Nr.7

kfi Acesta foia ese
<J cate 3 cale pe luna [
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii a s o ­
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.
Pentru străinătate
1 galbenu cu porto i,
poştei.
tfy
/S^V^
Nr. 7.
TRANSILVANIA.
Fdi'a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana
si cultur'a poporului romanu.
Brasiovu 1. Aprile 1872.
*5$5l
Abonamentulu se
face numai pe cate
1 anu intregu.
Se aboneza la Comi­
tetulu asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
seu prin domnii c o ­
lectori.
/SS^V^
-W^St
Anulu V.
S n m a r i u . Căuşele pentru care an revoltatu romanii in an. 1784. — Mitropolitulu Grigorie — Opiniune despre scoYa de agri­
cultura proiectata pentru districtulu Fagarasiului. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Contribuiri la fondulu
academiei romane. — Bibliografia.
Căuşele pentru care au revoltatu romanii in an. 1784.
P e acelea cause le-a enumeraţii' d'in documente
autentice insusi corniţele Dominicu Teleki in cartea
sa citata de cateva-ori si in acesta fdlia. Noi le vomu
reproduce aici in interessulu adeverului istoricu cu
/ atktu mai virtosu, cu cktu se mai afla dmeni inca si
{ pkna in dio'a de astadi, carii acea revolutiune p ad| scriu numai caracterului feroce alu romaniloru m u n | teni, candu d'in contra, ea a fostu resultatulu despe! ratiunei ultime, precumu tdte revolutiunile esite d'in
! poporu si essecutate prin elu insusi sunt de regula
: effecte ale desperatiunei la care ajunge, unu p o p o r u
m a l t r a t a t u , impîlatu si tiranitu in modulu celu mai
barbarii, si ajunge pkna atunci, pkna candu mai este
in elu potere de vidtia, pkna candu n'au apucatu se
dispară d'in elu simtiulu de libertate si nobilele instinctu alu conservarei proprie.
V o m u enumera căuşele revolutiunei H o r a i a n e in
ordinea in care le-a enumeratu si c. Teleki. Eca-le.
Dela poporulu iobagitu (robitu) se storcu si scotu
pe sam'a nobilimei si pe a ostasimei totu feliulu de
producte si viptualii, galitie (passeri, adecă galine,
gknsce, raţie), fkra a se d â dmeniloru quietantia, sdu
fkra a li-se computa in contributiune. (Asia d a r a spo­
liate, inpilare tirandsca).
Iobagii de naţionalitate magiara nu pdrta greu­
tăţile publice iu proportiunea in care sunt nevoiţi a
le porta iobagii de naţionalitate romandsca.
N u numai domnii (possessorii), ci inca si iobagii
de naţionalitate magiara calumniadia, bajocurescu, b a
inca si batu pe iobagii de naţionalitate romandsca,
;dra alte-ori ii amarescu pkna la sufletu cu nomen;clature s c k r n a v e , insuflatdrie de urgia si d e m n e de
pedepsa aspra.*) D'in aedsta causa romaniloru le
este impossibile de a petrece la unu locu cu rnagiarii; de aceea romanii cerura dela imperatulu câ
s e i separe de cktra unguri si se le dea loru funcţio­
nari nemţi, dra servitiulu loru iobagescu se'lu reguledie prin u r b a r i u.
Amploiaţii magiari apasă si storcu pe poporulu
*) D'in acelea nomenclature bajocurâse câteva se mai audu
mea si pâna în dio'a de astadi in gurile magiariloru si ale sasiloru.
r o m a n e s c u , pentruck pre langa ce smulgu dela elu
totu feliulu de viptualii, apoi ii 'despdlia si de bani.
Iobagii sunt inanati la robot'a boierdsea inca si
in dile de serbatori.
Dupace asia numitele sessiuni se desfăcu (in ur­
m a r e a inmultirei locuitoriloru) in ckte 8, inca si in
ckte 12 parti, boierii (domnii, nobilii, aristocraţii) iau
dela f i a c a r e i o b a g i u totu atkta servitiu urbariale,
totu atktea dile de robota, de munca, câ si pre candu
mosii'a intrdga era numai la m a n ' a unui iobagiu.
Asia dara unde mai inainte a fostu de ess. u n u io­
bagiu cu 2 fetiori pe una sessiune de 4 0 de j u g e r e ,
si a muncitu ckte 104 dile pe a n u -cu ckte 4 boi,
insuranduse fetiorii si impartiendu mosii'a intre sine,
au facutu si ei cate 104 de dile, adecă toti trei totu
pentru acea mosiia sdu sessiune, 312 dile p e fia-care
anu. Si asia mai departe.
P r e s t e acea robota in n a t u r a , mai trebuea se
dea fia-care iobagiu ckte 2 fiorini 33 cr., ckte 1 stanj i n u de lemne si ckte u n a cana de untu. Mai d e
multu se plătiseră de cate una sessiune i n t r e g a lă­
sata pe manile unui singuru i o b a g i u , n u m a i ckte 5
fr. si 57 cr. si ckte unu porcu de mărime midiulocfâ.
I n unele tienuturi iobagii sunt nianati la lucru
a n u m e in capu de drna ckte patru s e p t e m a n i , (la
t r i e r a t n , la taliatu de lemne in p ă d u r e , in carausfi
etc), dra vdr'a ckte duoe si mai multe septemani intensu, fkra câ se si mai pote vedd si de cas'a, famili'a si economi'a sa. I n alte tienuturi drasi unii
membrii ai familieloru iobagesci trebuea se stea regulatu
preste tdta septeman'a in totu decursulu anului in
servitiulu boierescu, sdu cu p a l m ' a , sdu cu carulu,
sdu si in ambele m o d u r i ; afara de aceea mai avea
se numere fia-care iobagfu de fia-care sessiune ckte
22 de fiorini pe a n u totu la boieriu.
Sociile si fiicele iobagiloru sunt obligate a inplinf in curtea boierdsea lucruri femeiesci (melitiatu,
peptenatu, hecelatu, periietu la c â n e p a , torsu si tiesutu, cernutu la cerealii etc. e t c ) , fkra câ acea munca
se li se compute intru nimicu.
Unii iobagi sunt obligaţi a platf la boierdica inca
si pentru femeile loru ckte 1 fr., dra pentru rescunip a r a r e a unoru tieseturi ckte 3 0 cr.
Iobagii d'in unele dominie sunt necessitati a scdte
ckte 7 0 — 8 0 de cara cu boi, spre a transporta buca13
_
74 —
tele domnesc! d'in Transilvani'a la Ungari'a, dra daca
in acelea drumuri lungi le peru vitele, nu li se face
neci-una desdaunare.
Unele comune sunt o b l i g a t e a c u m p ă r a dela
boieriulu loru vinu de ckte 25 fr., dra in casu c a n d u
vinulu ar fi fdrte reu, in cktu se nu'lu pdta bea, prin
u r m a r e neci se'lu ia, atunci comunele totu trebue se
platdsca pretiulu ckte 25 fr.
Dela tdta cas'a trebue se se dea boieriului u n a
ferdela (metreta) de p r u n e , ferdel'a de 60 cupe ckte
60 galete (Cubulus) de ovesu, sdu ckte 9 cr. de fer­
dela.
Iobagitiele trebue se dea trentie (sdramtie, ckrpe,
rize, petece) pentru morile de p a p i r u , dra deca n'au
trentie, sunt obligate a da pensarla (rufarfa) b u n a
d e p o r t a t u.
L a dile de nascerea vreunui pruncu de boieriu
iobagii trebue se dea ckţe una g a l i n a , dra la Pasci
cdste afumate de p o r c u , sdu 17 cr. - Alţii trebue se
dea la St. Georgiu ckte unu mielu grasu, dra la Pasci
si la Craciunu ckte una galina si diece oua. - Ver'a
sunt obligaţi a da ckte 2 pulli, 2 ferdele de ovesu,
200 melci, 1 bucata de resîna.
Ori-ce vinu reu au domnii (boierii), sdu arendaşii
l o r u , ilu p u n u la ckte unu iobagiu in satu ca se'lu
v e n d a , inse fkra a'lu r e m u n e r a macaru cu .3 cr. de
vedra, ci d'in contra, ddca vinulu nu se pdte vende,
sdu se strica, bieţii iobagi pe carii va fi cadiutu sortea
rea câ se'lu v e n d a , trebue se'lu platdsca d'in averea
loru.
I n comunele mai depărtate de locuinti'a boieriu­
lui fîa-care iobagiu este obligatu a prepara ckte u n a
milie pari de viia si a'i t r a n s p o r t a la loculu unde li
se demanda.
S u b pretestulu de nimicu, câ iobagii se nu fia
obligaţi a plaţi taxele loru intre Craciunu si Pasci,
locuitorii sateloru mai apropiate de locuinti'a boieriu­
lui sunt obligaţi a'si m a n a la Craciunu toti boii loru
in curtea boierdsca, d'in care elu isi alege atunci unu
bou grasu si la Pasci altulu, pe care'i platesce ce
voiesce se defiga. elu insusi. (Adecă curatu asia, pre­
cumu făcea si turcii pkna in a. 1821).
Dela ckte trei iobagi se dk pe fia-care anu ckte
unu purcellu in n a t u r a seu in valdre de bani. Mai
de multu se luâ d'in 10 porci 1 câ dieciuela, dara
in dilele lui Iosifu I I . apucaseră de luâ d'in 5 porci
1, dra ddca porcii era m a c r i i , adecă cumu se dice,
numai de sementia, atunci boieriulu luâ de fia-care
purcellu ckte 17 cri.
Dela ckte 10 oi iobagesci boieriulu luâ ckte. 1
cu mielu. — L a g r a p a t u de semenaturi injugâ si pe
dmeni, câ si pe vite.
P e n t r u g h i n d a si giru se plătea mai inainte 3
cr., in dilele lui H o r i a 6 cr.
Aristocraţii supunu si subjuga si pe dmenii liberi la iobăgia. Dupace mdre iobagiulu, tdta averea lui
cade in manile boieriului, dra pe fetiorii iobagiului
ii dk la dste, sdu ii face sierbi in curtea sa.
Pescuitulu este tpleratu numai ici colea, dra ddca
iobagiulu prende diioi pesci, unulu este alu boieriu­
lui. Boierii rapescu agrii de aratu, livedile si pădu­
rile d u p a placulu loru dela iobagi, dra d u p a aceea
iobagii spoliaţi de păduri sunt necessitati a c u m p ă r a
lemne cu bani scumpi, dela boieri, dra uneori trebue
se le lucre ckte ţreidieci (30) de dile pentru ckte unu
stanjinu de l e m n e , dra ddca vitele iobagiloru scapă
in pădurea ce fusese mai inainte a loru, sunt supuşi
la pedepse grele.
Transportatorii de sare si alti dîleri, de si n'au
locuri de cultivatu, totuşi gemu sub imposite mari si
taxe grele, dra cei carii nu platescu t a x e , muncescu
la boieriu ckte p a t r u , sdu si mai multe dile pe se^
ptemana.
S u n t si dîleri de acei lipsiţi de locuri la campu,
carii adecă au numai cascior'a si gradinior'a. Aceştia
plătea mai inainte ckte 5 1 cruceri cu titlu de taxa,,
dara in dilele imperatului Iosifu I I . ]boierii (nemeşii)
storcea dela ei ckte 4 fr. 30 cr., pe langa aceea făcea
si dîlele de robota.
Arendatorii impila preste rnesura pe iobagi. Mulţi
iobagi s'au ţflansu si au supplicatu in. contra loru
pkna la imperatulu; inse nu numai ck nu le venea
neci-unu feliu de resolutiune, d a r a inca de atunci
erâ tractaţi s i mai tirauesce. Ce e dreptu, dela gubernulu tierei si dela respectivele administratiuni d e
comitate (Folytonos tabla) le-au fostu venitu dresicare dispositiuni favorabili, pe acelea inse nu le re­
specta nimeni, si asia ele remanea fkra neci-unu r e ­
sultatu.
A s u p r a functionariloru de prin comitate se mai
ridicară si alte acusatiuni, de ess. ck aceia pkna si
pe ostaşii invalidi, lipsiţi de orice locuri de cultivatu,
ii torturedia incarcandu-le sarciue publice si contributiuni.*)
Insusi c. Dom. Teleki r e c u n d s c e , ck d'in susu
enumeratele a b u s u r i , escesse, spoliatiuni, crudelitati
u n a parte inca ar fi fostu de a j u n s u , pentru câ se
apese infricosiatu asupra poporului. Cu atkta inse
neci-decumu nu este restabilitu intregu adeverulu isto­
ricu, spre a cunosce starea cea desperata, la care ajunsese tidr'a si poporulu romanescu pkna in dilele
imperatului Iosifu II. Mai era inca si alte cause de
cea mai m a r e i m p o r t a n t i a , pentru care poporulu. ne
mai potendu suferi acea tirania selbateca si neruşi­
nata, redusu la ultim'a desperatiune, a trebuitu se
faca V a - b a n q u e cu vidti'a, cu averea, cu famili'a si
cu totu venitoriulu. Dlui Teleki inse 'i mai plaGe se,
arunce mdrtea in tiegani, cumu se dice pe l a noi,,
adecă se inventedie fabul'a ridicula, ck revolutiunea
lui H o r i a s'ar fi preparatu prin iconarii rusi (mai
bene r u t e n i ) , carii amblâ cu icdne baserisesci d'in
satu in satu, si d'intre carii unii au si fostu arestaţi
in acelea tempuri si chiaru t o r t u r a ţ i , pentru câ se
spună cine ia tramisu in tiera. P e n t r u ce nu potea
*) Vedi Teleki: A Hora tamadas tortânete pag. 65—67.
fi nobilele comite celu pucinn asia de sinceru si g e n e r o s u , precumu fu dn. Franciscu Szilâgyi, carele
descriendu starea vechia si mai n o u a a poporului
tieranu in Ungari'a si in Transilvani'a preste totu,
recundsce si marturisce, ca aristocrati'a si legislatiunea
ei fu preste mesura b a r b a r a si crudele cktra maioritatea locuitoriloru tierei, cumu si ck a n u m e asupra
poporului romanescu mai adaose la tirania inca si
sarcasmulu, infami'a. Aici este loculu câ se aducemu
ameute comitelui Dominicu Teleki si la intreg'a „ n a ­
ţiune de aristocraţi" inca si trist'a insurrectiune d'in
Ungari'a dela 1 7 3 5 , cunoscuta sub numire de rebelliunea lui P e r o. RecomandamU comitelui D. Teleki,
câ in casu candu ar mai scdte una editiune noua
d'in istori'a revolutiunei H o r a i a n e , se se arate mai
iubitoriu de adeveru si a n u m e se intretiesse in cartea
6a totu ce se vede scrisu in cartea dlui Szilâgyi dela
pag. 9 p a n a la 22*). Atunci si abia atunci se voru
cundsce tdte. sdu incai cele mai multe cause, p e n t r u
care romanii in a. 1784. nu mai avea i n c k t r a u , tre­
buea se apuce a r m e l e , tocma si neindemnati de ni­
meni, si tocma de nu se va adeveri in vecii veciioru,
ck in audienti'a privata ce a datu imperatulu Iosiiu
cu unu anu mai inainte (1783) lui H o r i a in Vien'a,
'iar fi disu acestuia: „ T h u t ihr d a s , " a d e c ă : „apu­
caţi armele in contra domniei u n g u r e s c i , " precumu
voliesce a sci c. Teleki, luanduse numai d u p a u n a
cartiulla de nimicit, mangita de unulu Ribiczei tocma
pe la a. 1 8 3 0 , adecă aprdpe d u p a 46 de ani dela
revolutiunea romandsca. Ceea ce avuse a dice imjperatulu Iosifu I I . despre selbatecele fapte si portari
fale aristocraţiei transilvane si ale functionariloru d'in
comitate, se pdte cundsce pe largn d'in acte officiali,
d'in autografe si rescripte imperatesci. Asia intre
altele, insusi imperatulu r e c u n o s c u s e , ck romanii alergasera cu plansorile loru in cursu mai bene d e
diece ani fkra neci unu resultatu. P e n t r u starea de­
sperata a poporului romanescu nu pdte fi neci u n u
criteriu mai siguru decktu acea fapta istorica adeve­
rită cu una summa de documente, ck tenerii si baribatii romani alerga cu sutele si cu miile pe la coImandele ostasimei imperatesci, pentru câ se'i inroledie in regimente, se le dea a r m e si officiari. Ori­
cine cundsce aedsta i m p r e g i u r a r e , dra de alta parte
scie ce semnifica a se supune si a sta u n u poporu
intregu sub disciplina ostdsidsca, si inca disciplina
străina, nemtidsea, fdrte- s e v e r a , precumu era inainte
cu 8 0 — 9 0 de a n i , va potea judeca usioru mărimea
tiraniei aristocratice sub care gemea poporulu. „De­
cktu iobagiu u n g u r e s c u , de miie de ori mai bene
ostasiu i m p e r a t e s c u , e u , fetiorii si nepoţi de stră­
nepoţii mei." Mai aratati'mi in istori'a popdraloru
europene inca unu asemenea g r a d u alu inversiunarei
si alu desperatiunei. E r â ce e d r e p t u , si aristocraţi
h u m a n i ; dara insusi dn. Szilâgyi constata la pag. 14,
ck aceia cădea in esceptiune, si ck regul'a ejra: tirani'a.
*) Hora-Vilâg Erdelyben. Irta Szilâgyi Ferencz. Pest 1871.
D e altu-mentrea acela care voliesce se cundsca
tocma tdte căuşele revolutiunei r o m a n e s c i , se nu'si
pregete a frundiarf prin Verb6"czi, prin A p p r o b a t e si
Compilate, prin istori'a tierei, prin acelea siepte collectiuni de documente, la c a i e se provoca c. Teleki,
cumu si la tdte ckte le a luatu prin m a n a F . Szilâgyi
si ckte mai stau necercetate in archivulu de stătu
dela Vien'a. Studiendu bene tdte faptele istorice, le­
gile respective si caracterulu fiacarei classe de dmeni
d'in tidr'a n d s t r a , va trebui se se convingă ori-cine
usioru, ck fkra revolutiunea cea de altu-mentrea fdrte
trista d'in 1784, si fkra mesurele absolutistice ale im­
peratului Iosifu II., tirani'a vechia era se se continue
pkna la 1848 totu cu intensitatea si selbatacf'a ce se
vede caracterisata in atktea acte publice c u atkta adeveritiune.
G. B.
Mitropolitul". Grigorie.*)
E s t e de m a r e interesu a chiama in aducerea aminte a cetitoriloru, faptele unoru asemenea pastori,
cari intr'o scurta păstoria au facutu fapte pe care
nimeni nu le-a facutu in diecimi de a n i !
Si amu fi prea i n g r a ţ i , atunci candu a m u lasa
uitarei asemenea mari pastori, candu inca mai traiescu
d'intre contimporanii loru, cari adi cu capetele albite,
aducendu-si a m i n t e , negresitu voru lasa se le pice
lacrime d'in ochi, si se confirme disele, ndstre.
O durere n e t o r m e n t a ! o lacrima ne curge sin­
g u r a ! o umilintia ne impovara g r u m a d i i , si o greu­
tate ne turtesce p i e p t u l u , candu vedemu ck Chrisostomii, Grigorii si Vasilii,. nu mai sunt pe a m v d n e !
C a n d u modesti'a pastorala, -essemplulu societăţii ne
stropesce cu noroiulu aruncatu d'in copitele armasariloru, si livrdo'a de pe capr'a potentatiloru, atrage
privirea p e capr'a t r a s u r e i , decktu asupra celui d'in
trăsura, pentru ca modesti'a lipsesce.
Si lucrulu mai straniu este, ck in tempii regre­
tabili, d'in curţile mitropolieloru si ale episcopieloru,
curgea nisce isvdre de cârti bisericesci si religidsescientifice. V a i ! adi, vedemu acele cârti retipărite de
civili speculanţi, ck-ci perdu tempulu in griji lumesci,
contra canonului sidse, ăn politica, câ membri de
dreptu la senatu. Si c a n d u unu elerieu d'in cei mici,
adecă vreunu preotu seu d i a c o n u , ar vrea se intreprinda aceste afaceri, nu numai ca ceru a fi censurate acele cârti ce ar vrea se tipardsea, dar pe data
se vedu traşi si osândiţi câ călcători canonului siesd,
ck au luatu asupra-si „griji lumesci."
D a r se lasamu aceste considerante nefaste, dar
esersate cu tdta bun'a-vointia, se revenimu la cestiunea ce n e - a m u propusu a descrie, adecă virtuţile si
sacrificiele bunului mitropolitulu Grigoriu.
*) Deca amu repiodusu vieti'a, de si scrisa fdrte pe scnrtu,
a mitropolitului Lupulu, se cuvene se damu locu si acestei schitie
biografice.
Red. Tr.
13*
— 76 —
Acestu memorabilii romanu s'a nascutu in Bu­ duvu, pentru-ca mitropolitulu Dionisie L u p u l u a m a n â
curesci pe la an. 1765. E l u a esitu d'in bai'a bote­ intdrcerea in scaunu.*) Tidr'a inse in tempu de re­
zului cu numele Georgie. T r e c e u d u anii copilăriei generare , nu potd se mai aştepte; ea se pronuncik,
si-au seversitu studiele in scol'a dela santulu Sav'a; si monachulu Grigorie care era abia d i a c o n u , fu as'a perfectionatu atatu in limb'a elena, cktu si in cea clamatu de mitropolitu alu tierei. O deputatiune ilu
l a t i n a ; in acestu tempu a seversitu si cursulu de aduse dela Caldurusiani, se hirotoni preotu si archieteologia. T e r m i n a n d u aceste scientie, si-au adusu a- reu, si se sui pe tronulu pastoralu la 1(X Ian. 1823,
minte de cele dise de apostolulu P a u l u : „Bine e a si astufeliu pastori turm'a lui Christosu care alergă
se insura, bine e a nu se i n s u r a
la glasulu lui.
L u a n d u in desbatere cuventele apostolului, a
L a anulu 1829, pe candu tidr'a era inundata de
conchisu ca a se insura este bine pentru scopulu de armele rusesci, podvedile, beilicurile si alte angarale,
inmultirea n e a m u l u i , a nu se insura este bine de a ingenuchiasera tidr'a, preoţii erau traşi dela biserica,
propaga. Cu familia este anevoia de propagaţii cu­ si dusi cu sil'a dupa armatele cu provisiuni.
ventulu domnului, pentru ca l e g ă t u r a de familia imAcestu pastoriu bunu, precumu dice evangeli'a,
pedeca d e l a acesta sacra missiune, neputendu a'si a- sufletulu 'si punea pentru oi. Se opuse armeloru ab a n d o n a famili'a.
pasatdrie si ruinatdrie tierei, elu protestk cu tăria con­
Alese dar vieti'a singuratica, si se duse la mp- tra infiniteloru dari si potvedi. Si acdsta civica oponastirea neamtiului de peste Milcovu, unde primi sar- sitiune o plaţi cu esilulu.**) P e candu mitropolitulu
cin'a cea usiora, căruia i se dete numele de Grigorie Grigorie luptă in Romani'a, respectabilulu si virtosulu
Monachulu. Primindu acdsta vidtia, se atasik pe l a n g a mitropplitu B e n i a m i n u , lucra asemenea in Iasi. Si
astufelu amendoi prelaţii patrioţi se intalnira in essivenerabilulu staritiu Gerontie.
Rîvn'a si devotamentulu seu catra patria, deveni liulu semnatu de rusi in B a s a r a b i a .
pentru densulu a dou'a religiune, acesta îlu sili ck
T r o n u l u hierarchicu alu R o m â n i e i , se gerk de
se abandone metaui'a s a ; se intdrse in Bucuresci, Neofitu episcopulu R î m n i c u l u i , care aderk la voinunde i se puse însărcinarea de cktra mitropolitulu tiele muscalesci.
.
Dositeiu, câ împreuna cu staritiulu Gerontie pe care
L a 22. Augustu 1832 b n n u l u pastoriu se intdrse
'Iu atrăsese cu densulu,*) si împreuna pasira la tra­ .d'in essiliu, se sui pe tronulu s e u , unde pastoriudu
ducerea cartiloru „Chiri'a C o d r o m i o n u , " pe care l'a cu blandetie, modestia si iubire de săraci pkna la
si tiparitu in tipografi'a mitropoliei d'in Bucuresci.
22. Iuniu 1834, a d o r m i gloriosu. Tidr'a intrdga planşe
D e aci pleck insocitu de staritiulu seu la Iasi, pe acestu b u n u pastoriu, si clerulu care nu vedea in
unde asiediendu-se in curtea mitropoliei, traduseră acestu prelatu decktu unu părinte adeveratu; regreta
esplicatiunea sântei evangelii dupa Teofilactu.
D e si adi, mai cu sdma aceia care 'lu cunoscuseră.
aci se reintdrse in Bucuresci, de unde plecară la
Caracterulu acestui bunu pastoriu, era ocupatiuni
muntele Athonului insocitu de betranulu staritiu, u n d e politice, (asia dice la pag. 4 1 4 a istoriei biser.), cul­
visitandu tdte monastiriele de acolo si altele d'in mai t u r a clerului, sustienerea religiunei si conservarea
multe locuri d'in Turci'a, cu scopulu de a gasi cârti, bisericelorn.
manuscripte si altele, d'in care se culdga totu ce va
Luxulu, mâncările, era c o n d a m n a t e ; elu traiâ in
potd gasi p e n t r u folosulu sufletescii, terminandu sco­ cea mai mare simplitate. Aurulu pentru densulu era
pulu pentru care plecase, câ doui apostoli simpli si unu ce satanicii, nu v r e a , n e c i se se uite la elu. Inrăbdători, ale caroru traiste ce p u r t a u pe spate, tie- frenarea, milosteni'a si ajutoriulu celoru ce aveau ne­
neau comorile cele mai nepretiuite, porniră spre m a m ' a voi si iubire cktra t u r m a si patria era zeulu lui. L a
loru p a t r i a !
espirare, nu s'au gasitu comori, fiendu-ck le strămu­
Nenorocirea inse care ilisotiesce pe ori-care in- tase in ceriu, „unde neci moli'a neci r u g i n a nu le
dividu, lask singuru pe virtosulu monachu Grigorie, strica, si furii nu le sapa neci le fura."
pentru ca staritiulu seu m u r i pe cale. Plinii de în­
C â se descriemu virtuţile ckte u n ' a , u n ' a , ar
tristare m o r a l a , veni in Bucuresci cu o mulţime de trebui uuu m a r e spaţiu, ne marginimu numai a inm a n u s c r i p t e , traductiuni si compuneri lucrate in că­
lătoria de ambii părinţi.
*) Acestu mitropolitu petrecea pe atunci la Brasiovu, unde
P e candu sosi in tidra, bucuri'a 'i coprinse su- se afla refugiaţi boieri, negutiatori, călugări in mare mulţime, in
fletulu, pentru ca sdrele României resarise, domni'a câtu nu numai cetatea, ci si satele vecine era pline de familiile
Eed. Tr.
fanariota perise, si domni'a naţionala se ridicase pe loru.
**) Multu mai mari au fostu căuşele pentru care fu essitronu. Celebrulu monachulu Grigorie se restabili in latu mitropolitulu Grigorie prin gubernatorii provisorii muscalesci.
monastirea Caldurusianii d'in Ufovu; u n d e lucrk in Acelea cause se reducu la originea si redactiunea Begulamentului organicii alu tierei. Dara mitropolitulu Grigorie avuse multu
linisce la operile sale.
T r o n u l u mitropoliei d'in Bucuresci era inca ve- curagiu in peptulu seu, câ-ci precumu elu făcea frontu lui Gri­
u
*) Se se apuce de traduceri. Pare câ a remasu prin erdre
de pena s6u de tipografia.
Eed. Tr.
gorie Ghica voda si la toti boierii, intocma asia vorbea si cu
generării muscalesci, principe Wittgenstein, comiţii Pahlen, Gealtukin tirauulu, Kisseleff si alţii, aparandu drepturile tierei pe
vidtia pe morte.
Red. Trans.
registra cărţile, cu care a dotatu Roinani'a. E l e suntu pusu la onor. inspectoratu scolasticu districtuale sub
urmatdriele:
Nr. seu 1 1 6 6 — 1 8 7 1 , dra mie sub dat'a d'in 7. D e c ,
1. Chiri'a Codromionu.
pre candu d'in intemplare absentam afara de patri'a
2. Teofilactu.
ndstra.
3. Teologi'a lui I o a n u Damaschinu..
U n u altu proiectu ţrlu aceluiaşi dn. comraembi'u
4. Telculu antifoneloru.
C. Pânczdl, cu dat'a 28. Novembre 1871 i n s o c i t u . d e
5. Dumnediescile dogme.
comitiv'a aceluiaşi d'in 11. Ian. si transpusu mie pe
6. Antiritis, pentru fetiorie.
langa indorsatu d'in 17. Ian. a. c.
7. Santulu Grigorie Nazianzdnulu.
Ambele acestea proiecte se ocupa cu infientiarea
8. Eresele armeniloru.
unei scdle agronomice pentru districtulu Fagarasiului,
9. Cassianu Romanulu.
inse combinata cu una scdla primăria.
10. Exaimeronu.
I n primulu seu proiectu dn. Pânczdl are in ve­
11. Predicele sântului Cbrisostomu.
dere numai partea materiale a scdlei combinate, de­
spre care ne este vorb'a.
12. Pravoslavnic'a mărturisire.
13. Spicele de rudenie.
In alu duoilea operatu alu seu dn. collegu ne
14. Sfatuire la duchovnici.
presenta unu planu mai precisu si mai intensu, d u p a
15. Cuventulu lui G e n a d i e , patriarchulu Con- care ar fi a se infîentia acea scdla romandsea pentru
stantinopolei.
locuitorii romani ai districtului.
16. Patericulu.
Onor. presidiu alu commissiunei scolastice d'in
17. Cuventele lui Fotiu, patriarchulu Constanti- care avusem ondre a face si eu parte pkna in De­
nopolei.
cembre an. t r . , benevoi a me provoca prin ambele
sale indorsate, câ se referu asupra aceloru duoe p r o ­
18. Cuventele lui Vreniu.
iecte, pentrucâ d u p a aceea se pdta conchiama com19. Putiulu lui Chrisostomu.
missiunea.
20. î m p ă r ţ i r e a de grku.
21. Vieţile santiloru pe 12 luni, si altele.
D e si eu ne mai fiendu membru alu consiliului
E t a pastoriu, dta părinte adeveratu! P e tempulu (representantiei, comitetului) municipale d'in districtulu
acestuia nu se aplică canonulu 6 pentru „griji lu- F a g a r a s i u l u i , am incetatu prin acdsta de a fi mem­
mesci." E l u insusi p u r t ă in spinare griji lumesci, bru alu consiliului scolasticii, prin u r m a r e si alu compentru care a preferitu a merge in essilu pentru .missiunei sale respective, prin u r m a r e nu asiu mai
avea cuventu neci la cestiunea de facia: totuşi, fienduturm'a sa, câ se o scape de lupii ce o sfîsiiâ.
Candu ne aducemu arnente de asemenea pastori, ck esirea mea d'in consiliulu municipale s'a intemlacrimele trebue se ne curgă sîrdie, candu vedemu platu cumu amu dice, in una epoca de transitiune,
si pentru câ se nu appara, câ si cumu eu prin sim­
cele ce se petrecu in dîlele n d s t r e !
Ce facu pastorii de a d i ? Se inchina puternici- p l a remittere a susu citateloru acte asiu voi a causa
loru dîlei, carii sdrobescu totu ce le ese inainte, cari cea mai pucina a m â n a r e a realisarei acelora proiecte
starama bisericele, batjocorescu religiunea, maltratddia si respective planu, imi iau voia a'mi desfasiura mo­
clerulu; si in locu se ridice vocea, se sfărâme carj'a destele mele opiniuni in respectulu acelora precumu
in fati'a usurpatoriloru, in locu se-i alunge d'in pas- urmedia.
surile semetie ce facu spre altariu, d'in c o n t r a , se
Conceptiunea proiectului si a planului elaborata
prosternu inainte-le, adera la infamele loru plăceri, de dn. Pânczdl este in adeveru emanata d'in convi­
si se facu undita nesatiului loru, in cktu calea in pi- cţiunea, ck poporulu romanescu are necessitate im­
tidre legea bisericei, pe care au j u r a t u a o pazf pen­ perativa de una scdla a g r o n o m i c a , si inca pre cktu
tru elu si pentru turm'a incredintiata păstoriei.
se pdte mai bine o r g a n i s a t a , sustienuta si admini­
strata. De aici provene a p o i , ck dsa condusu de
B. rom. Nr. 3.
i d e a necessitatei, isi formulk postulatele sale pentru
Opininne despre scol'a de agricultura proiectata pentru una scdla agronomica combinata cu alt'a primăria,
tienendu in vedere numai acea i d e a , dra midiuldcele
districtulu Fagarasiului,*)
prin care s'ar potea aceeaşi realisa, lasandule cu t o ­
Onorabila Commissiune scolastica!
tulu in g r i j a a l t o r a , adecă cumu ar face ori-ce arAm primitu dela on. presidiu alu acestei com- chitectu, care ti-ar presenta unu prea bunu, corespundietoriu si frumoşii planu, inse fkra a te intreba, ddca
missiuni scolastice urmatdriele a c t e :
Unu proiectil alu dlui Carolu P â n c z d l , parochu ai si midiuldce cu care se fii in stare de a'lu si esreformatu in F a g a r a s i u si commembru alu commis- secuta. I n fine inse trebue se recundseemu, ck acdsta
siunei ndstre, cu dat'a d'in 29. N o v e m b r e 1 8 7 1 , trans- neci nu era problem'a pe care avea se o deslege* dn.
Pânczdl. Mai incolo, eu sunt de opiniune ck pro­
iectele dsale sunt de n a t u r a , câ se pdta fi luate de
*) Vecii cele publicate totu in acesta cestiune in Nr. 4
base la u n a discussiune ulteriore a cestiunei de care
alu acestei folie d'in a. c. De altu-mentrea aceeaşi se pertractâ
si in siedinti'a senatului scolasticu districtuale d'in 19. Martiu a. c. ne ocupa mu.
— 78 —
Planulu de organisatiune alu dlui Pânczdl sta
d'in doue_ parţi^jona pe care o amu potea numi spi­
rituale, si alt'a cea materiale. Cu partea administra­
tiva a lucrului dsa nu se ocupa mai neci-decumu.
E u la partea administrativa nu me simtiu com­
petente a'mi da neci-unu feliu de opiniune, pentruck
n u sunt agronomii de professiune, adecă in acdsta
materia nu sunt omu de specialitate. Cu tdte acestea,
fiendu-ck atkta sciu si eu, ck in acdsta r a m u r a a vietiei ndstre naţionale avemu fdrte pucini bărbaţi de
specialitate, adecă de aceia carii se pricepa a con­
duce a'gricultur'a conformu reguleloru stabilite, de
scientia, imi voiu permitte a formula cktra finea deductiuniloru mele una propunere inca si in acdsta
direcţiune.
I n partea materiale a planului seu dn. Pânczdl
dela § . 1 2 inainte prevede localuri si in §. 13 salarie,
simbrii, taxe de locuintie e t c , in suma totale de v. a.
fr. 5130.
XJnîT defectu essentiale in acdsta parte a planu­
lui aflu eu trecerea cu totulu d'in vedere a fondului
de lucrare (fundus instructus). Cundscerea celu pu­
cinu in cifra approximativa a acestui fondu este d u p a
mine absolutu necessaria, pentrucâ atktu on. con­
siliu scolasticu, cktu si onor. consiliu representativu
municipale se fia in stare de a se orienta in casu
candu s'ar decide in modu definitivii a infientia desu
numit'a scdla combinata, si spre acestu scopu a'i des­
chide scaturigini de venituri pe una sdu alta cale.
D n . Pânczdl prevede in unu altu §. necessitatea
unui micu territoriu numai de 20 de jugere, pe care
ar fi a se asiediâ scdl'a a g r o n o m i c a ; dsa prevede, si
superedificatele unui agricultoriu tieranu, care s'ar afla
in conditiuni mai bune. L a s ' inse ck eu me indoiescu
fdrte, ddca atkta bucatîca de locu ar fi de ajunsu,
pentrucâ u n a scdla provediuta cu atkta persoiialu
cktu p r o p u n e dsa, se 'si pdta face tdte esperimentele
sale agronomice, de ckte are trebuintia chiaru si populatiunea r u r a l e , dar apoi de unde se se cumpere
vitele de j u g u si hamu, vitele de prasila, sementiele,
pomari'a si unu apparatu intregu de instrumente agronomice, incependu dela cara pkna la cea d'in u r m a
sapa si lopata.
Scdl'a cea noua agronomica d'in districtulu Braiovului nu este combinata cu v r e u n a alta scdla, si
totuşi fundus instructus s'a preliminatu indata la inceputu cu una suma de v. a. fr. 10,000 (diece mii)
a p r d p e ; dta inse ck n u trecu anulu, candu si resultk
necessitatea de a mai adaoge la acelu fondu inca trei
mii fr. v. a. A r u n c a n d u cineva ochii preste sistem'a
de agricultura introdusa in acea scdla districtuale dela
B r a s i o v u , cumu si preste preliminariulu stabilitu in
regulamentulu aceleia, se va convinge usioru, ck fun­
dus instructus corespunde sistemei introduse. E s t e
apoi cu totulu alta î n t r e b a r e , ddca sistem'a cea ado­
ptata de municipiulu Brasiovului si de alte 13 co­
m u n e , este cea mai buna, sdu ck se pdte afla si alt'a
mai buna.
Ceea ce credu eu ck am se maî reflectediu l a
acestu locu este, ck cu ajutoriulu fondului de 10 pkna
in 13 mii si alu unui venitu anuale regulaţii de ckte4 0 0 0 fr. v. a., scdl'a agronomica dela Brasiovu nu
pdte tiend — celu pucinu deuna-camu-data — mai
mulţi câ 12 elevi. De alta parte acestu numeru de
12 consideratu d'in punctulu de vedere alu scopului
pentru care se fundedia si sustiene una scdla agro­
nomica, mi se pare atktu de micu, în cktu nu pociu
pricepe candu au se p e t r u n d a vreodată reformele agro­
nomice in massele p o p o r u l u i , ddca la fia-care 2 sdu
3 ani aru esi totu numai ckte 12 elevi preparaţi prin
teoria si practica pentru portarea raţionată de agri­
cultura. Germanii au unu vechiu proverbu luatu d'in
esperientia, d u p a carele tieranii (die Bauern) au tre­
buintia de ckte patrudieci de a n i , pkna a se îndu­
pleca se addpte vreuna reforma sanetdsa in agricul­
tura. Voindu inse cineva câ se intretiena mai mulţi
elevi, de ess. 24., atunci vene intrebarea, ck unde se
poti ocupa preste totu anulu atktea bratia pe una
mosiidra sdu sessiune tierandsca de 20, fia si de 6 0
de j u g e r e ; pentruck luandu anulu agricolu numai cu
200 de dîle, si sciendu restulu de 165 in drna grea
si in dumineci, 24 parechi de bratia barbatesci sanetdse si venjdse înmulţite cu 2 0 0 , dau numerulu
dileloru de lucru la campu, la g r a d i n a , in pomaria,
stuparia, rotaria e t c , de 4 8 0 0 de dîle pe, anu. Se
intrebamu pe celi mai buni agricultori, câ ce estensiune ar trebui se aiba acea mosiia, a cărei cultivare
ar cere 4 8 0 0 dile de lucru pe anu. E r a voindu a
lua pentru scopurile scdlei agronomice locuri mai in­
t e n s e , atunci urmedia câ fundus i n s t r u c t u s se cdra
una suma si mai considerabile. , Si apoi nu ar fi se
perdemu d'in v e d e r e , ck in districtulu Brasiovului
mosiidr'a destinata pentru scdla agronomica nu este
c u m p ă r a t a , cumu se dice peritdria, ci e luata una
villa patriciana (asia numita stupina) pe 10 a n i , m i ­
mai, cu arenda de ckte 700 fr. v. a. pe anu. U n a
villa provediuta cu locuintie bune si frumdse, cu mai
tdte superedificatele necessarie la portarea economiei
mai raţionate, cumu si cu 34
jugere de arătura, 23
de fenatiu si 3 de p a s c u a t i u n e , care aduce venitu
curatu de 700 fr. pe anu, abia se pdte c u m p ă r a mai
diosu de 12,000 fr. A m citatn aici acestea cifre pe
care le a v e a m u mai de indemana si la a caroru discussiune si ficsare partecipasem si eu in unele adu­
nări municipali, pentrucâ se se pdta collima camu
d i n capulu locului la sum'a ce s'ar c e r e , c a n d u ar
fi se se realisedie planulu domnului Pânczdl.
D e altu-mentrea d'in planulu dsale mai lipsesce
inca si partea administrativa, pentru averea si pentru
tdte veniturile si errogatiunile scdlei agronomice, ck-ci
acea parte numai cktu este atinsa pe scurtu in § 1 1 ;
apoi pare-mi-se ck administratiunea si comptabilitatea
preste totu inca ar cere dresicare spese neprevediute
de dn. P â n c z d l , de unde drasi u r m e d i a , ck spesele
ar fi mai mari decktu cele preliminate de dsa.
Nu sunt de opiniune ck cifrele specificate de
— 79 —
dn. Pânczdl in § 13 se pdta fi scadiute d'in cumu
sunt acelea preliminate; ba me indoiescu, ca in tempurile ndstre pe langa aedsta valuta tare devalvata
se va potea afla, de ess. unu directoru la scdl'a agro­
nomica inpreunata cu alt'a p r i m ă r i a , numai cu rnodestulu a p u n t a m e n t u de 800 fr. pe a n u ; si drasi nu
sciu cumu aru fi in stare a se sustiend trei professori pentru partea teoretica numai cu ckte 600 fr.
E u adecă nu pociu se presupunu acilea, ck pentru
una scdla combinata dupa desu citatulu planu aru
face vreo trdba nisce docenţi esiti de prin scdlele
pedagogice transilvane, ci eu credu ck aceia ar trebui
se fia individi esiti d'in scdlele reali superiori, carii
d u p a aceea voru fi absolvitu si cursulu la vreuna
scdla superidre de a g r o n o m i a , sdu asia numita aca­
demia de agricultura, de care se afla mai multe, nu
numai in Franci'a, Elveti'a, Britani'a, Grermani'a, ci
unele si in Austri'a; dra alu patrulea professoriu ar
trebui se'si fia facutu si dresicare practica la u n a asia
numita ferma de modellu. Asia si d'in celelalte positiuni nn asiu cutedia se taliu neci m a c a r a unu fiorinu. D'in c o n t r a , eu me temu ck positiunile dlui
Pânczdl adunate in sum'a totale de v. a. fr. 5 1 3 0
s'ar urca indata in anii de antai pkna la fr. 5 5 0 0 ,
si eu asiu felicita pe populatiunea districtuale, candu
asiu fi siguru ck cu bugetu anuale de ckte 5 5 0 0 fr.
ar fi in stare a'si sustiend una scdla agronomica m o ­
desta, inse totuşi scopului corespundietdria, pe unu
restempu de 10 pkna in 15 ani.
Ar fi cu totulu altu-ceva, candu mosii'a culti­
vata câ scdla practica agronomica fiendu intensa circa
pe 100 de j ugere si corespundiendu asia la a p p a r a tulu teoreticu propusu de dn. Pânczel, a r potea arunca
venituri mai considerabili, in cktu personalulu scdlei
ee fia platitu si cu producte naturali.
Convinsu si eu, câ si ori-care altu compatriotu
benesimtitoriu despre marea necessitate de a se funda
celu mai pucinu una scdla agronomica romandsca in
marele principatu alu Transilvaniei; de alta parte
inse luandu in de aprdpe consideratiune mărimea re­
lativa a planului ce ne stk d'inainte si difficultatile
cu care este impreunata realisarea lui in modulu cu
care s'a propusu de cktra dn. P â n c z d l , adecă com­
binata cu una scdla teoretica primăria, sunt de mo­
d e s t a p ă r e r e , ck voindu in adeverii se avemu cktu
mai curendn una scdla agronomica in districtulu F a garasiului, dupa-ce avemu unu feliu de proiecta câ
substratu alu discussiunei si dupa-ce ne sunt indigitate in modu approximativu si spesele necessarie la
realisarea ei, de acumu incolo cei interessati pentru
acestu scopu se'si ia de problema totu-deodata :
1. Căutarea de midiuldce pecuniarie atkta pentru
unu fondu de l u c r a r e , cktu si pentru altulu stabile,
d'in care se se pdta coperf spesele anuali cerute la
intretienerea scdlei. F k r a acestea planurile cele mai
geniali remanu litera mdrta.
2. I n proportiunea in care s'aru câştiga fonduri,
ar urma câ se fia tractata si proiectulu dlui Pânczdl.
Aflanduse adecă fonduri de ajunsu, ar u r m a câ se
se adopte planulu combinata, scdla de agricultura cu
scdla primăria. I n casu contrariu, acea combinatiune
ar cădea, remanendu câ se se infieutiedie numai scdl'a
de agricultura. I n acelu districtu se afla pre cktu
sciu e u , 12 scdle romanesci primărie confessionali,
d'in care scdl'a noua agronomica si-ar potea t r a g e
neîncetata suceursu de teneretu in n u m e r u de 1 5 — 2 5
insi pe fia-care anu. Iritr'aceea
3. P l a n u l u elaboraţii de dn. C. Pânczdl cu dat'a
d'in 28. Nov. 1871 se se traducă in romanesce cktu
se pdte mai la intielesu, pentrucâ tradusu se se pdta
comunica nu numai consiliului scolasticu, ci si con­
siliului municipale, apoi la tempulu seu se se si dea
in tipariu inpreuna cu recensiunile ce i se voru face
de cktra respectivele corporatiuni susu atense, sdu de
commissiunile l o r u , pentrucâ asia impartienduse pe
la toti bărbaţii cunoscători de carte in districtu, se
se dea populatiunei ocasiune de a se familiarisa cu
ide'a si a petrunde marele scopu alu infientiarei de
una scdla agronomica. •
4. Consiliulu (comitetulu) municipale alu distri­
ctului, si presidiulu aceluia se fia r.ogate de cktra senatulu scolasticu. câ la cea mai de a p r d p e adunare trimestrale se alega una comissiune ad h o c , compusa
d'in siepte membrii aleşi a s i a , in cktu aceia se fia
locuitori parte in locu in F a g a r a s i u , parte in comu­
nele cele mai învecinate, si amestecaţi asia, in cktu
se se afle intre densii atktu dmeni de scientia, cktu
si agricultori practici. Nu e de lipsa câ membrii
acelei comissiuni se fia totu-una-data membrii ai co­
mitetului municipale, sdu ai senatului scolasticu, se
cere inse cu atktu mai multu, câ cei aleşi se aiba si
tempu, si vointia determinata de a lucra pentru rea­
lisarea scopului.
5. Comissiunea compusa estu-modu ar a v e a :
a) se'si câştige indata spre mai buna orientare a sa,
atktu statutele si regulamentele d u p a care s'a fundata
si organisatu scdl'a superiore de agricultura dela Clu­
siu, cktu si statutele agronomice ale universitatei sasesci d'in 12. Dec. 1 8 6 8 , statutele si instrucţiunile
scdlei de agricultura dela Brasiovu, inca si altele d'in
alte parti; b) se esmitta d'in sinulu seu unulu sdu
duoi membrii pe la scdlele de agricultura care s'au
si infientiatu in T r a n s i l v a n i ' a , pentrucâ se. vedia si
se studiede la faci'a locului atktu organismulu acelora
in tdte ameruntele lui, cktu si resultatele loru, multe
pucine, ckte se voru fi aratandu pkna a c u m a ; c) dupa
câştigarea dateloru necessarie prin studiu si esperientia,
se'si dea opiniunea meritoria si cktu se pdte mai decidetdria asupra proiectului ce ne sta de facia, sdu
se elaboredie altulu, mai corespundietoriu, spre alu
supune la discussiune si aprobare definitiva-; i n t r a ceea, d) se fia auctorisata a face apellu cktra populatiune spre a o provoca se concurgă prin subscriptiuni
de collecte s i a j u t o r i e generdse la realisarea scopu­
l u i ; e) se caute dupa u n a mosiidra in una parte a
districtului, unde s'ar afla mai multu p a m e n t u de
— 80 —
classea I., si pre cktu s'ar potea aprdpe de F a g a r a s i u ,
provediuta si cu superedificate cktu mai corespundiet o r i e ; ceea ce s'ar potea intempla prin negotiatiuni
immediate, si prin publicatiuni.
6. Atktu on. presidiu, cktu si on. offîciolatu alu
districtului se fia rogate a intende m a n a de ajutoriu
generdsa si patriotica acelei commissiuni care ar fi
a se esmitte in modulu aratatu mai susu, dra densa
ar fi obligata a se p u n e in atengere cu auctoritatile
politice districtuali, in ori-ce casu s'ar simţi necessitatea.
7. I n casu candu Gommissiunca ar prevedea in
decursulu activitatei s a l e , ck poterile districtului nu
voru fi de ajunsu pentru câ se realisedie cele duoe
fonduri prevediute la p . 1., se mai fia auctorisata a
se adressa cktra locuitorii tierei intregi, dra mai vir­
tosu cktra populatiunea romana d'in municipiele limi­
trofe ale Sibiiului, Brasiovului, Albei.
8. Dupace va fi planulu stabilitu in m o d u definitivu, in cktu se se pdta presenta la locurile mai
inalte, atunci se se cerce si cu cererea unei subventiuni corespundietdrie d'in fondurile si veniturile pro­
vinciali ale Transilvaniei, pentru s c o p u l u i n f i e n t i a r e i u n e i s c d l e a g r o n o m i c e in l i m b ' a ro­
maneasca si p e n t r u p o p u l a t i u n e a romandsca.
P e langa acestea opiniuni ale mele a m ondre
a remitte onoratului presidiu scolasticu cele trei piese
de acte, alaturu totu-unadata si 1 essempl. d'in sta­
tutele scdlei de agricultura dela B r a s i o v u , destinatu
pentru bibliotec'a districtului, si me snbsemnu
Brasiovu, 1872. F e b r . 2.
cu totu respectulu
G. B a r i t i u .
Colectiune de diplome
d'in diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m d n y ,
privescu mai alesu p e romkni (valachi).
care
(Continuare.)
1375.
App. D. Tr. T. III.
4
Ladislau, v. vaivodu alu Transilvaniei, dâ, testimoniu lu
Ladislau dela Tiagu pentru protestulu ce a pusu acesta la elu,
d'in causa câ in acelu anu pe la Pasci p o p o r u l u r o m a n e s c u
dela Oppidu (locu-de tergu, Orasiu, Vasârhely), mergundu la
Cetatea-Idoliloru, de acolo au inaintatu in capu de nopte asupra
possessiunei sale numite S a n t u - G o t a r d u , unde stricau du gardulu dela curtea unui sierbitoriu de ai sei, au luatu de acolo
patrudieci de oi cu mielusiei cu totu si le-au manatu la ei acasa.*)
*) Se pare câ acestu casu 6ra este unulu d'in acelea, unde
castelanulu regescu dela Cetatea-Idoliloru venindu in conflictu cu
vecinulu aristocratu, a scosu asupra lui pe poporulu d'in oppidu.
Loculu de unde au esitu romanii câ essecutori, se numesce in
acestu documentu Vasârhely, care semnifica locu-de tergu, op­
pidu, orasiu. Dara sub nume de Vasârhely se afla in Transil
vani'a mai multe locuri si anume: celu dela Murasiu, care e capital'a Secuimei, celu de câtra Moldov'a, totu secuiescu, distinsu
prin epitetulu K6zdi, altulu in comit. Clusiului numitu si Gyero',
alu patrulea in comit. Solnocu interiore, distinsu prin epit. ro-
Nos L a d i s l a u s Vice W a y w o d a T r a n s y l v a n u s .
D a m u s pro m e m o r i a , quod in Octavis festi beati
Georgii Martyris proxime praeteritis Ladislaus fiiius
Desew de Czege ad nostram veniendo praesentiam
per m o d u m protestationis nobis significare curavit,
quod circa festnm P a s c a e Domini n u n e proxime praeteritum populi Olachales de W â s â r h e l y ad Castrum
Balvanyos proficiscentes, ad possessionem suam ZentGrothard noctis sub caligine potentialiter veniendo,
saepes curiae unius famulorum suorum nomine J a n k u
destruendo, quadraginta oves suas simul cum agnellis
earundem more turantium deportări fecissent de predicta Vasârhely egrediendo, et eodem redeundo, su­
per quo literas nostras protestatorias sibi per nos
dări postulavit, q u a s eidem concessimus communi j u s ­
tiţia tradente. Datum in S. Emerico Octavo die ter­
mini a n n o Domini M C C C L X X V .
E x originali Archivi Comitum familiae W a s s .
P r i v i l e g i u m L u d o v i c i I. R e g i s p r o V i l l a
c h o r u m F e l e k de a n n o 1377.
Vala-
Suppl. C. D. T . II. p. 192.
Ludovicu I. dâ comunei romanesci F e 1 e a c u, situate de
asupra Clusiului, privilegiu, prin care scutesce pe romanii (Ol'achos) d'in acea comuna de cincidiecimea oiloru, pe care li-o cerea
vaivodulu tierei si essactorii lui. Caus'a pentru care scutesce
regele pe acei romani este, pentrucâ ei sustienea securitatea dru­
mului ce duce la Clusiu, in contra reiloru.
Nos Lndovicus Dei Gratia Rex H u n g a r i a e , P o loniae et Dalmatiae e. c. t. D a m u s pro memoria,
quod nos profectum Civitatis nostrae Colosvâr,*) ut
t e n e m u r , ampliare v o l e n t e s , et accessus ad eandem,
tam m e r c a t o r u m , q u a m aliorum h o m i n u m , et etiam
recessus tutior sit, et habeatur, eidem Civitati villam
Valachorum Felek,**) in Sylva Civitatis praedictae
sitam, ubi Viginti Valachi pro custodia positi, et locati e x i s t u n t , una cum quinquagesima ovium nobis
ex parte hujusmodi Valachorum provenire debente,
duximus applicandam et concedendam q u a p r o p t e r vobis magnifico viro Vajvodae Transylvanierisi, nec non
Exactoribus hujusmodi quinquagesimae n u n e , et in
futurum constitutis, m a n d a t u m d a m u s firmiter et di­
stricte, quatenus cum hujusmodi Olachis nihil facere
m a n e s c u si alu cincilea in comit. Dobacei, numitu totu rom a n e s c u Totu in acestu comitatu alu Dobacei este si co­
mun'a numita simplu T i a g u , 6ra Tiagu-mare si Tiagusior'a se
afla iu comit, Clusiului. Cetatea-Idoliloru nu mai essiste; este
inse in comit. Solnocu interiore, comun'a U n g u r a s i u , care pe
ungur, se dice Bâlvânyosvârallya, adecă tradusu ad literam, Subcetatea-idoliloru.
Eed.
*) Clusiulu pe la a. 1366 anca si in Chrisovele gubernementali se numea totu Clusiu, curatu romanesce, inse incetu cu
incetulu se facii Kolos si Kolosvar.
Totu asia s'a intemplatu si cu alte mai multe cetati si
sate, numele loru cele vechi in adinsu s'au stramutatu in nume
streine.
Eed. Tr.
**) Has literas anni 1377 transumsit et efirmavit TJladislaus II. Eex anno 1493. easque edidit Engel „Geschichte des
Ungarischen Eeichs" ia 4. p. 50. 51.
— 81
debeatis, neque q u i n q u a g e s i m a m , aut alias solutiones
ab iisdem recipere praesummatis, et perraittatis ipsos,
prout et viam t u t a m conservant, pacificos p e r m a n e r e
et quietos. D a t u m Budae in Crastino festi b. Michaelis Archangeli a n n o domini Millesimo tercentesimo septuagesimo septimo.
L u d o v i c i R. M e t a l e s i n t e r O p p i d u m
et P o s s e s s i o n e m O t h u m ,
1377.
Thorda,
App. D. Tr. T. III.
Ludovicu I. dispune regularea si inpaciuirea unei certe
mari si processu care cursese mai multu tempu intre oppidulu
T u r d a si intre nobilii d'in comun'a Aitonu. Totu cu acea oca­
siune se incerca si regularea mai multoru diferentie mari, si in­
troducerea de reforme.
L u d o v i c u s Dei Gratia R. H u n g a r i a e , Poloniae
etc. memoriae c o m m e n d a m u s tenore praesentium significantes quibus expedit universis, quod fideles Barones noştri videlicet vener. in Christo P a t e r D o m i nus Demetrius E p i s c o p u s Zagrabiensis aulae nostrae
Cancellarius, et Magnificus vir D o m i n u s Nicolaus de
Zeech Regni noştri Croatiae B a n u s , q u o r u m fidei et
fidelităţi in cunctis n o s t r i s , et Regni noştri negotiis
plenarie confidentes, per nbstram Majestatem pro nonullis factis r e f o r m a n d i s , et dirimendis ca'usis I n c o larum nostrorum partis Transilvaniae, nec n o n J u r a
nostra R e g a l i a , ac J u r a Ecclesiar. et nobilium, ac
j u r a nobilium et Ecclesiarum a j u r i b u s nostris R e g a libus,*) metalifer distinquendum, et sequestrandum,
ad easdem partes T r a n s i l v a n a s , m a t u r e deliberando,
cum m e r a authoritate nostra Regia transmissi ad
rectificandum, et erigendum metas cujusdam particulae
terrae, inter Civitatem nostram T h o r d e n s e m ab una,
et P o s s i o n e m nobilium de Othun**) parte a b altera
litigiosae habitae, p r o u t per eosdem Barones nostros
informamur, personaliter accedendo, eamdem t e r r a m
reambulasset, per suas veras metas, et antiquas, n o vas
etiam ubi necesse fuisset erigendo, et
***)
D a t u m in Clusvar feria V-a. prox. ante festum nativitatis Beati J o a n n i s Baptistae ao. Domini 1377.
P r a e s e n t e s autem in forma noştri privilegii redigi
faciemus, dum nobis fuerint reportatae. D a t u m ut
supra. —r1377. A p p . D. T r . T . I I I .
Se tiene in Turd'a una noua dieta generale a Transilva­
niei, la care se aduna nu numai representantii aristocraţiei, ci si
alti 6meni d'in tote classile si conditiunile (et alterius cujusvis
status et conditionis), era cd comissari regesci vinu in Transil­
vani'a D i m i t r i e episcopulu dela Z a g r a b i' a (Agramu in Croati'a) si Nicolae, banulu Croaţiei. In acea dieta se pertractâ intre
altele si caus'a unoru nobili, carii se făcuseră lotrii (bandiţi =
latrones), omorisera si pe unu cnezu d'in conditiunea iobagesca.
*) Productio Fiscalitatum in Transilvaniae.
**) Ajton.
***) Typis impress. in Kem6ny notit. arch. Cap. alb. p. 141.
Originale in Pergameno scriptum habetur in arch. Kolosmonostorien.
Transumtum habetur in arch. Fiscali Tran. fasc. 284 Lit.; (ex
quo descripsit Cibinii 19 Jan. 828 Ky.)
Nos Ladislaus W o y w o d a T r a n s i l v a n u s et Comes
de Z o n u k memoriae c o m m e n d a m u s , quod in congregratione nostra generali Universitatis n o b i l i u m , et
alterius cujusvis status et conditionis h o m i n u m praedictae partis Transilvanae, una cum Dominis Demetrio
Episcopo Z a g r a b i e n s i , et Nicolao de Zeech Regni
Croatiae Bano, per Regiam clementiam ad h o c spetialiter destinatis, in quindeuis festi P a s c a e Domini
T h o r d a e celebrata, G y e r e w de V â s â r h e l y de medio
aliorum personaliter exurgendo proposuit eo m o d o :
quod P e t r u s dictus Fachal*) de H u n y a d , P e t r u s filius
J o a n n i s Rufi, et P e t r u s dictus F u r c h y n , circa festum
beati Georgii martiris, cujus proxima praeterisset rerevolutio a n n u a l i s , ad possessionem suam Bedech
vocatam potentialiter auferendo (cum u n u s j o b b a g i o
suus Bartha K e n e s i u s ipsos insequendo) duos boves
j o b b a g i o n u m suorum in eadem possessione existentium
latrocinaliter abducendo, convenisset, eundem j o b b a gionem suum miserabili nece interficiendo, dictos duos
boves abegissent. E t idem P e t r u s F a c h a l , alter P e t r u s
filius J o a n n i s , nec n o n P e t r u s dictus T u r c h y n publici
latrones et malefactores existant, J u d i c i b u s nobilium
septem comitatunm, j u r a t i s q u e assessoribus, ac nobilibus diete partis constaret evidenter, petens nos cum
instantia, ut eosdem J u d i c e s nobilium, j u r a t o s q u e assessores, qualem de praemissis scirent nobis faterentur veritatem, requisitos haberemus. C u m q u e nos dic­
tos J u d i c e s nobilium , j u r a t o s q u e assessores super
praemissis requisitos habuissemus, iidem ad fidem Deo
debitam fidelitatemquae D o m i n o Regi, et sacrae suae
Coronae Regiae o b s e r v a n d a m , facto prius vivifîco Cruciş
signo nobis praestitum, omnia praemissa, et quaevis
singulorum promissorum, per j a m dictos: P e t r u m
dictum F a c h a l , et alterum P e t r u m filium J o a n n i s , nec
n o n P e t r u m dictum F u r c h y n facta et perfecta, unanimi
et concordi testificatione suo m o d o affirmarunt.
Iuq u o r u m assertionum testimonium praesentes literas
nostras eidem G y e r e w filio G y e r e w duximus concedendas. D a t u m duodecimo die congregationis nostrae
praedictae, in loco m e m o r a t o a n n o domini M C C C L X X
Septimo. —
1377. — App. D . T r . T . I I I .
Regele Ludovicu I. scrie lui Liidislau voda alu Transil­
vaniei, câ episcopulu Gublinu si capitululu dela Alb'a d'in Tran­
silvani'a s'au plânsu cu amant, câ in multe comune si possessiuni r o m a n e s c i supuse acelei baserice episcopesci si acelui
capitulu, cnezii romanesci cu titlu de c n e z i a t u vendea si în­
străina la alţii cu dreptu de hereditate pamenturi, livedi si pă­
duri, de si le avusera si possessera numai pe tempu anumitu, d'in
concessiuuea data dela episcopu si dela capitulu; preste acesta
acei cnezi vecsau si damnificau pe celilalti iobagi, storevindu dela
eli contributiuni noue si neaudite, apoi inca si amerintiau cu
multa cutezare, si asia se încercau a. se scapă de sarcinele iobagesci. Deci, adaoge regele, eu nu pociu suferi neci-decumu acestu
feliu de escessu alu c n e z i l o r u ; si fiendu-câ de sarcin'a subjectiunei iobajesci neci chiaru aceli c n e z i nu sunt scutiţi, pe
c a r i i in a l t e d i s t r i c t e r o m a n e s c i (Districtibus Olachali-
*) Ex Mnscpt. Andreae Huszti.
14
—- 82
bus), care sunt a p p e r t i n e n t i e l e f o r ţ a r e t i e l o r u (c e t ă ţ i ­
l o r u) n d s t r e r e g e s c i , 'iam l a s a t u d u p a v e c h i u l u u s u
i n c n e z i a t e l e l o r u s i 'iam c o n f i r m a t u in f i i i d e f i i ii
l o r u , de aceea iti demandamu tie voivode alu Transilvaniei, si
iti committemu seriosu, câ se cauţi totu feliulu de midiuldce, inca
si de celea mai aspre, câ se supuni pe toti c ne z i i d'in dîsulu
dominiu episcopescu si capitulariu, si pe celilalti toti, d'in alte
comune si possessiuni, pentruca nu cumuva resistenti'a cneziloru
romanesci se tragă in urm'a sa mai multe davnne si stricatiuni.
Spre acestu scopu iti si dâmu tie auctoritate deplina.*)
L u d o v i c u s Dei g r a t i a rex H u n g a r i e , P o l o n i e
e. c. t. fideli n o s t r o L a d i s l a o W a y w o d e p a r t i u m r e g n i
noştri t r a n s y l v a n a r u m salutem et gratiam. G r a v i s s u p e r
eo ad a u r e s nostre serenitatis pervenit venerabilis in
X t o . patris domini Gublini episcopi t r a n s y l v a n i , et
Capituli ecclesiae suae querela, q u o d plerique villarum,
p o s s e s s i o n u m Olachalium ecclesie sue episcopalis et
dicti capituli sui Kenesii, t e r r a s , prata, et silvas K e nesiatus i p s o r u m titulo, ex concessione ejusdem E p i s ­
copi, et Capituli temporaliter tentas et possessa, aliis
p r o lubitu vendere, et in filios h e r e d e s q u e suos c u m
g r a v i et manifesto j u r i s terrestralis d a m n o et decurtatione perhennaliter transfundere, ceteros j o b b a g i o n e s
novis, inauditisque exactionibus v e x a r e ac damnificare,
et his aliisque ausibus suiş temerariis rninas q u o q u e
interjiciendo, semeţ a b onere debite terrestralis s u b jectionis fraudulenter, exquisitisque coloribus s u b d u cere conentur, q u u m a u t e m tales d i c t o r u m K e n e s i o r u m
excessus tollerari m i n i m e queant, c u m q u e a b onere
terrestralis subjectionis n e c ii quidem n n q u a m exempti
fuerint Kenezii, q u o s in aliis Districtibus O l a c h a l i b u s ,
t a m q u a m pertinentiis C a s t r o r u m n o s t r o r u m r e g a l i u m
in prehabitis e o r u m K e n e z i a t i b u s relinquere, et in
filios filiorum confirmare c o n s v e v i m u s . H i n c
fidelităţi
vestre h a r u m serie m a n d a m u s , et commitimus serio,
ut h a b i t a presentium notitia, U n i v e r s o s K e n e z i o s t a m
dicti D o m i n i episcopi, et Capituli sui, q u a m et reliq u a r u m villarum, et possessionum q u o r u m l i b e t , ad
p r e m i s s a vitanda, s e r v a n d a m q u e dominis suiş terrest r a l e m s u b j e c t i o n e m , et obedientiam, p r e s t a n d a q u e
onera, et servitia a b olim consveta, modis o m n i b u s
adhibitis etiam, si necessum foret, arctioribus r e m e diis compellatis et cogatis, ne p r a v a e o r u m renitentie
exempla, alia m u l t o q u e majora p o s t se t r a h a n t d a m p n a
*) Minunaţii documentu acesta si plinu de invetiaturi mari
Asia dam pe tempurile lui Ludovicu I. 1) comunele de prin
pregiurulu Albei Iuliei era totu romanesci, ca si in dîlele nostre;
2) regele recundsce in Tra'nsilvani'a inca si alte districte curatu
romanesci; 3) in acelea districte cnezii romanesci avea dreptu
de hereditate d'in filii in filii; 4) episcopulu catolicu si capitululu seu vediendu câ romanii si cnezii loru neci - decumu nu
voiescu a se supune loru in cele religidse, ii denuntia la regele
in moduri differite, fâra a proba nimicu in contra loru; 5) re­
gele fanatisatu de popi, de călugări si episcopi, isi versa tdta
mani'a sa in contra romaniloru, tocma in una epocha, pre candu
avea mai mare necessitate de bratiale si de fidelitatea loru;
6) acelaşi rege credea, câ insuflandu cneziloru terrdre, cu acesta
va înfrânge ori-ce resistentia a poporului. Intocma ca si in dilele
ndstre, numai cu rolele cevasi permutate. Astadi sunt terrorisati
funcţionarii si clericii cu archiereii loru in frunte, precumu era
odenidra terrorisati fruntaşii, aristocraţii poporului.
Eed.
—
et i n c o m m o d a . Alioquin super reprimendis his, p l e n u m
vobis p r a e s e n t i u m vigore i m p e r t i m u r auctoritatis nostre
vigorem. Secus igitur ne feceritis. D a t u m in D i o s g e w r ,
tertio die festi corporis X p i . a n n o ejusdem Mill. t r e cent. septuag. Septimo.
( E x originali arch. Capit. alb. transcripsit D o m i n u s F a n c s a l i canon, albensis. E j u s Copia h a b e t u r
inter Ms. ejusdem q u o n d a m Canonici in bibliotheca
albo Carol. in cista s e p a r a t a asservata.)
(Va urma.)
Ad.
Nr. 77—1872.
Contribuiri in favorca fondului de academia.
Prin direcţiunea despartiementului alu Fagarasiului (II-lea)
s'au tramesu in favdrea fondului de academia urmatdriele acţiuni
si resp. obligaţiuni:
1. Dela Ilustr. sa dn. capitanu district. Ladislau Tamasiu
un'a acţiune dela banc'a „Transilvani'a" solvită cu 40 fr,
2. Dela dn. vicariu foraneu Ioane Antonelli un'a acţiune
dela banc'a „Transilvani'a" solvită cu 40 fr.
3. Dela dn. advocaţii Ioane Eomanu un'a obligaţiune pri­
vata, prin carea se deobliga a plaţi la fondulu academiei in 3
rate egali anuali, incependu dela an. 1872, 150 fr.
4. Dela dn. adv. Arone Densiusianu un'a obligaţiune, prin
carea se deobliga a solvi ori candu se va cere, 100 fr. si pâna
la depunerea sumei 5"/ .
5. Dela dn. Teofiiu Francu un'a obligaţiune despre 100 fr.
cu terminulu solvirei dupa potentia, si pâna la depunerea sumei,
se obliga a plaţi 5 % incependu dela 1. Martiu 1872.
6. Dela dn. perceptoriu Nic. Cipu un'a obligaţiune despre
50 fr. in terminu de 10 ani k 5 fr. pre anu.
7. Dela dn. assessoriu la scaunulu orfanale, Ioane Florea
un'a obligaţiune despre 50 fr., solvindi in 5 ani, in fia care anu
câte 10 fr. incependu d'in 1872.
8. Dela dn. presiedinte alu scaunului orfanale Ioane Gram'a
un'a obligaţiune despre 50 fr. in terminu de 10 ani, pre fiacare
anu câte 10 fr., incependu d'in 1872.
9. Dela dn. notariu prim. Danila de Gramoiu un'a obliga­
ţiune despre 30 fr. in 3 ani dela 1. Iuliu 1873.
10. Dela dn. cancelistu Ioanu Iurcea un'a obligaţiune de­
spre 20 fr. solvindi in 10 ani.
11. Dela dn. esactoriu district. Nicolau E6tsey un'a obli­
gaţiune despre 15 fr. solvindi in 3 ani, incependu dela 1. Aprile
1872.
12. Dela dn. notariu in Sînc'a vechia, Iosifu Stoic'a un'a
obligaţiune despre 5 fr. solvindi pre totu anulu, câtu va fi in
postulu de notariu comunale.
13. Dela dn. archivariu Georgiu Boieriu un'a obligaţiune
despre 5 fr. solvindi pâna la finea lui Aprile 1872.
14. Dela dn. v. notariu distr. Petru Popu un'a obligaţiune
despre 3 fr. solvindi pre fiacare anu, câtu va fi in oficiu pu­
blicu.
15. Dela dn. cancelistu Georgiu Pop'a un'a obligaţiune
despre 2 fr. solvindi pre fiacare anu, in restempu de 5 ani, in­
cependu dela 1. Aprile 1872.
Sibiiu in 10. Martiu 1872.
0
D e l a secret, asoc. trans,
— 83 —
Bibliografia.
S T E N O G R A F I A ROMANA.*)
Tablou contienendu in scurtu tdte regulele si essemplele
d'in partea I. Scrisorea deplina seu corespondentiala, câ
si unu tablou comparativu aratandu scrisorile stenogra­
fice in limb'a romana, de Eugeniu Sucevanu. Pretiulu
1 fior. v. a. seu 2 franci 5 0 bani. Pentru p. t. abo­
naţii la „Stenografulu romanu" gratis. Totu profitulu
in favorea unui fondu pentru edarea foiei scientificeinstructive „Stenografulu romanu." Vien'a, 1 8 7 2 . Cu
spesele auctoriului. Autografatu de K. Sucevanu. I m ­
primau! la W . Zoller. Se afla de vendiare la auctoriulu,
Vien'a, III. Matheusgasse Nr. 9 si in librariele cele mai
însemnate.
I n v i t a r e de p r e n u m e r a t i u n e la
„STENOGRAFULU ROMANU."
Organu pentru propagarea artei stenografice, redigeatu
de E. Sucevanu.
„Stenografulu romanu" va contiene şrticole scientifice despre art'a stenografica, câ si isiori'a si literatur'a
stenografiei Ia tote popqrele dela inceputu pâna in dilele
de adi.
„Stenografulu romanu" va aduce biografii cu p o r ­
tretele stenografiloru renumiţi si critice despre diferitele
sisteme.
„Stenografulu romanu" va contiene" o revista in­
ternaţionala, va inscientia lectorii despre tote productiunile si intemplarile interesante, si va da lectoriloru in
rubric'a „corespondentieloru" tote lămuririle cerute.
„Stenografulu romanu" va fi uniculu organu, ce se
va ocupa cu lăţirea artei stenografice intre romani si
centrulu stenografiloru romani.
Alaturatu cn foi'a se va publica „Cursulu de s t e ­
nografia" intocmitu in lectiuni instructive si pertractatu
d in punctu de vedere scientificu. Fia-care numeru va
contiene celu pucinu doue cdle, un'a destinata pentru
foia, er ceealalta pentru cursu. E l e se voru pote dar
legă deosebitu.
Fiendu tempulu prea inaintatu, si auctoriulu si r e dactoriutu foiei cam rnorbosu si ocupatu cu studiele sale,
„Stenografulu romanu" nu va pote apară de 2 4 ori, ci
1
*) Artea stenografiei la poporale europene luminate se afla
in dîlele n6stre atâtu de multu latîta, in câtu aplicarea ei a intratu si in usulu de tote dîlele alu multoru industriari, alu calletoriloru carii voliescu a'si face însemnări d'in câte vedu si patiescu. Cu câtu libertatea omendsca începe a câştiga terrenu
mai multu, cu câtu vi6ti'a constitutiouale, publicitatea, usulu li­
bera de pressa ajunge a fi totu mai multu avuţia comuna a toturora omeuiloru, cu atâtu se simte mai multu alăturea cu neces­
sitatea altoru scientie si arti, inca si necessitatea artei stenogra­
fice. D'in acestea cause recomandamu si noi inca si la ocasiunea
acesta tenerimei romanesci, câ se se essercitedie si in stenografia.
S'a observatu câ pe la unîversitati si academii unii juni facu
progresse frumose in specialităţile de scientie ce'si allegu, mai
multu numai cu ajutoriulu stenografiei, pentrucâ ei sunt in stare
de a rapl si ficsâ pentru sinesi totu ce audu dela professorii
loru.
Red.
numai de 12 ori pe a n u , neputendu-se altumenlrelea
garantă apparerea regulata. Dîlele, anume in carii va
apărea foi'a regulatu, se voru statori mai tardiu.
In decursulu anului curentu se va termină partea
I-a, adecă scrisorea deplina, dr in anulu viitoriu partea
I l - a scrisorea abreviata sdu practica.
Presupunendu participare indestulatdre, se va incepe
cu publicarea celu mai tardiu la pasci a. c. In casu c o n ­
trariu banii incursi se voru inapoiâ p. t. abonatiloru cu
părere de reu.
Abonamentele se primescu numai pe anu intregu
cu 3 fior. v. a. seu 8 franci la subsemnat'a redactiune.
Culegători de abonamente voru primi că beneficiu
la 5 abonamente făcute unu essemplariu gratis.
Toti amicii progresului natiunalu sunt deci rugaţi,
a se prenumerâ câtu mai curendu, sdu a ne comunică
adresele loru, că se le potemu tramite numerulu a n teiu de proba.
Vien'a, in lun'a lui Fauru 1872.
Redactiunea „Stenograf, rom."
III. Matheusgasse Nr. 9.
Metod'a de stenografia, ce o oferu aci publicului
romanu, este resultatulu unui studiu specialu de siepte
ani de dile, este unic'a metoda potrivita geniului limbei
ndstre, cu unu cuventu unu sistemu nationalu.
Luandu in consideratiune, câ stenografi'a n'are n u ­
mai de scopu a pastrâ pentru eternitate cuventele r o ­
stite ale barbatiloru anteluptatori, desbaterile adunariloru
si ale camereloru legelative s. a., ci a deveni si s c r i ­
sorea literatiloru, luptanduse cu pdn'a in mana pentru
respandirea ideiloru măreţie si salutarie de libertate,
cultura si scientia, si acelora, carii avendu necessitate
mai mare de scrisdre si dorescu a nu perde tempu si
a-si conserva sănătatea, m'amu incercatu a statori unu
sistemu de stenografia, care intr'unesce in modu inain­
tatu conditiunile neapărate ce se ceru dela unu sistemu
potrivitu nu numai pentru usulu stenografului de professiune, ci si pentru usulu fia-caruiu omu cultu. Dupace
mi-a succesu a realisâ si a statori sistemulu propusu
de stenografia, amu facutu cunoscutu publicului romanu
intentiunile mele prin „Apellulu" m e u , publicatu intr'o
foia volanta si in câteva foi periodice.
Au trecutu tempurile, in carii a fostu stenografi'a
prerogativ'a unei caste deosebite, art'a acesta atâtu de
folositdre a devenitu in seclulu alu XIX. unu bunu c o munu, si cunoscienti'a ei este o comdra neapretiuibila
pentru fia-care. Si ddca totuşi romanii inca nu se potu
bucură de cunoscienti'a artei acesteia, nu'i vin'a loru, ci
vin'a '.sistemeloru primitive, ce s'au aplicatu in limb'a
ndstra.
Este pdte prea bine cunoscutu, cumu-câ stenografi
versaţi s'au aflatu totudeauna, câ-ci aplicarea artei s t e ­
nografice in pracsa depende in cea mai mare parte n u ­
mai dela capacitatea si inteliginti'a stenografului, dr nu
dela sistemu. Popularisarea artei inse depinde dela unu
sistemu shnplificatu si natiunalu.
Credu câ aru fi de prisosu a vorbi mai multu d e -
— 84 —
spre avantagiele metodei mele dupa cele dise in „Apelu."
Vinu deci, a ine scusa inaintea publicului, câ inca nu
mi-a fostu cu potentia a incepe cu „Stenografulu r o ­
manu," fiendu participarea publicului inca prea restrinsa.
Neavendu midiuldcele necessarie, a publică sistemulu meu
câ carte, amu de gandu a-lu publica intr'o foia perio­
dica, ce ar fi cu multu mai practicu, cu scopulu, a face
cunoscutu publiculu cu sistemulu meu prin epistole in­
structive, a lati art'a si cunoscienti'a ei in poporu, si a
cresce mai cu sema invetiatori si stenografi practici.
Amu crediutu si credu inca, câ se voru afla intre
romani deocamdată vreo 2 0 0 insi, carii convinşi despre
necessitatea si importanţi'» stenografiei, mi-aru veni i n tr'ajutoriu, prenumeranduse la foi'a acesta, acoperinduse
astufeliu macara spesele tipariului. Nepotendu inse p r e ­
supune la fraţii mei încredere drba in mine si in tnetod'a mea, m'amu decisu a publica partea I. d'in siste­
mulu meu in scurtu intr'unu tablou cu scopulu, a face
cunoscutu publiculu cu principiele metodei mele de s t e ­
nografia, a deştepta interesu pentru art'a acesta.
Dupa cumu se va pote convinge ori si cine, privindu lucrulu mai deaprope, se pote invetia de câtra
fia-care omu, ceva mai inteligenta intr'o septemana doue
cu usiuratate.
Tabloulu acesta va pote" dar servi că manuala p e n ­
tru incepetori, si mai ca sema pentru a c e i , carii voru
frecuentâ unu cursu de stenografia.
Se pricepe de sine, cumu-câ studiulu mai profundu
cere mai multu tempu si unu tractatu mai deplinu si
detailatu, cumu se va publică acesta in „Stenografulu
romanu."
Lăţirea artei acesteia depinde dar numai dela i m bratiosiarea si spriginirea binevoitdre a publicului nostru,
si ea va aduce natiunei ndstre fruptele cele mai bune
si binecuventate.
Auctoriulu.
C O R E S P O N D I N T I ' A S L A V A d'in P r a g ' a salutandu aparitiunea „Transactiuniloru literarie si scien­
tifice" d'in Bucuresci, si r e s u m e n d u cuprinsulu Nr. I.
face urmatdriele observatiuni: E c a subiecte seridse,
interesanţi si variate. E l e sunt tractate cu scientia,
dra stilulu juniloru redactori dela nou'â revista lit.
vedesce tdta arddrea generdsa a vrestei loru unit'a
cu cunoscientie reali. N u potemu destulu imbarbatâ
aceste incercari, ce au de obiectu a smulge j u n i m e a
d'in periclele si uritiunea trândăviei si d'a face câ e a
se-si intrebuintiedie spre folosu tempulu celu mai
pretiosu alu vietiei. I n acestu m o m e n t u a p p a r u in
R o m a n i ' a mai multe publicatiuni periodice de feliulu
„Transactiuniloru," urmarindu acelaşi scopu si a p r d p e
in aceeaşi forma. Aceste sunt „Convorbirile literarie"
d'in Iasi. „Fdi'a societăţii pentru instrucţiunea p o ­
porului r o m . " „Revist'a scientifica." „Column'a lui
T r a i a n u " si se anuncia câ prossima reaparitiunea
„Revistei romane." — P e n t r u ce a imprasciâ astu­
feliu poterile? T d t e aceste elemente reunite a r con­
stitui un'a opera mare si durabile. Astu modu se- •
parate n'au decktu un'a vieti'a efemera si unu publicu restrinsu." — Acu r e m tetigit! d a r indesiertu,
ck- ci emulatiunei si ambitiunei nobile se asociedia si
vanitatea. — F i e n d u - c k suntemu la obiectu, nu po­
temu trece cu vederea câ se nu a m i n t i m u , ck „ C o ­
lumn'a lui T r a i a n u " ce stk sub direcţiunea eruditului
dn. B. P . Hasdeu, de candu s'a lapedatu de politica,
este un'a fdi'a emineminte literaria si scientifica, ocupanduse de istoria, scientiele economice, dreptu, me­
dicina, scientie n a t u r a l i , poesia, bibliografia, poesia '
poporana etc., apoi n u publica decktu articlii origi- ;.
n a l i , ceea ce va contribui multu spre a se indemnâ
junii rom. mai talentaţi a inavuti literatur'a ndstra cu
producte alese ale spiritului loru. D'intre articlii pu­
blicaţi in anulu acestua vomu reproduce ckti-va si
in „Feder." câ cetitorii*noştri se pdta apretiuf valdrea
fdiei inse-si. U n ' a a m u dori, câ on. direct, alu „Co­
lumnei lui T r a i a n u " se lase „ O r t h o - n e r o d î e l e " in
domeniulu diarieloru umoristice, prin acdst'a s'ar com­
pleta purificatiunea inceputa atktu de norocosu prin
eliminarea politicei, carea numai inveninâ scienti'a.
R e c o m e n d a m u cu căldura cetitoriloru noştri „ C o ­
lumn'a lui T r a i a n u " insemnandu, pentru doritorii d'a
o avea, si pretiulu de p r e n u m e r a t i u n e , care este de
20 fr. v. a. p r e a n u si se primesce numai p r e anulu
intregu. C e e d r e p t u , pretiulu e c a m mare pentru
cea mai mare p a r t e a cetitoriloru rom. d'in Ostrungari'a, d a r — p r e c u m u disese pop'a despre icre —
platesce banii. Colectantiloru de 10 essemplarie li­
se dk dreptu p r e m i u : 1. unu a b o n a m e n t u g r a t i s ;
2. intreg'a colectiune a . „Col. lui T r a i a n u " p r e an.
1 8 7 0 — 7 1 ; 3. ckte u n u essemplariu d'in tdte scrierile
dlui H a s d e u , si a n u m e : a) Istori'a tolerantiei releg,
in R o m . ; b) „ R a s v a n u V o d a , " d r a m a istor.; c) T r e i
e v r e i : Sîlocu, Gobsecu si Moise; d) T a l m u d u l u ; e)
Industria naţionale. Celu ce cumpera deodată aceste
cârti, pretiulu loru este pentru T r a n s i l v a n i a 3 fr. v. a.
Feder. Nr. 29.'
!
T Y G O D N I K P O L S K I este titlulu noului diurnalu s e p t e m a n a l e , ce va appard dela 1. Aprile a. c.
in limb'a polona in P e s t ' a , cu s c o p u , precumu se
dice in p r o g r a m a , d'a unf mai strinsu p r e polonii
d'in U n g a r i ' a si Transilvani'a, cu patri'a loru m a m a ,
ai căreia fii densii n'au incetatu a fi. Acesta e uniculu diariu ce a esitu vreodată in Ungari'a si T r a n ­
silvani'a in limb'a polona. Noulu diuariu va fi org a n u curatu natiunale si independente, nu va servi
neci partita neci coteria, fia aceea magiara ori polonesa, ci va deschide u n u terrenu neutru pentru discussiunea cestiuniloru sociali si relegiunarie.
Pretiulu noului diurnalu este pre anulu intregu
6 tr., p r e / a n u 3 fr., dra p r e '/ de a n u 1 fr. 5 0 cr.
!
2
4
Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu C. Baritiu, secretariulu I. atu asociatiuuei. — Tipografi'a Romcr & Kamner.