Nr.6

Pest'a sambeta 15/27 íauru 1869.
Anulu VII.
Fói'a acést'a e s e totu a opt'a dì — ,' P r e t i u l u p e n t r u A u s t r i a pe a n u 6 fi. v . a. p e Vs de a n u T ò t e s i o d i e n i l e si b a n i i - d e p r e n u
dar prenumeratiuiiile s e p r i m e s c u 3 fl. p e trei lune 1 fi. 5 0 cr.; p e n t r u alte tieri s p e anu \ m e r a t i u n e sunt d e a se tramite l a
i n tòta d ì l e l e .
; 7 fl. 2 0 er. p e 'Ade a n u 3 f l . 6 0 cr. p e trei lune 1 fl. 8 0 cr. ; R e d a c t i u n e : Strafa lui LeopolduNr. 4 .
Canteculu alegatoriloru romani.
( P e n t r u U n g a r i ' a si B a n a t u . )
F r u n d i a verde de secara,
A sunatu o v e s t e 'n tiéra,
A sunatu o veste buna,
C â diet'a ér s'aduna.
j F r u n d i a verde rosmarinu,
N u ni trebe u n u straimu,
N u ni t r e b e r e n e g a t u ,
Ci r o m a n u adeveratu.
\ D e ai simţire romanesca,
< S p u n e -mi, cine sé traiésca?
¡ — Sé ni fía d e p u t a t u ,
í Unu romanu adeveratu!
Haidati toti se fimu de-unu cugetu,
Si cu-o inima si-unu sufletu,
Sé ni-alegemu deputatu,
Unu romanu a d e v e r a t u !
Nu ni t r e b e D e â k i s t u ,
N u voimu nici Tiszaistu,
Ci r o m a n u a d e v e r a t u ,
V o m u alege d e p u t a t u .
\ Haidati toti sé fimu de-unu cugetu
\ Si-cu-o inima si-unu sufletu,
\ Sé n i - a l e g e m u d e p u t a t u
I Unu r o m a n u a d e v e r a t u !
Tu-mi esti
D o i saraci
D e vrei sé
S'alegemu
F r u n d i a verde de colfa,
Numai u n u romanu ne scie,
Câte rele a m u r a b d a t u ,
E l u ni-a ii d a r d e p u t a t u .
\ F r u n d i a verde din c a r a r e ,
j Susu r o m a n e micu cu m a r e ,
\ Haid s'alegemu d e p u t a t u
\ Unu romanu adeveratu !
frate, eu ti-su frate,
de libertate,
fii usioratu,
romanu curatu !
Gur'a Satului.
Depesie telegrafice.
(Serviciului Gurei
l
F a u r u la P o p a s u .
Satului.)
< Mers'a F a u r u la Popasu,
T i u e a . DIu Gozsdu afara de complexulu seu memorabilu, mai \ C_ se faca ce-va hasu,
are si meriiulu acel'a, câ decandu s'a alesu dsa la noi deputatu, d e ş S i - a d î s u : „Scumpulu meu Popasu,
a t u n c e nu # a i potemu scdte la cale cu altu d e p u t a t u r o m a n u .
; H a i d ' sâ facemu noi u n u h a s u . "
'
A l e s d a , P a r t i t u l u natiunalu e forte bine disciplinatu. Toti ro-\ — .Ce
f
hasu?
romanii adeverati si-a promisu voturile loru — contelui Zici.
\
'ntrebi scumpulu meu Popasu,
M a r g i t t a . Noi mai asceptâmu inca t e m p u r i mai bune, candu o ; S e fimu deâkisti, Popasu,
I generatiune noua ne va desceptâ si pe noi din somnulu celu de m6rte, \ E t a principalulu hasu,
' s i ni va spune, c â si noi suntemu romani, si a v e m u dorintie natiunale. \ L u c r a p e n t r u ei Popasu,
U g r a . Nu e destulu ore, câ in 65 amu voitu se c a n d i d â m u ? Sâ> Câ-ci ave"-vomu 3i noi hasu !
ne espunemu erasi ? Si *â spunemu in fati'a unguriloru, câ si noi sun- \ Si r e s p u n d e celu P o p a s u :
temu romani ? Sperâmu, câ a t â t ' a sacrificiu nu pretinde de la noi > Bine, o sâ facemu h a s u !
scump'a nostra n a ţ i u n e !
\
_ _
a
s â
fa
a c e l u
Cântece cortesiesci.
|'
in.
Pentru
laudarea
dlui
Iedskovils. | S4 trăiască
V.
IV.
Raliu de
Caransebesiu 1!
Visieu
Quleru.
F r u n d i a verde de macrieiu,
Reu e de Ivâsfcoyits,
Reu e frate dieu de totu,
Câ-ci nu a r e nici u n u votu.
\ F r u n d i a v e r d e 'n alunitia,
\ M e r g e R a t i u la Moravitia,
i Si acolo cum sosesce,
> L a poporu asie vorbesce:
\ F r u n d i a verde, talp'a gâscei,
\ R e u me doru calcâile,
\ F r u n d i a v e r d e maciisiu,
' Reu s'audc din Beinsi !
Merge elu din s a t u in satu,
Ca se fia deputatu,
Vede c i e reu de totu,
Câ-ci nu are nici unu votu.
' „ Ascultati-me, o fraţi,
; E u sum Atanase Ratiu,
\ Nobile de Caransebesiu !
\ (Ungurii toti striga : Helyes!)
\ R e u s'aude, frate reu,
l Câ-ci sermanulu meu Visieu
l N'o s e f i a deputatu,.
>• Si toti canta nencetatu :
— Mei chinese, mei fartate,
E u ti-oiu face direptate,
D a r apoi se-mi dai unu votu !
— Nu potu, domnule, nu potu.
; Am vinitu eu cu u n u doru,
<;Pe Mocioni sâ-lu doboru,
\ A m vinitu si-am alergatu,
; Se" m'alegeti deputatu.
I „ F r u n d i a verde 'n temeteu,
\ Nu ne trebuie Visieu,
> Carele nici h « ni-a spusu,
\ Ce-a facutu acolo susu.
— Onorate domnu părinte,
D a ti-oiu mere dulci, plăcinte,
D a r apoi sâ-mi dai u n u votu !
— Nu potu, domnule, nu potu.
5 E u nu sum u n a Tiszaistu,
< Ci unu falnicu D e â k i s t u ,
i Eu-su acel'a, care-am fostu
i Si voi fi totu omulu vostu.
! Nu n e trebuie Visieu,
; Câ elu nu-e d e neamulu meu,
>Nu-e r o m a n u c u r a t u , iubitu,
jCi-e unu rusu si unguritu.
Astfelu elu din satu iu satu
O patiesce cam ciudatu,
Toti i dîcu, câ ei nu potu,
Ca sâ-i deie a loru votu.
; D e voiţi voi unu programu,
; Eta-l'ati in scrisu l u - a m u :
| T6te câte-su, pe pamentu,
fBine sunt asie cum s u n t ! "
,' F r u n d i a verde verde'n fénu,
> V o m u alege unu romanu,
\ Unu romanu adeveratu
\ Sé ni fia d e p u t a t u !
F r u n d i a verde de macrieiu,
R e u e de I v â s k o v i t s ,
Reu e frate reu de totu,
Câ-ci nu are nici unu v o t u !
! D a r poporalu micu cu mare
l D î c e cu i n y e r s i u n a r e :
j „Nu te-alegemu d e p u t a t u ,
\ Ciep'a ciorei n'amu m a n c a t u ! "
I F r u n d i a verde de aluna,
> Sé strigâmu d a r dimpreună :
> F r u n d i a verde 'n p r a g u sè-i crésca,
\ Si Ionescu se traiésca !"
Gura Satului.
tru si mai departe. Ddieu s e i tiena cinstea si sanet a t e a Măriei s a l e ! — H u r r a h ! Eljen, sé traiésca
V ' a m povestitu in nrlu t r e c u t u , ce sfarà ; erupse din tòte gâturile in c â t u mai câ se r u i n a
mare s'a facutu in tier'a mamaligariloru, candu s'a pre ei cas'a, in c a r e se tienea svatulu.
latîtu vestea, câ s a t r a p ' a loru Régifalusy e m u t a t u
Apoi s'a facutu carte mare si s'a tramisu in
in altu locu.
Mongoli'a la Pesce, in care c a r t e mamaligarii se rog a pre ceriu si pre pamentu, p r e totu ce e santu si
Acuma s'ascultati ce s'a intemplatu ?
Toti mamaligarii plângeau. Nu potè — ai audî constitiunale, nu cumva sè-i pedepsésca a t â t u de
decâtu siuscâri si intrebâri : Ore n u cumva ne bate a m a r u lipsindu-i de satrap'a Régifalusy. — Cu aceste
dieu sâ capetâmu unu altu s a t r a p ' a de sangele nos- '. s'a inchisu svatulu si s ' a d e p a r t a t u fia-care la v é t r ' a s a
t r u ? — O nu, r e s p u n d e a altulu, asta ar' fi pen­ odihaitu, câ-ci „ T e r r a mamaligariorum salvata est."
tru noi mai m u l t u decâtu morte ; nu ni trebue nu- Ovatiuni si bucuria i n t i é r ' a i n t r e g a ; sér'a iluminări
spirituose, — voiam se dîcu insufletitore. Se traiésca
mai Régifalusy.
E r ă sé se faca rescóla in tiéra, ce dora se si mamaligarii !
intemplâ, deca betranii si intieleptii poporului nu se
Dualismi! in limb'a oficiósa.
a d u n a u sé tiena svatu. Svatulu se incepù ; limbele
D
e unu t e m p u se spedeza din „Cetatea de maceloru adunati erau ca legate ; plângeau lamentau
si nu sciau ce sé se faca, — candu éca se radica maliga* epistole oficióse c â t r a protopopii romani,
Pavelu apostulu, din semintî'a lui Dragosiu, logo- sub urmatori'a a d r e s a :
„A m a g y a r kirâlyi vallâs- és kozoktatâsi mi­
gofetulu tierei si descoperi ce-va in cartea venita de
susu, apoi luandu cuventulu din graiu asié g r a i . Nu nisteri biztostól, — preonoratului si reverendisimuplângeţi, nu ve superati, bunu e Ddieu si è m a r e in­ lui domnu N. N. protopopu — hivatalból in N - .«
d u r a r e a lui, elu a t r a m i s u a s u p r ' a m e a D u h u l u s a n t u
No 'Iar' se nu ne mirâmu, respectivulu biztosi mi a luminatu mintea, ca si eu sé ve luminezu pre siu ministeriale primo : e chioranu, secundo e inspecvoi slugi netrebnici. S a t r a p ' a nostru Régifalusi e tore scolare — imşpe, tertio : e deputatu — in spe ;
n u m i t u s a t r a p a si in alta tiéra, dar nu e mantuitu
prin u r m a r e e omu constitutiunale, dualisticu si n a de satrapatulu tierei nostre, — elu va fi alu nos­
tiunalistu romanu.
Sfarà mare intre m a m a l i ş a r i .
23
TANDA si MANDA.
TRENCA si FLENCA.
T . O r e ce omu cu spiridusiu p6te fi prunculu
Banatuli, de elu scie baga doi bani in trei pungi ?
E u ast'a n'o pricepu.
M. E g r e u de a pricepe dar mie m i - a spus'o
G u r ' a Satului pentru câ si acest'a scie multe l u c r u r i
de noi nu le pricepemu.
T . Apoi cum ? S p u n e !
M. U n u banu lu-baga in o p u n g a , apoi pung'a o b a g a c u banu cu totu in o alta p u n g a m a r e ,
si pe u r m a altu banu l u - b a g a in alta p u n g a , asie'
d a r a doi b a n i in trei pungi.
T. Alu dracului e nemtiulu, câ de b u n a se"ma
ne"mtiulu l'a invetiatu.
T . Ore pentru ce se numescu popii cei m a r i
„prelaţi"?
F . P e n t r u câ traiescu bine, suntu graşi, si
pre lati.
T . E u am vediutu si slabi, uscaţi.
F . Aceia n'au gazdaritie bune.
Imperatnlu Iosifu si romanulii din
Ardealu.
A m b l a n d u imperatulu Iosifu incognito in tiera,
si voindu a se convinge in persona d e s p r e s t a r e a
poporului, i n t r a l a n g a A b r u d u in o casutia. Stepanuîu casei erâ chiar singuru a casa, si crepâ unu butucu.
— Ser'a b u n a / — lu-salutâ imperatulu.
— Multiamu dtale. Siedi la noi j u p a n e .
— Haid' sâ i n t r â m u in casa, observa impera­
tulu, câ-ci aice p'afara e cam rece.
— Bucurosu !
— Vedi, omu b u n u , vestmintele si crucile
aceste, cari le p o r t u ? Ce socoti, cine sum e u ? —
lu-intrebâ imperatulu dupa ce i n t r a r ă .
— Esti unu domnu m a r e , respunse tieranulu
uimitu de splend6rea vestminteloru decorate.
— Asie e, respunse Iosifu, eu sum imperatulu,
si v r e u se p e t r e c u o nopte la tine.
Romanulu se b u c u r a . T r a s e unu scauneciu
langa focu, lu-sterse cu a-rip'a tiundrei, si imbi'andu
pe imperatulu se sieda, esî si striga câtu potu la copilulu de la oi se aducă a casa berbecele celu mare.
Berbecele sosi. Soci'a tieranului facil o t o c a n a
buna si o mămăliga minunata, si a s t e r n a n d u c â r p ' a
pe unu scaunu, puse mâncările acolo, — eYa barbatulu mai aduse o 61a de vinu, se puseră toti la cina.
D a r ţ a n a ce manca imperatulu, barbatulu sioptî
muierii sale : „Domne, că multu costa o cina pentru
imperatulu."
D u p a c i n a i facura patu in paie, si Iosifu dormi
ca u n u imperatu.
D e m i l # t i ' a imperatulu a multiamitu tieranului
pentru primirea cea buna, si i-a dîsu se cera de la
dinsulu, ce va voi.
Tieranulu r e s p u n s e , câ se b u c u r a forte, câ a
a v u t u norocire a primi in cas'a sa pe imperatulu,
dar nu cere de la elu nimica, ci numai a t â t ' a ca de
alta-data se nu mai merga la cas'a lui, â - c i elu e
omu s e r a c u !
c
5
T . Audît'ai, câ in Carasiu s'a stricatu calindariulu romanescu ?
M. Cum asie ?
T. Acolo de câti-va ani e totu lun'a lui
fauru.
M. Aeeea-e bine, câ barem nu li trebue atât'a
se m a n c e ca si in alte locuri.
T. D a r ce esti tristu ?
M. Mi-ar trebui si mie o p u n g a cu bani.
T . Vedi, de ai fi mortu si in raiu, apoi ai potè
culege si tu o p u n g a dóue de pe pomulu raiului, câ
acolo sunt destule.
M. S'a g a t a t u si de-acolo. T ò t e le-a culesu
părintele — „ d r a g u t i a . "
Curiosa.
In Logosiu intr'o menageria de câte-va capete,
se afla si unu Mâtyâs ciocu rosiu, carele a invetiatu
a striga : D e â k , D e d k :
E de mirare cum si animalele, se potu invetiâ
la devisa politica, si se 'ntrecu unele cu aitale.
Nu ne trebuie pegramu !
Urmatoriulu incidentu s'a intemplatu la conferinti'a natiunala din Beinsi.
U n u l u dintre vorbitori i n t r e b à de cei de fatia :
— Voiţi programu ?
— Nu ne trebuie p e g r a m u ! — r e s p u n s e r a in
unanimitate tieranii carii erau de fatia.
Dinsii adecă nu intielesera, ce va se dîca cuventulu „ p r o g r a m u " ; candu apoi unulu dintre inteliginti li esplica intielesulu acestui cuventu,
diserà :
— Noi amu ganditu, câ voiţi se alegemu pe
Gramu, — acesta nu ne trebuie !