:14; Sal. 32:8; Rom. 8:31;
Sant. 1:5.)
4. Biinda Esdras 8:21-23, 28-36.
´
˜
´
Ante quixhe ıquenu guninu xiixa, xi naquiine
´
guninu casi bini Esdras. (Esd. 8:23; Sal. 127:1;
Pro. 10:22; Sant. 4:13-15.)
Historia 82
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Isaıas 44:28 ne 45:1-4.
´
´
´
1) Ximodo biluı Jioba de que dxandipe zaca guira
´
ni maca gucua guni Ciro que. (Isa. 55:10, 11; Rom.
4:17.)
´
´
´
2) Ca diidxa ni maca gucua lu Isaıas ni canı de Ciro,
´
´
´
ximodo rusihuinni cani pabia zanda guinı Jioba de
ni chigaca. (Isa. 42:9; 45:21; 46:10, 11; 2 Ped. 1:20.)
2. Biinda Esdras 1:1-11.
´
´ ˜
´
´
Casica ca binni ni que nanda nibiguetaca Jerusalen
˜
que, ximodo zanda gacanenu cani cayuni xhiina Jio´
´
ba guira dxi. (Esd. 1:4, 6; Rom. 12:13; Col. 4:12.)
Historia 81
´
Gupacabe confianza Dios
´
1. Panda binni riree de Babilonia ne rizaca zıtupe
´
´
´
para chuca Jerusalen, ne xi ridxelacabe ora rinda´
cabe raque.
´
´
2. Xi rizulu rucuı ca israelita que, ne xi runi ca xhe´
nemıgucabe.
´
´
3. Tuu nga Ageo ne Zacarıas, ne xi rabicabe ca binni que.
˜
4. Xinee ruseenda Tatenai ti carta guidxi Babilonia,
ne xi ricabi rey que laabe.
˜
´
5. Xi runi Esdras ora rannabe de que naquiine gacachaahui yudu sti Dios.
6. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi rinaba Esdras Jio´
´
ba, ximodo ricabi Jioba laabe, ne xi rusiidi ndi
laanu.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Esdras 3:1-13.
Pa nuunu ti lugar ra gasti nin ti neza binni ridagu˜
´
lisaa de ca xquidxi Dios, xi naquiine guninu. (Esd.
3:3, 6; Hech. 17:16, 17; Heb. 13:15.)
Mardoqueo ne Ester
1. Tuu nga Mardoqueo ne Ester.
˜
2. Xinee racaladxi rey Asuero sti gunaa para gaca
reina, ne tu ribibe.
˜
´
´
3. Tuu nga Haman ne xinee guiza ridxiichibe.
´
4. Xi ley runi rey que, ne xi runi Ester despue de
ricaabe ca diidxa ruseenda Mardoqueo ra nuube.
´
5. Xi raca ne Haman, ne xi raca ne Mardoqueo.
´
´
6. Ximodo rila ca israelita que de lu na ca xhenemigu.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Ester 2:12-18.
´
´
´
Ximodo biluı ni guca Ester que pabia nga risaca ga´
canu «nachahui» ne «nado». (Est. 2:15; 1 Ped. 3:1-5.)
2. Biinda Ester 4:1-17.
´
Casica gunda bini Ester xiixa pur ni runi adorar´
be, ximodo zanda gusihuınninu de que nadxiinu Jio´
ba ne cadi cusaananu laa. (Est. 4:13, 14; Mat. 5:1416; 24:14.)
3. Biinda Ester 7:1-6.
˜
´
´
Casica Ester, ximodo ruxoone riesgu sanandacabe
ca xpinni Dios yanna ri. (Est. 7:4; Mat. 10:16-22;
1 Ped. 2:12.)
Historia 83
´
Ca lindaa sti Jerusalen
1. Ximodo guyuu ca israelita que sin ca lindaa sti
´
guidxi Jerusalen que.
´
2. Tuu nga Nehemıas.
˜
˜
´
´
3. Xi dxiina napa Nehemıas, ne xinee risacani.
˜
´
´
4. Xinee riuu Nehemıas triste ne xi runibe.
´
5. Ximodo ruluı rey Artajerjes guendanachahui sti
´
para ne Nehemıas.
´
6. Xi runi Nehemıas ti cadi ganda gucueeza ca xhenemigu ca israelita que de uguuca lindaa.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
´
1. Biinda Nehemıas 1:4-6 ne 2:1-20.
´
´
Ximodo biyubi Nehemıas xneza Jioba. (Neh. 2:4, 5;
Rom. 12:12; 1 Ped. 4:7.)
´
2. Biinda Nehemıas 3:3-5.
Xi zanda guiziidi ca binnigola ne ca siervu minis´
terial de modo gadxepe nga ca teqoıta de ca hombre risaca stica. (Neh. 3:5, 27; 2 Tes. 3:7-10; 1 Ped.
5:5.)
´
3. Biinda Nehemıas 4:1-23.
´
1) Xi bicaa ca israelita que uguuca lindaa que ne´
caxa guyuu stale tu bicaalu laaca. (Neh. 4:6, 8, 9;
Sal. 50:15; Isa. 65:13, 14.)
´
2) Ximodo racane ejemplu sti ca israelita que laanu
yanna.
´
4. Biinda Nehemıas 6:15.
´
Ra biluxe ca lindaa sti Jerusalen que ante de chupa beeu, ximodo rihuinni ni zanda guni fe stinu.
(Sal. 56:3, 4; Mat. 17:20; 19:26.)
Historia 84
´
´
Ti angel riganna Marıa
´
1. Tuu nga gunaa ca lu dibuju ri.
´
2. Xi rabi Gabriel Marıa.
´
3. Ximodo rabi Gabriel Marıa de que zapa ti badu´
huiini neca laa caru guichagana.
´
4. Xi raca ora riganna Marıa Elisabet.
´
´
´
´
5. Xi rinı ique Jose ora rannabe de que Marıa chi˜
´
gapa ti baduhuiini, peru xinee bichaa modo gunı
´
ıquebe que.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Lucas 1:26-56.
´
´
´
1) Cumu Marıa gulene donda la? xi zaca ne ovulo
˜
´
stibe ora Dios dede guiba cu xquendanabani Xiini
ndaani ni casi na Lucas 1:35. (Ageo 2:11-13; Juan
6:69; Heb. 7:26; 10:5.)
´
´
2) Ximodo rusisacacabe Jesus ante gale. (Luc. 1:4143.)
´
´
3) Xi ejemplu sicaru bisaana Marıa para ca xpinni
˜
Cristu ni cacaa xiixa guenda ni risaca lu xhiina Dios
yanna ri. (Luc. 1:38, 46-49; 17:10; Pro. 11:2.)
2. Biinda Mateo 1:18-25.
´
´
´
´
Neca que niree la Jesus Emmanuel, ximodo bisihuı´
´ ´
nnibe lu xquendanabanibe ni rinı la ri ya. (Mat. 1:
22, 23; Juan 14:8-10; Heb. 1:1-3.)
Historia 85
´
´
Jesus rale ndaani ti curra
´
1. Tu baduduutu ca lu dibuju ri, ne paraa caguixhe
´
Marıa laabe.
˜
´
´
2. Xinee gule Jesus ndaani ti curra ra riaapa mani.
´
3. Tu ca hombre zichuu ndaani curra ri, ne xi gu´
dxi ti angel laacabe.
˜
´
´
4. Xinee nabe risaca Jesus.
˜
´
˜
´
5. Xinee zanda guiree la Jesus Xiini Dios.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Lucas 2:1-20.
´
´
1) Xi bini Augusto Cesar para gueeda gale Jesus
´
casi maca gucua que. (Luc. 2:1-4; Miq. 5:2.)
´
2) Ximodo zanda chu tuuxa lade ca ni la hombre
ruzuuba diidxa. (Luc. 2:14; Mat. 16:24; Juan 17:3;
Hech. 3:19; Heb. 11:6.)
´
3) Pa ca ni rapa dendxu de Judea que biechecabe pur
˜
˜
´
tobi ni Chigula, xinee naquiine jma guieche ca xpinni Dios yanna ri. (Luc. 2:10, 11; Efe. 3:8, 9; Apo.
11:15; 14:6.)
Historia 86
´
´
Zinandacabe ti beleguı
1. Tuu nga ca hombre rihuinni lu dibuju ri, ne xi˜
´ ´
´
´
nee culuı na tobi de laacabe beleguı ni nabe cuzaani ca.
˜
´
2. Xinee ridxibi rey Herodes, ne xi runibe.
´
´
3. Paraa rine beleguı que ca hombre que, peru xi˜
´
´
nee ricaacabe sti neza para guibiguetacabe xquıdxicabe.
˜
4. Xi runi mandar Herodes ne xinee.
´
´
5. Xi rabi Jioba Jose guni.
˜
´
6. Tu bicaa beleguı cubi que guzaani, ne xinee.
Ti guendarinabadiidxa:
1. Biinda Mateo 2:1-23.
´
´
Panda iza napa Jesus ne paraa nabezabe ora yega´
nna ca hombre ni ruunda ca beleguı que laabe. (Mat.
2:1, 11, 16.)
Historia 87
´
Jesus hombrehuiiniru
laa nuu ndaani yudu
´
1. Panda iza napa Jesus lu dibuju ri, ne paraa
nuube.
´
´
2. Xi runi Jose ne ca binnilidxi guira iza.
´
´
´
´
3. Despu´ e de guz´a Jose ne Mar
ıa
guidubi
ti dxi para
˜
´
guibigu
etaca ralıdxica, xinee ribiguetacabe Jerusa´
len.
´
˜
´
´
4. Paraa ridxela Jose ne Marıa Jesus, ne xinee cadxagayaa ca binni que.
´
´
5. Xi rabi Jesus Marıa.
´
´
6. Ximodo zanda chinandanu casi bini Jesus ora gui´
zıdinu de Dios.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Lucas 2:41-52.
´
1) Necaxa ley que na de que hombre si nga naquii˜
´
ne che ca saa ro ni raca guira iza que, xi ejemplu
´
˜
´
´
sicaru gulaqui Jose ne Marıa para cani napa xiini ca
dxi stinu ri. (Luc. 2:41; Deu. 16:16; 31:12; Pro. 22:6.)
´
2) Xi ejemplu sicaru de guendaruzuuba diidxa gudi´
xhe Jesus para cani nahuiini nuu yanna ri. (Luc. 2:
51; Deu. 5:16; Pro. 23:22; Col. 3:20.)
2. Biinda Mateo 13:53-56.
´
´
Tu guidapa bichi gulene Jesus rieete ndaani Biblia,
˜
ne ximodo biquiine chupa de laacabe ra ridagulisaa
ca xpinni Cristu. (Mat. 13:55; Hech. 12:17; 15:6, 13;
´
21:18; Gal. 1:19; Sant. 1:1; Jud. 1.)
Historia 88
´
Juan ruguunisa Jesus
´
1. Tu guiropa hombre ca lu dibuju ri.
2. Ximodo riuunisa ti binni.
3. Tuu nga ca binni ruguunisa Juan.
´
4. Xi pur gunaba Jesus uguunisa Juan laa.
´
´
5. Ximodo biluı Dios de que guyuuladxibe guyuuni´
sa Jesus.
´
6. Xi raca ora ruyubi Jesus ra chuu stubi pur cuarenta dxi.
´
´
´
´
7. Tu la ca prime xpinni Jesus ni laaca laca discı´
´
pulo, ne xi prime milagru bınibe.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Mateo 3:13-17.
´
´
Xi ejemplu bisaana Jesus ora chunisa cani zinanda
laabe. (Sal. 40:7, 8; Mat. 28:19, 20; Luc. 3:21, 22.)
2. Biinda Mateo 4:1-11.
˜
˜
´
Xinee rucaa modo biquiine Jesus Stiidxa Dios que
´
´
laanu gundanu Biblia guira dxi. (Mat. 4:5-7; 2 Ped.
3:17, 18; 1 Juan 4:1.)
3. Biinda Juan 1:29-51.
Tu ra nuu nga biseenda Juan ni Ruguunisa que ca
´
´
xpinni, ne ximodo zanda guninu casi bınibe ca.
(Juan 1:29, 35, 36; 3:30; Mat. 23:10.)
4. Biinda Juan 2:1-12.
´
´
Ximodo bisihuinni prime milagru sti Jesus de que
´
´
´
Jioba que rucueeza ni galan para Ca xpinni. (Juan
2:9, 10; Sal. 84:11; Sant. 1:17.)
Historia 89
´
´
Jesus rusia ra yudu
˜
1. Xinee cutoocabe ca mani ri ndaani yudu sti
Dios pue.
˜
´
´
2. Xinee guiza ridxiichi Jesus.
´
3. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi cayuni Jesus, ne xi
´
´
rabibe cani cutoo paloma que gunica.
´
4. Xi rietenaladxi ca xpinni Jesus ora ruuyacabe ni
´
runibe.
´
´
5. Paraa rididi Jesus ora ribiguetabe Galilea.
Ti guendarinabadiidxa:
1. Biinda Juan 2:13-25.
´
´
Jesus bidxiichine cani cutoo ndaani yudu que, pur
˜
nga runi, nee jneza nga gutoono o siinu xiixa ndaani Yoo sti Reinu la? (Juan 2:15, 16; 1 Cor. 10:24,
31-33.)
Historia 90
´
´
´
Jesus canine ti gunaa ruaa ti bize
˜
´
´
1. Xinee caziladxi Jesus gaxha de ti bize ni nuu Sa´
´
maria ne xi rabibe gunaa ni zindee nisa raque.
˜
´
2. Xinee ridxagayaa gunaa que, xi rabi Jesus laabe,
˜
ne xinee.
´
´
´
3. Xi nisa ndi gunı ique gunaa que canı Jesus, peru
´
xi nisa nga ni dxandı canibe.
˜
´
4. Xinee ridxagayaa gunaa que de ni nanna Jesus
´
´
´
de laa, ne ximodo gunna Jesus guira ni gudxibe gunaa que.
´
5. Xi zanda guizıdinu de relatu ri.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Juan 4:5-43.
´
˜
´
´
1) Casica bini Jesus, ximodo naquiine gacanu ne bi´
nni de sti raza o ne ca binni napa o que gapa bidxichi. (Juan 4:9; 1 Cor. 9:22; 1 Tim. 2:3, 4; Tito 2:11.)
´
2) Xi ndaaya sti Dios ricaa binni ni raca discıpulo
´
sti Jesus. (Juan 4:14; Isa. 58:11; 2 Cor. 4:16.)
´
3) Ximodo zanda guninu casi bini samaritana que,
´
´
ora bisisacabe cani biziidibe ne gunınebe ni stuudxi binni. (Juan 4:7, 28; Mat. 6:33; Luc. 10:40-42.)
Historia 91
´
Jesus rusiidi lu ti dani
1. Casi rihuinni lu dibuju ri, paraa ndi cusiidi Je´
sus ne tuu nga cani zuba gaxha de laabe.
´
´
2. Tu la ca doce ap ostol que.
´
´
3. Xii nga Reinu ni rinı Jesus ri.
´
´
4. Xi rusiidi Jesus ca binni que guinabaca lu ora´
cion stica.
´
´
5. Xi rusiidi Jesus ca binni que de modo gacacabe
ne xcaadxi binni.
tobi ora gati tuuxa ni nadxii. (Juan 11:33-36, 38;
2 Sam. 18:33; 19:1-4.)
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Mateo 5:1-12.
˜
´
Ximodo zanda gusihuınninu de que caquiinenu gui´
zıdinu de Stiidxa Dios. (Mat. 5:3; Rom. 10:13-15;
1 Tim. 4:13, 15, 16.)
2. Biinda Mateo 5:21-26.
Ximodo rusihuinni Mateo 5:23, 24 de que modo gui´
´
´ ˜
dxaaganu ca bıchinu ne bizananu zanda guchınani
´
´
o guxheleni laanu de Jioba. (Mat. 6:14, 15; Sal. 133:
1; Col. 3:13; 1 Juan 4:20.)
3. Biinda Mateo 6:1-8.
˜
˜
Xinee cadi naquiine guni crenu laaca laanu de que
´
´
´
nachahuinu casica bini ca fariseu de dxique. (Luc.
18:11, 12; 1 Cor. 4:6, 7; 2 Cor. 9:7.)
4. Biinda Mateo 6:25-34.
Ximodo zanda guni crenu de ladxidono de que Jio˜
´
´
´
ba zudii
´ laanu guira ni iquiinenu casi bisiidi Jesus
que. (Exo. 16:4; Sal. 37:25; Fili. 4:6.)
5. Biinda Mateo 7:1-11.
´
´
´
´
Xi rizıdinu de ejemplu ni gunı Jesus ni ca lu Mateo 7:5. (Pro. 26:12; Rom. 2:1; 14:10; Sant. 4:11, 12.)
Historia 92
´
Jesus rusibani guetu
´
1. Tuu nga bixhoze dxaapahuiini ni ca lu dibuju ri,
˜
ne xinee laabe ne xheelabe nuucabe xizaa.
´
´
2. Xi runi Jairo ora ridxelabe Jesus.
´
3. Xi raca laga ze Jesus ralidxi Jairo, peru xi rusee´
´
nda tıdxicabe Jairo ante chinda.
˜
4. Xinee ruxidxi ca binni ni nuu ralidxi Jairo que
´
de Jesus.
´
5. Xi runi Jesus ora riuunebe ca bixhoze dxaapa´
huiini que, ne chonna de ca ap ostol stibe ndaani
cuartu que.
´
6. Turu huandisa Jesus de lade guetu, ne xi rusihuinni ndi ya.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Lucas 8:40-56.
˜
´
´
Xinee zanda guininu de que Jesus biubaladxibe ne
´
bienebe gunaa cuxhii rini que, ne xi zanda guiziidi
ca binnigola ni zinanda Cristu de laani. (Luc. 8:43,
44, 47, 48; Lev. 15:25-27; Mat. 9:12, 13; Col. 3:12-14.)
2. Biinda Lucas 7:11-17.
´
˜
´
Ni bini Jesus pur viuda de Naın que, xinee zanda
gusieche ndi cani ma guti binnilidxi. (Luc. 7:13;
2 Cor. 1:3, 4; Heb. 4:15.)
3. Biinda Juan 11:17-44.
´
Ximodo bisihuinni Jesus de que gasti naca guna
Historia 93
´
Jesus ruyaana stale binni
´
1. Xi bınicabe Juan ni ruguunisa que, ne ximodo
´
bini sentir Jesus.
´
´
´
2. Ximodo ruyaana Jesus guira xixe binni nanda
´
´
laabe que, ne pabia guendaro biaana.
˜
´
´
3. Xinee guiza ridxibi ca discıpulo que, ne xi rizaaca Pedru ya.
´
´
4. Ximodo ruyaana Jesus guira ca binni que ra guiropa biaje.
˜
´
´
´
5. Xinee guiza galan zaca ora Jesus guni gobernar
´
´
Guidxilayu casi Rey ni gulı Dios.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Mateo 14:1-32.
´
1) Xi ruluı relatu sti Mateo 14:23-32 de modo xpia
Pedru pue.
´
´
2) Ximodo canı Biblia de que Pedru biziidi guinı
´
ique chaahui ante guinı ne guni xiixa. (Mat. 14:2730; Juan 18:10; 21:7; Hech. 2:14, 37-40; 1 Ped. 5:
6, 10.)
2. Biinda Mateo 15:29-38.
´
´
Ximodo bisihuinni Jesus respetu pur guira cani bi´
dii bixhozebe ya. (Mat. 15:37; Juan 6:12; Col. 3:15.)
3. Biinda Juan 6:1-21.
´
Ximodo zanda guyanu ca gobiernu ca casi biiya Je´
sus laacabe ya. (Juan 6:15; Mat. 22:21; Rom. 12:2;
13:1-4.)
Historia 94
´
Jesus nadxii baduhuiini
˜
´
´
1. Xinee gudinde diidxa ca ap ostol que laga zedazacabe neza.
˜
´
2. Xinee rucaa ridxi Jesus ti baduhuiini ne ruzu´
huaabe laa lade ca ap ostol que pue.
˜
´
3. Ximodo naquiine gaca ca ap ostol ca casi baduhuiini.
´
´
4. Caadxi beeu despue, ximodo rusihuinni Jesus de
que nadxiibe baduhuiini.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Mateo 18:1-4.
˜
˜
´
´
Xinee biquiine Jesus ilustracion para gusiidi. (Mat.
13:34, 36; Mar. 4:33, 34.)
2. Biinda Mateo 19:13-15.
˜
´
Xi rizıdinu de ca baduhuiini ca ni naquiine chi´
nandanu para guicaanu ca ndaaya sti Reinu sti
Dios ya. (Sal. 25:9; 138:6; 1 Cor. 14:20.)
3. Biinda Marcos 9:33-37.
´
´
´
Xi bisiidi Jesus ca discıpulo sti de cadi gacaladxica
´
´
guisacaca ya. (Mar. 9:35; Mat. 20:25, 26; Gal. 6:3;
Fili. 2:5-8.)
4. Biinda Marcos 10:13-16.
´
´ ˜
Ximodo bisihuinni Jesus de que bidii lugar bidxına˜
cabe laa, ne ximodo naquiine gaca ca binnigola ca
zacaca. (Mar. 6:30-34; Fili. 2:1-4; 1 Tim. 4:12.)
Historia 95
2. Biinda Lucas 13:10-17.
´
´
Jesus bınibe caadxi de ca milagru jma naroba stibe
´
dxi sabado, ximodo rusihuinni ndi laanu modo zaziladxi binni ora ma guni Gobernarbe ti Mil Iza ya.
(Luc. 13:10-13; Sal. 46:9; Mat. 12:8; Col. 2:16, 17;
Apo. 21:1-4.)
3. Biinda Mateo 20:29-34.
´
Ximodo rusihuinni relatu ri de que Jesus guleebe
´
tiempu para gacanebe binni, ne xi zanda guizıdinu
ne laani ya. (Deu. 15:7; Sant. 2:15, 16; 1 Juan 3:17.)
´
Modo rusiidi Jesus
´
˜
1. Xi rinabadiidxa ti hombre Jesus, ne xinee.
˜
´
2. Xi riquiine Jesus nuu tiru para gusiidi, ne xi ri´
´
zıdinu de ca judıu ca ne ca samaritanu ca ya.
´
´
´
3. Lu relatu sti Jesus, xi runicabe ti judıu ni zeda´
yete lu neza ze Jerico.
4. Xi raca ora hombre ni ruzaaqui guxhu sti ca ju´
´
dıu que ne levita que ora ridıdicabe lu neza que.
´
´
´
5. Lu dibuju ca, tu cayacane judıu bininacabe ca ya.
´
6. Ora riluxe Jesus relatu sti, xi rinabadiidxabe ne
ximodo ricabi hombre que.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Lucas 10:25-37.
´
´
1) Lugar de nicabica Jesus, ximodo gucanebe guiene Maistru de ley que. (Luc. 10:26; Mat. 16:13-16.)
˜
´
´
2) Ximodo biquiine Jesus ilustracion ri para gusi˜
´
´
huınnibe de que cadi naquiine gusisacacabe ti binni
jma que stobi. (Luc. 10:36, 37; 18:9-14; Tito 1:9.)
Historia 96
´
´
Jesus rusianda binni huara
´
´
1. Laga ze Jesus ca guidxi que, xi ziyunibe ya.
´
´
2. Xi gudxi Jesus ca ap ostol sti bia chonna iza des´
pue de guyuunisa que.
´
´
3. Tu ca binni ca lu dibuju ca, ne xi runi Jesus pur
gunaa ca.
˜
´ ´
´
´
4. Xinee rituı lu ca xaıque sti ca religion que de ni
´
ricabi Jesus laacabe.
´
´
5. Ora Jesus ne ca ap ostol que nuucabe gaxha de Je´
´
rico, xi runi Jesus pur chupa hombre ni nacheepa
´
lu ni canaba guna.
˜
´
6. Xinee runi Jesus milagru.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Mateo 15:30, 31.
´
Xi guendaridxagayaa de poder sti Jioba bisihuinni
´
´
´
Jesus, ne ximodo zanda gacane ndi laanu guienenu
´
´
de ni ma bizabiruaa Jioba chiguni lu guidxilayu cubi
ca ya. (Sal. 37:29; Isa. 33:24.)
Historia 97
´
Jesus zeeda casi Rey
´
1. Ora rie Jesus ti guidxihuiini nuu gaxha de Jeru´
´
´
´
salen, xi rabibe ca discıpulo stibe gunica.
´
2. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi raca ora Jesus ridxi˜
´
na guidxi Jerusalen ya.
´
3. Xi runi ca hombrehuiini que ora ruuyacabe Jesus
´
´
cusianda ca binni nacheepa lu ne cani nabidxi na
˜
ne nee que.
´
4. Xi rabi Jesus ca ni ruzaaqui guxhu ni bidxiichi
que.
´
5. Ximodo zanda gacanu casi ca hombrehuiini ni bi´
´
sisacaca Jesus que.
˜ ´
´
6. Xi gucaladxi ca discıpulo que nannaca.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Mateo 21:1-17.
´
1) Ximodo guyuu Jesus casi rey ndaani guidxi Je´
rusalen ne ximodo guyuu ca general que ndaani gui´
dxi Roma de dxique ora runi ganarca. (Mat. 21:4, 5;
Zac. 9:9; Fili. 2:5-8; Col. 2:15.)
2) Xi zanda guiziidi ca hombrehuiini de yanna, de
´
ca hombrehuiini biinda Salmo 118 ora guyuu Jesus
ndaani yudu que ya. (Mat. 21:9, 15; Sal. 118:25, 26;
2 Tim. 3:15; 2 Ped. 3:18.)
2. Biinda Juan 12:12-16.
˜
˜
´
´
Xi rinı ca rama zina ni biquiine ca binni biechene
´
Jesus que ya. (Juan 12:13; Fili. 2:10; Apo. 7:9, 10.)
Historia 98
´
Jesus zuba lu dani Olivo
´
´
´
1. Guna de ca hombre ca lu dibuju ca nga Jesus, ne
´
´
tuu nga ca ni nuune laabe raca.
˜ ´
2. Xi gucaladxi ca ni ruzaaqui guxhu que nunica Je´
´
sus ndaani yudu que, ne xi gudxibe laaca.
´
´
3. Xi gunabadiidxa ca ap ostol que Jesus.
˜
´
´
4. Xinee gudxi Jesus ca ap ostol que caadxi de ni zaca
´
´
lu Guidxilayu ri ora laabe ma cayuni reinarbe guiba.
´
´
´
5. Xi gunı Jesus zaca ante gunduuxebe guira
˜
´
´
guendaqueiquiine ni nuu lu Guidxilayu ri.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Mateo 23:1-39.
˜
´
´
1) Necaxa Biblia ruluı de que biasi nga iquiine bi´
´
nni ti la ni gudii tuuxa laa pur ni binda. Xi ruluı
´
˜
ca diidxa sti Jesus lu Mateo 23:8-11 de iquiine bi´
´
´
nni ti la para gucha naro sti ndaani ra ridagulisaanu. (Hech. 26:25; Rom. 13:7; 1 Ped. 2:13, 14.)
˜
2) Xi biquiine ca fariseu que para nucueezacabe ca
˜ ´
binni que de nacaca xpinni Cristu, ne ximodo cayu´
´
ni ca xaıque sti ca religion ca zaqueca yanna ya.
(Mat. 23:13; Luc. 11:52; Juan 9:22; 12:42; 1 Tes. 2:
16.)
2. Biinda Mateo 24:1-14.
´
1) Ximodo rusihuinni Mateo 24:13 de pabia naquii˜
ne nga guni huantarnu ya.
´
´
2) Xi rinı diidxa «dxi iluxe» ni ca lu Mateo 24:13.
(Mat. 16:27; Rom. 14:10-12; 2 Cor. 5:10.)
3. Biinda Marcos 13:3-10.
´
´
Xi diidxa ca lu Marcos 13:10 rusihuinni pabia na˜
gueenda nga naquiine guireeche ca diidxa nacubi ne
´
´
galan sti Dios ne xi rucaa ca diidxa sti Jesus ri laanu ya. (Rom. 13:11, 12; 1 Cor. 7:29-31; 2 Tim. 4:2.)
Historia 99
´
Nuucabe luguia ndaani ti cuartu
˜
´
1. Casi ruuyu lu dibuju ca, xinee nuu Jesus ne ca
´
doce discıpulo sti ndaani cuartu ca.
´
2. Tuu nga ziree ra puerta ca ne xi zigunibe.
´
´
´
´
3. Xi guendaroxhı risaca bizulu Jesus despue de bi´
luxe guendaroxhı sti Pascua que.
4. Xi rietenaladxi ca israelita que lu Pascua que, ne
´
xi chigusietenaladxi guendaro risaca ri ca xpinni
´
Jesus ya.
˜
´
´
5. Despue de Guendaroxhı sti Senor que, xi gudxi
´
´
´
Jesus ca ap ostol sti ne xi runica.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Mateo 26:14-30.
1) Ximodo rusihuinni Mateo 26:15 de que ni bini
˜ ´
´
Judas que, guiruti tu nucaa laabe nunibe ni sınu´
que laapebe bınibe ni.
´
´
2) Xi chupa cosa guleendu rini ni bixhii Jesus. (Mat.
26:27, 28; Jer. 31:31-33; Efe. 1:7; Heb. 9:19, 20.)
2. Biinda Lucas 22:1-39.
´
Ximodo nga guyuu Binidxaba luguia Judas. (Luc.
22:3; Juan 13:2; Hech. 1:24, 25.)
3. Biinda Juan 13:1-20.
´
1) Pur ca diidxa ni ca lu Juan 13:2, zanda gani do´
nda Judas pur ni bini la? Xi rizıdinu de ndi ya.
´
´
(Gen. 4:7; 2 Cor. 2:11; Gal. 6:1; Sant. 1:13, 14.)
´
´
2) Xi ejemplu de guendaridxagayaa biluı Jesus, ni
˜
´
laaca naquiine guninu. (Juan 13:15; Mat. 23:11;
1 Ped. 2:21.)
4. Biinda Juan 17:1-26.
Ximodo ndi gaca ca xpinni Cristu «tobi si» casi gu´
nababeni ya. (Juan 17:11, 21-23; Rom. 13:8; 14:19;
Col. 3:14.)
Historia 100
´
´
Jesus nuu ndaani ti jardın
´
´
´
1. Paraa rie Jesus ne ca ap ostol sti despue de biree´
cabe ndaani cuartu que, ne xi gudxi Jesus laacabe
´
gunicabe.
´
´
´
2. Ximodo rinda Jesus ca ap ostol sti ne panda tiru
´
racani.
´
3. Lu dibuju ca, tuu nga cani riuu ndaani jardın ca
ne xi runi Judas Iscariote.
˜
´
4. Xinee rudii Judas ti bixidu Jesus ne xi runi Pedru.
´
˜
´
´
5. Xi gudxi Jesus Pedru, ne xinee que rinaba Jesus
´
guseenda Dios ca angel sti.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Mateo 26:36-56.
˜
1) Xinee nga galanpe chinanda ca binnigola sti
´
´
guendaridagulisaa ca modo gulidxi Jesus ca discı´
pulo sti. (Mat. 20:25-28; 26:40, 41; Gal. 5:17; Efe. 4:
29, 31, 32.)
´
˜
2) Ximodo biiya Jesus iquiinenu guiiba para gucaalunu binni ya. (Mat. 26:52; Luc. 6:27, 28; Juan
18:36.)
2. Biinda Lucas 22:39-53.
´
´
´
Ora bihuinni ti angel ndaani jardın sti Getsemanı
´
˜
´
que para guquidxi fe sti Jesus, nee rinı nga de que
fe stibe cayaca chandxa la? Bisiene ni. (Luc. 22:4143; Isa. 49:8; Mat. 4:10, 11; Heb. 5:7.)
3. Biinda Juan 18:1-12.
´
´
´
´
Ximodo bila Jesus ca discıpulo sti de cani cucaalu
´
laacabe ne xi rizıdinu de laani ya. (Juan 10:11, 12;
18:1, 6-9; Heb. 13:6; Sant. 2:25.)
Historia 101
´
Ruuticabe Jesus
1. Tuu nga ni jma napa donda de guendaguti sti Je´
sus.
´
´
2. Xi runi ca ap ostol que ora ca xaıque sti ca reli´
´
gion que rineca Jesus.
´
´
3. Xi raca ralidxi Caifas, xaıque sti ca ni ruzaaqui
guxhu que.
˜
4. Xinee riguuna Pedru ti ladu.
´
´
5. Ora rinecabe Jesus ra nuu Pilatu, xi ricabi ca ni
jma risaca ni ruzaaqui guxhu que.
´
´
6. Xi raca Jesus biernes huadxı que, ne xi ruzabi´
ruaabe hombre malu ca cueebe que.
´
´
7. Paraa ziuu paraisu ni gunı Jesus que.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Mateo 26:57-75.
´
Ximodo bisihuinni cani naca justicia sti ca judıu que,
˜
´
de que ladxidoca que iquiine ya. (Mat. 26:59, 67, 68.)
2. Biinda Mateo 27:1-50.
˜
´
Xinee zanda guininu de que cadi dxandı di bichii˜
na xquendabiani Judas laa ya. (Mat. 27:3, 4; Mar.
3:29; 14:21; 2 Cor. 7:10, 11.)
3. Biinda Lucas 22:54-71.
´
´
Xi rizıdinu de ni bini Pedru ora gunibe que runi´
biabe Jesus gueela bigaa que ya. (Luc. 22:60-62;
Mat. 26:31-35; 1 Cor. 10:12.)
4. Biinda Lucas 23:1-49.
´
´
´
´
Ximodo bidxiilu Jesus guira ni bınicabe laa sin gu´
zaabi gasti ne xi rizıdinu de laani ya. (Luc. 23:
33, 34; Rom. 12:17-19; 1 Ped. 2:23.)
5. Biinda Juan 18:12-40.
´
´
Xi ruluı de que necaxa bidxibi Pedru ca binni que
˜ ´
´ ˜
´
´
ne ma que nanda nunibe ni galan, peru despue guca
´
´
´
arrepentirbe ne beeda gacabe ti ap ostol parape guidxagayaalu. (Juan 18:25-27; 1 Cor. 4:2; 1 Ped. 3:
14, 15; 5:8, 9.)
6. Biinda Juan 19:1-30.
´
1) Ximodo biiya Jesus guendarapa bidxichi ne xcaadxi cosa risaca. (Juan 2:1, 2, 9, 10; 19:23, 24; Mat.
6:31, 32; 8:20.)
´
´
˜
´
´
2) Ca ultimu diidxa gunı Jesus que, xinee biluı cani
de que laabe bini ganarbe ne biuube pur derechu ni
napa Dios de guni mandar. (Juan 16:33; 19:30; 2 Ped.
3:14; 1 Juan 5:4.)
Historia 102
´
Nabani Jesus
´
1. Tu gunaa ca lu dibuju ri, tu guiropa hombre ca,
ne paraa nuucabe.
˜
2. Xinee runi mandar Pilatu ca ni ruzaaqui guxhu
´
que guseendacabe soldadu para chigapa ba sti Jesus.
´
3. Xi runi ti angel siadoro lu guionna gubidxa des´
´
pue de guti Jesus que, peru xi runi ca ni ruzaaqui
guxhu que ya.
˜
´
4. Xinee ridxagayaa caadxi gunaa ora rigannacabe
´
ba sti Jesus.
˜
˜
´
5. Xinee ruxoone Pedru ne Juan ra ba sti Jesus, ne
´
xi ridxelacabe.
´
´
6. Xi guca cuerpu sti Jesus, ne xi runibe para gu´
´
luibe ca discıpulo que de que nabanibe.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Mateo 27:62-66 ne 28:1-15.
´
Ximodo bicheene ca ni ruzaaqui guxhu, ca fariseu
´
ne ca binnigola que espıritu santu sti Dios ora bia´
sa Jesus lade guetu. (Mat. 12:24, 31, 32; 28:11-15.)
2. Biinda Lucas 24:1-12.
´
´
Ximodo ruluı relatu ni ruzeete ra biasa Jesus lade
´
ca guetu que, de modo bisihuinni Jioba de que za´
´
nda guni crecabe ti gunaa ora guinı xiixa ni biiya
laape. (Luc. 24:4, 9, 10; Mat. 28:1-7.)
3. Biinda Juan 20:1-12.
´
´
Ximodo racane Juan 20:8, 9 laanu guienenu de que
˜
´
´
´
naquiine gapanu paciencia ora que ganda guienenu
´
ca diidxa riguixhena ni zeeda ndaani Biblia. (Pro. 4:
18; Mat. 17:22, 23; Luc. 24:5-8; Juan 16:12.)
Historia 103
Nuucabe ndaani ti cuartu dagudxiichi
´
1. Xi rabi Marıa ti hombre ni laabe ruzulube de que
´
´
ni rapa jardın que laa, peru ximodo rannabe de que
´
´
dxandı Jesus ngue.
´
´
2. Xi rizaaca chupa discıpulo ora zeeca Emaus.
´
3. Xi guendaridxagayaa raca ora guiropa discıpulo
´
´
que rabicabe ca ap ostol que de que ma biiyacabe Je´
sus.
´
´
4. Panda biaje ma bihuinni Jesus nezalu ca xpinni.
´
´
´
´
5. Xi rinı Tomas ora runadiagabe ca discıpulo que
˜
guinica de que ma biiyaca Senor, peru xi raca lu
´
xhono gubidxa despue.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1.˜ Biinda Juan 20:11-29.
´
´
Nee gunı Jesus lu Juan 20:23 de que ca binni de gui´
´
´
dxilayu ri napaca derechu gutiidiladxica donda la?
Bisiene (Sal. 49:2, 7; Isa. 55:7; 1 Tim. 2:5, 6; 1 Juan
2:1, 2).
2. Biinda Lucas 24:13-43.
Ximodo zanda uguunu ladxidono listu para guicaa´
´
nu guira cani dxandı zeeda ndaani Biblia. (Luc. 24:
32, 33; Esd. 7:10; Mat. 5:3; Hech. 16:14; Heb. 5:1114.)
Historia 104
´
´
Jesus ribigueta guiba
´
´
´
´
1. Panda discıpulo ruuya Jesus, ne xide rinınebe laaca.
2. Xii nga Reinu sti Dios, ne ximodo zaca lu Gui´
´
dxilayu ri ora Jesus guni reinar ti mil iza.
´
´
´
3. Panda gubidxa zine Jesus de cahuinni nezalu ca
˜
´
discıpulo sti, peru xi dxi ma bidxiina.
´
´
4. Xi rabi Jesus ca discıpulo sti ante gusaanabe laaca.
´
´
5. Xi cayaca lu dibuju ri, ne ximodo rinitilu Jesus
´
nezalu ca binni ca.
´
´
6. Ximodo ricabi ca ap ostol que ora rinecabe laaca
´
ra Sanedrın.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda 1 Corintios 15:3-8.
˜
´
´
´
Xinee gunda gunı ap ostol Pablu de que dxandı bia´
´
´
sa Jesus lade guetu, ne xide ndi zanda guinı ca xpinni Cristu ca dxi stinu ri ni nuucabe seguru de que
zaca. (1 Cor. 15:4, 7, 8; Isa. 2:2, 3; Mat. 24:14; 2 Tim.
3:1-5.)
2. Biinda Hechos 1:1-11.
Casi modo rieete lu Hechos 1:8, dede pa guidubi bireeche Stiidxa Dios. (Hech. 6:7; 9:31; 11:19-21; Col.
1:23.)
1. Biinda Hechos 3:1-10.
´
´ ´
Neca laanu que gapanu poder para guninu milagru
´
´
yanna ri, ximodo racane ca diidxa ni gunı Pedru
˜
´
lu Hechos 3:6 laanu de que naquiine gusisacanu ca
diidxa sti Reinu sti Dios. (Juan 17:3; 2 Cor. 5:1820; Fili. 3:8.)
2. Biinda Hechos 4:1-31.
Ora guidxagalunu guendanagana ra gucheechenu
´
´
diidxa, ximodo zanda guninu casi bini ca bıchinu
´
´
ne bizananu de prime siglu que. (Hech. 4:29, 31; Efe.
6:18-20; 1 Tes. 2:2.)
3. Biinda Hechos 5:17-42.
´
´
Ximodo nga casica dxique zaqueca yanna, cusihuinni
´
binni ni cadi naca Testigu de que rieneca guenda´
rucheeche diidxa ni runi ca testigu sti Jioba. (Hech.
5:34-39.)
Historia 105
´
Biaanacabe Jerusalen
1. Casi rihuinni lu dibuju ri, xi raca ne ca xpinni
´
´
Jesus ni biaanaca Jerusalen que.
2. Xi guendaridxagayaa biiya ca binni ni yeganna
´
Jerusalen que.
3. Xi rusiene Pedru ca binni que.
´
´
4. Ximodo biuu ca binni que despue de binadiagaca
˜
´
Pedru, ne xi naquiine gunicabe.
´
5. Panda tu riuunisa lu Pentecostes sti iza 33 D.S.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Hechos 2:1-47.
´
1) Ximodo bisihuinni ca diidxa ni gunı Pedru lu
´
´
Hechos 2:23, 36 de que luguia guidxi judıu que bia´
ba donda pur guendaguti sti Jesus. (1 Tes. 2:14, 15.)
´
2) Xi ejemplu sicaru bisaana Pedru para gusiene
chaahuinu binni de ni na Biblia. (Hech. 2:16, 17, 29,
31, 36, 39; Col. 4:6.)
˜
´
3) Ximodo biquiine Pedru tobi de ca prime «llave sti
´
´
[reinu de] iba» ni bizabiruaa Jesus gudii laabe que.
(Hech. 2:14, 22-24, 37, 38; Mat. 16:19.)
Historia 106
Bireecabe de ndaani lidxi guiiba
´
1. Xi raca ti huadxı ora Pedru ne Juan ziyuucabe
ndaani yudu que.
´
´
2. Xi rabi Pedru hombre que riza que, ne xi rudii
Pedru laabe ni risaca jma que bueltu.
˜
´
´
3. Xinee ridxiichi ca xaıque sti ca religion que, ne
´
xi runicabe Pedru ne Juan.
´
´
4. Xi ricabi Pedru ca xaıque sti ca religion que, ne
´
´
xi rabicabe ca ap ostol que.
˜
´
´
5. Xinee jmaru si ridxiichi ca xaıque sti ca religion
´
que, peru xi raca lu guiropa biaje riuu ca ap ostol
que ndaani lidxi guiiba.
Historia 107
´
´
Cuchacabe guie Esteban
´
´
1. Tuu nga Esteban, ne xi huayacane Dios laabe gunibe.
´
´
´
2. Xi rinı Esteban ni guiza ruchiichi ca xaıque sti
´
ca religion que.
´
3. Despue de ribeecabe Esteban de ndaani guidxi
´
que, xi runicabe laabe.
4. Tuu nga hombre zuhuaa gaxha de ra nexhe ca
lari ca, casi ruuyu lu dibuju ca.
´
5. Xi rinaba Esteban Jioba ante gati.
´
6. Ximodo zanda guninu casi bini Esteban ora chu
tu guni laanu xiixa.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Hechos 6:8-15.
˜
´
Xi ca guendarusiguii huaquiine ca xaıque sti ca
yudu ca ti ganda gucueezaca guendarucheeche dii´
dxa sti ca testigu sti Jioba. (Hech. 6:9, 11, 13.)
2. Biinda Hechos 7:1-60.
´
1) Xi gucane Esteban para gunda gunibe pur dii´
´
´
dxa cubi ne galan sti Dios nezalu Sanedrın que, ne
´
´
xi zanda guizıdinu de ni bınibe ca. (Hech. 7:51-53;
Rom. 15:4; 2 Tim. 3:14-17; 1 Ped. 3:15.)
˜
´
´
2) Ximodo naquiine gacanu ne ca binni ni cucaalu
˜
dxiina stinu. (Hech. 7:58-60; Mat. 5:44; Luc. 23:
33, 34.)
Historia 108
Neza ni ze Damasco
´
1. Xi runi Saulo despue de ruuticabe Esteban.
2. Xi guendaridxagayaa rizaaca Saulo ora ze Damasco.
´
3. Xi runi mandar Jesus guni Saulo.
´
´
4. Xi rabi Jesus Ananıas, ne ximodo ruuya Saulo sti
biaje.
´
´
5. Ne xi la beeda gunibiacabe Saulo, ne ximodo nga
˜
´
nabe biquiinebe.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Hechos 8:1-4.
´
´
Ra guzanandacabe ca xpinni Cristu que dxique, xi´
modo gucaneni guireeche ca ni runi crecabe ne ximodo zacaca cayaca yanna ri. (Hech. 8:4; Isa. 54:17.)
2. Biinda Hechos 9:1-20.
˜
´
Xi chonna dxiina gupa Jesus para Saulo. (Hech. 9:
15; 13:5; 26:1; 27:24; Rom. 11:13.)
3. Biinda Hechos 22:6-16.
˜
´
´
Ximodo zanda gacanu casi Ananıas, ne xinee na˜
´
quiinepe gacanu casi laabe. (Hech. 22:12; 1 Tim. 3:7;
1 Ped. 1:14-16; 2:12.)
4. Biinda Hechos 26:8-20.
Modo bichaa Pablu que, ximodo ruguu ndi gana ca
ni napa xheela ni cadi cayuni ni na Dios. (Hech.
26:11; 1 Tim. 1:14-16; 2 Tim. 4:2; 1 Ped. 3:1-3.)
Historia 109
Pedru riganna Corneliu
1. Lu dibuju ri, tuu nga hombre zuxibi ca.
´
2. Xi rabi ti angel Corneliu.
´
3. Xi runi Jioba guya Pedru ora nuube ique lidxi
´
Simon ni nabeza Jope que.
˜
˜
4. Xinee rabi Pedru Corneliu de que cadi naquiine
´
guzuxıbibe nin guni adorarbe laa.
˜
´
´
´
5. Xinee ridxagayaa ca discıpulo judıu ni ne Pedru
que.
´
6. Xi zanda guizıdinu de ora yeganna Pedru Corneliu.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Hechos 10:1-48.
´
´
´
Xi ruluı ca diidxa gunı Pedru ni ca lu Hechos 10:42
´
de gucheechenu ca diidxa cubi ne galan sti Reinu.
(Mat. 28:19; Mar. 13:10; Hech. 1:8.)
2. Biinda Hechos 11:1-18.
´
Ximodo guca Pedru ora biaba espıritu santu sti Jio´
´
´
ba luguia cani cadi naca judıu que, ne ximodo zanda
´
guninu zacaca. (Hech. 11:17, 18; 2 Cor. 10:5; Efe. 5:
17.)
Historia 110
´
Timoteu racane Pablu
´
´
1. Tu hombrehuiini ca lu dibuju ri, paraa nabezabe,
˜
´ ˜
´
ne tu la jnaabe ne jnaa bıdabe.
2. Xi ricabi Timoteu ora rinabadiidxa Pablu laabe pa
˜ ´
nuladxibe ninebe laa ne Silas para chigucheechecabe diidxa ra nuu binni ni nabeza zitu.
´
3. Xi guidxi riree la ca xpinni Cristu, cristianu.
´
4. Guna ndi ca guidxi ni riganna Pablu, Silas ne Ti´
moteu ora rireeca de Antioquıa.
˜
´
5. Ximodo racane Timoteu Pablu, ne xi naquiine guinabadiidxa ca ni nahuiini nuu yanna ri.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Hechos 9:19-30.
Ximodo bisihuinni Pablu guendanuuxpiaani ora bidxagalube guendanagana lu guendarucheeche diidxa. (Hech. 9:22-25, 29, 30; Mat. 10:16.)
2. Biinda Hechos 11:19-26.
Ximodo rusihuinni relatu ni zeeda lu Hechos 11:19´
´
´
21, 26 de que espıritu sti Jioba nga ni cusaniru
guendarireeche stiidxa Dios.
3. Biinda Hechos 13:13-16, 42-52.
´
´
Ximodo ruluı Hechos 13:51, 52 de que ca discıpulo
´
´
que, que nireedica gana neca bicaalu binni laaca.
(Mat. 10:14; Hech. 18:6; 1 Ped. 4:14.)
4. Biinda Hechos 14:1-6, 19-28.
´
Ximodo ruguudxı ladxidono ca diidxa «udixhe cabe
˜
´
´
´
ira ca lu na Senor ni runi cre ca» de cadi chupenu
´
´
´
xizaa pur ni que zanda guninu ora gacanenu cani
nacubi ca. (Hech. 14:21-23; 20:32; Juan 6:44.)
5. Biinda Hechos 16:1-5.
˜
´
Ra guna Timoteu biuu sena o gaca circuncidar, xi´
´
´
´
modo ruluı ndi pabia nga risaca guninu guira cosa
´
pur ca diidxa nacubi ne galan sti Dios. (Hech. 16:3;
1 Cor. 9:23; 1 Tes. 2:8.)
6. Biinda Hechos 18:1-11, 18-22.
´
´
Ximodo ruluı Hechos 18:9, 10 de modo bisaniru Je´
sus guendarucheeche diidxa, ne ximodo ruguudxi
ndi ladxidono yanna. (Mat. 28:20.)
Historia 111
Gusi ti hombrehuiini
´
´
1. Tu hombrehuiini nexhe layu ca, ne xi gucabe.
´
2. Xi runi Pablu ora bıyabe guti hombrehuiini ca.
´
3. Paraa rie Pablu, Timoteu ne cani rine laacabe que,
´
ne xi raca ora ribezadxıcabe Mileto. ´
´
´
4. Xi rabi hombre riguixhena ni la Agabo que Pa´
blu, ne ximodo raca casipe modo rinibe.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Hechos 20:7-38.
´
´ ´
1) Ximodo ndi que zapanu «donda pa initilu» binni,
casi na Pablu lu Hechos 20:26, 27. (Eze. 33:8; Hech.
18:6, 7.)
˜
˜
˜
2) Xinee naquiine iquiine ca binnigola ca Stiidxa
Dios ora gusiidica stuudxi. (Hech. 20:17, 29, 30; Tito
1:7-9; 2 Tim. 1:13.)
2. Biinda Hechos 26:24-32.
´
Cumu Pablu de Roma laa la? ximodo gucane ndi
laabe para gucheechebe diidxa ni gucuaabe de Je´
sus que. (Hech. 9:15; 16:37, 38; 25:11, 12; 26:32; Luc.
21:12, 13.)
Historia 112
´
´ ˜
Bilacabe ne bidxınacabe lu ti isla
´
1. Xi raca barcu ra ze Pablu que ora ridıdini gaxha
de isla Creta.
2. Xi rabi Pablu cani ze ndaani barcu que.
˜
´
3. Xinee racade barcu que.
´
´
4. Xi rinı hombre zine cani deguyoo que ne panda
´
´
´
binni bila guria nisado que.
´
´ ˜
´
5. Xi la isla ra bidxınacabe que, ne xi runinecabe
´
Pablu ora guyuu tiempu que xcaadxi galan.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Hechos 27:1-44.
´
Relatu sti Pablu ora guyebe Roma, ximodo racane
´
´
ni laanu guni crenu de que biasi ca guira ni zeeda ndaani Biblia. (Hech. 27:16-19, 27-32; Luc. 1:3;
2 Tim. 3:16, 17.)
2. Biinda Hechos 28:1-14.
´
Pa ca binni de Malta que, neca que runi creca Cris´
´
tu, peru biniibi ladxidoca gacaca «nabe nachahui»
´
ne ap ostol Pablu ne xcaadxi ni zeeda ndaani barcu
˜
´
´
que, xi naquiine guninu laanu ca ni nacanu xpinni
´
´
Cristu ne ximodope zanda guninu ni ya. (Hech. 28:
1, 2; Heb. 13:1, 2; 1 Ped. 4:9.)
Historia 113
Pablu nuu Roma
´
1. Tu rinine Pablu de Stiidxa Dios laga deguyoobe
Roma.
2. Tuu nga yeganna Pablu ne zuba xana mexa ca,
´
ne xi cayunibe pur Pablu.
´
3. Tuu nga Epafrodito, ne xi rinebe ora ribiguetabe
Filipos.
˜
´
4. Xinee rucaa Pablu ti carta ra nuu xhamıgube Fi´
limon.
5. Xi runi Pablu rireesibe de ra deguyoobe que ne
´
´
xi racabe despue.
˜
´
´
6. Tu riquiine Jioba para gucaa ca ultimu libru zee´
´
da ndaani Biblia, ne xide canı libru sti Apocalipsis.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Hechos 28:16-31 ne Filipenses 1:13.
˜
Ximodo biquiine Pablu xtiempu ora bideguyoo
´
Roma, ne ximodo gucane fe naguidxi stibe ca xpinni Cristu. (Hech. 28:23, 30; Fili. 1:14.)
2. Biinda Filipenses 2:19-30.
´
´
Xi diidxa guiza galan bicaa Pablu de Timoteu ne
´
Epafrodito, ne ximodo zanda gacanu casi laabe. (Fili.
2:20, 22, 25, 29, 30; 1 Cor. 16:18; 1 Tes. 5:12, 13.)
´
3. Biinda Filemon 1-25.
˜
´
´
1) Xi biquiine Pablu para gudxibe Filimon guni
˜
ni jneza, ne ximodo zanda iquiine ca binnigola ca
´
ejemplu ri yanna. (File. 9; 2 Cor. 8:8; Gal. 5:13.)
2) Ximodo bisihuinni Pablu ne ca diidxa gunibe
´
ndaani Filemon 13, 14 de que runi respetarbe ni
´
rinı ique xcaadxi binni ni ridagulisaa. (1 Cor. 8:
7, 13; 10:31-33.)
4. Biinda 2 Timoteo 4:7-9.
˜
´
´
Casica ap ostol Pablu, xinee zanda guni crenu de la´
dxidono de que Jioba zudii laanu ti premiu pa
´
que gucheenenu laa de dxi gueeda fin. (Mat. 24:13;
Heb. 6:10.)
Historia 114
˜
´
´
Ra guiluxe guira guendaqueiquiine
˜
´
1. Xinee rinı Biblia de caadxi caballu ni zeeda de
´
guiba.
´
´
´
2. Xi laguerra chiguedane Dios luguia ca binni malu
´
de Guidxilayu ri, ne xi para guerra ri.
´
3. Casi rihuinni lu dibuju ri, tuu ndi chisaniru lu
˜
´
´
guerra ri, xinee nuu ti corona ıquebe, ne xi rinı espada zinebe ca.
´
4. Ra guietenaladxinu ca historia 10, 15 ne 33, xi˜
˜
´
nee cadi naquiine guidxagayaanu ora gannanu de
´
que Dios chigunitilu ca binni malu ca.
5. Ximodo rusihuinni ca historia 36 ne 76 de que
´
Dios zunitilu ca binni malu ca, neca guinica de que
cayuni adorarca Dios.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Apocalipsis 19:11-16.
1) Ximodo rusihuinni Stiidxa Dios de que hombre
dxiba caballu ca nga Jesucristu. (Apo. 1:5; 3:14;
19:11; Isa. 11:4.)
´
´
2) Ximodo bisihuinni rini ne xhaba Jesus de que
´
dxandı bini ganarbe guendaridinde que. (Apo. 14:
18-20; 19:13; Isa. 63:1-6.)
´
3) Turu zandaca guyuu lade ca binni nanda guiiba
´
zinanda Jesus dxiba caballu quichi sti que. (Apo.
12:7; 19:14; Mat. 25:31, 32.)
Historia 115
´
´
Ti paraısu nacubi lu Guidxilay u ri
´
1. Casi modo na Biblia, ximodo nga chiguibaninu
´
´
ndaani ti Paraısu lu Guidxilayu ri.
´
´
2. Xi canı Biblia para cani guibani ndaani Paraısu ca.
´
´
´
3. Padxı chiguni Jesus guira guendaridxagayaa ri.
´
´
´
4. Dxi guyuu Jesus lu Guidxilayu, xi bınibe para gu´
´
sihuınnibe ni chigunibe casi Rey sti Reinu sti Dios.
´
´
5. Xi chiguni Jesus ne cani chiguni gobernarne laa´
´
be Guidxilayu ri dede guiba.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Apocalipsis 5:9, 10.
˜
Xinee zanda chunu seguru de que ca rey ne ca ni
´
ruzaaqui guxhu ni Chiguni Gobernar Guidxilayu ri
´
´
pur ti Mil Iza, zienecabe binni ne ziuubaladxicabe
laaca. (Efe. 4:20-24; 1 Ped. 1:7; 3:8; 5:6-10.)
2. Biinda Apocalipsis 14:1-3.
´
´ ´
´
´
Xii nga rinı ica la Bixhoze ne la Dendxu lucua ca
144.000 que. (1 Cor. 3:23; 2 Tim. 2:19; Apo. 3:12.)
Historia 116
´
Ximodo
guibaninu
sin
´
´
que chu dxi gatinu
˜
´
´
´
1. Xi naquiine guizıdinu pa racaladxinu guibaninu
´
´
sin que chu dxi gatinu.
´
´
´
2. Ximodo ndi zazıdinu de Jioba Dios ne de Jesus,
´
´
casica cayuni dxaapahuiini ca lu dibuju ri ne ca xhamigu.
˜
3. Xi sti libru rihuinni lu dibuju ri, ne xinee na˜
´
´
quiine guianu gundanuni guira dxi.
´
´
´
4. Aparte de guizıdinu de Jioba ne de Jesus, xiru na˜
´
´
quiine guninu ti guicaanu guendanabani ni que zaluxe.
´
5. Xi rizıdinu lu historia 69.
6. Lu historia 55, xi rusiidi ejemplu sti hombrehuii´
ni ni la Samuel que laanu.
´
7. Ximodo zanda guninu casi bini Jesucristu, ne pa
´
guninu ni, xi zacaanu lu ca dxi chigueeda ca.
Xcaadxi guendarinabadiidxa:
1. Biinda Juan 17:3.
˜
´
Ximodo ruluı Stiidxa Dios de que cadi naquiine si
´
´
´
gannanu de memoria ca ni guizıdinu de Jioba ne de
˜
´
´
Jesucristu, sınuque naquiine guninu jma. (Mat. 7:21;
Sant. 2:18-20; 1 Juan 2:17.)
2. Biinda Salmo 145:1-21.
´
´
´
´
1) Guna ndi caadxi razon ni napanu para gusisacanu
´
Jioba. (Sal. 145:8-11; Apo. 4:11.)
´
´
2) Ximodo naca Jioba «nachahui ne guira», ne ximo´ ˜
do zanda gucaa ndi laanu guidxınanu laabe jma. (Sal.
145:9; Mat. 5:43-45.)
´
´
3) Xi zuninu pa nadxiinu Jioba ya. (Sal. 119:171, 172,
175; 145:11, 12, 21.)
Racaladxu gannu jma la?
´
Para gannu jma de ca testigu sti Jioba la?
´
guye lu www.jw.org/zai

Benzer belgeler